Actualizare 20:05
A patra moțiune de cenzură prin care se cerea demisia guvernului Bolojan a fost respinsă.
Doar 119 de parlamentari au votat pentru înlocuirea guvernului. Un parlamentar a votat împotrivă. Un vot a fost anulat. Au fost prezenți 377 de parlamentari.
Alianța pentru Unirea Românilor a anunțat deja că va ataca la Curtea Constituțională cele patru legi, scrie hotnews.ro.
A patra moțiune discutată și votată duminică – „Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!”– a fost cea legată de politica fiscală și economică.
Ce conține legea pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice
• Creșterea impozitelor pe proprietăți și terenuri (începând din 2026). Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp. Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
•În cazul proprietăţilor (clădiri rezidenţiale) cu valoare mai mare de 2,5 milioane de lei se aplică o cotă de impozitare de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei.
•La terenuri: ajustarea valorii impozabile în funcție de destinație, cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale etc.
• Veteranii de război, văduvele acestora, persoanele persecutate din motive politice, etnice și rasiale, prizonierii, persoanele deportate vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe clădirea și terenul aferent locuinței de domiciliu, precum și pentru un mijloc de transport deținute în proprietate sau coproprietate.
• Evaluarea proprietăților se va face printr-un sistem informatic național, automatizat.
• Ajustarea bazei de calcul pentru contribuțiile sociale. Extinderea bazei de calcul a contribuției la asigurările de sănătate pentru persoanele independente la 72 de salarii minime. Ajustarea se va aplica etapizat între 2027–2028, pentru a nu afecta brusc contribuabilii independenți.
• Creșterea disciplinei financiare și eficientizarea colectării debitelor.
• Taxa pe colete non-UE și taxe ecologice. Legea impune o taxă de 25 lei/ colet pentru orice colet non Euro cu o valoare mai mică de 150 euro.
• Taxe auto: Impozitul va fi calculat prin coeficienți pentru norme de poluare și capacitate cilindrică, cu diferențiere clară între vehicule vechi, poluante și electrice. Pentru mașinile electrice taxa este fixă de 40 lei/an. Pentru autoturisme cu o valoare mai mare de 375.000 de lei, se aplică o cotă de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
• Rămâne impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an. De asemenea, doar 1% din cheltuielile totale aferente proprietății intelectuale, managementului și consultanței plătite către firme străine afiliate poate fi dedusă fiscal.
• Taxe pe turism. Venitul net pentru închirieri scurte calculat cu o cotă forfetară de 30%; pentru mai mult de șapte camere, impozitare ca activitate independentă.
• Criptomonede: Impozit de 16% pentru câștiguri din monedă virtuală, cu scutiri pentru câștiguri mici.
• Legea stabilește reguli adaptate pentru start-up-urile din domenii strategice, prin flexibilizarea obligației de capitalizare și exceptarea acestora de la sancțiuni sau conversia împrumuturilor în capital social. Finanțarea poate fi realizată prin împrumuturi convertibile de la fondatori și investitori inițiali. Unele categorii de investitori profesioniști și persoane fizice care investesc sume moderate în start-up-uri beneficiază de excepții, iar împrumuturile acordate nu pot fi restituite mai devreme de 4 ani.
•Alte măsuri administrative
Digitalizare: Soluții IT pentru reducerea timpului de procesare și simplificarea procedurilor fiscale.
Bodycam și înregistrări audio-video: Obligatorii pentru ANAF, Direcția Antifraudă, Inspecția Muncii și Oficiul Jocurilor de Noroc; stocare șase luni.
Testare psihologică: Periodică sau la cerere pentru personalul din structurile cheie.
Actualizare 18:30
Cea de-a treia moțiune a obținut 120 voturi favorabile, însă nu sunt insuficiente pentru căderea guvernului (233).
A fost și un vot împotriva moțiunii. În sală au fost prezenți 377 de parlamentari dintre cei 464 aleși.
Legea privind reforma instituțiilor autonome, vizată de moțiunea de cenzură, se consideră adoptată. Ea mai poate fi atacată la Curtea Constituțională a României, în termen de două zile. Începe dezbaterea și pentru ultima moțiune de cenzură depusă de AUR.
Ce vizează pachetul de eficientizare și transparentizare a activității autorităților de reglementare:
•Reducerea personalului: Se propune reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor din structurile de suport administrativ și logistic.
•Eliminarea bonusurilor: Membrii Comitetului ANRE, ai Consiliului ASF și ai ANCOM nu vor beneficia de bonusuri sau prime până la 31 decembrie 2028.
•Începând cu data la care vor intra în vigoare noile organigrame, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2026, nivelul brut al salariului, remunerației sau indemnizației se reduce cu 30% față de nivelul înregistrat în luna iulie 2025.
•Reorganizarea structurii: Se va implementa o nouă organigramă, cu scopul de a spori eficiența și transparența activității acestora.
•În subordinea preşedintelui, prim-vicepreședintelui și vicepreşedintelui din cadrul autorităților administrative autonome se poate organiza și funcționa câte un cabinet, constituit drept compartiment organizatoric distinct, cu maximum 3 posturi, cuprinse în organigrama autorității.
Actualizare 17:55
După aproape cinci ore de la începerea ședinței din Parlamentul României, senatorii și deputații sunt chemați pentru a treia oară să își exprime votul cu privire la schimbarea din funcție a guvernului condus de Ilie Bolojan.
A treia moțiune privește reforma instituțiilor automome și se cheamă „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM continuă să fie instituții corupte, incompetente și rău-voitoare, captive clientelei politice și lipsite de guvernanță profesionistă”.
Actualizare 17:00
Cea de-a doua moțiune a fost respinsă, după ce au fost doar 121 voturi „pentru” și unul „împotrivă” din totalul celor 378 de parlamentari prezenți.
Legea pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea este considerată adoptată.
Ce prevederi principale are legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
•Reducerea membrilor din consiliile de administrație: la trei membri pentru regiile autonome și companiile mici și la cinci membri la companiile mari, cu cifră de afaceri de peste 7,5 milioane de euro.
•Limitarea indemnizațiilor: membrii executivi ai consiliului de administrație sau directoratului vor primi o indemnizație fixă lunară bazată pe media câștigului salarial mediu brut pe ultimele 12 luni care nu poate, însă, depăși de maximum trei ori această medie și o indemnizație variabilă – acordată anual, bazată pe îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanță, cu un plafon de maximum două ori media câștigului salarial mediu brut pe ultimele 12 luni.
•Indemnizația variabilă se acordă doar dacă societatea îndeplinește cumulativ mai multe condiții:
- nu are datorii restante la buget sau către creditori;
- programele de investiții respectă graficul de execuție;
- nu are pierderi contabile curente sau anterioare;
- rata de profitabilitate e mai mare 5%;
- creșterea cifrei de afaceri cu 2,5% față de anul precedent.
•Modificarea ponderii indicatorilor de performanță - 50-75% financiari; - 25-50% nefinanciari.
•Limitarea cumulului de funcții: o persoană va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație, în loc de două concomitent, cum prevede legea în prezent.
•Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice va valida sau anula procedurile de selecție, va veghea ca indicatorii de performanță să fie stabiliți corect și să fie respectați.
A început procedura de dezbatere și vot pentru cea de-a treia moțiune. Textul moțiunii de cenzură care privește Instituțiile autonome este citit de deputata Gianina Șerban.
Actualizare 16:50
Votul pe cea de-a doua moțiune de cenzură s-a încheiat. Urmează procedura numărării voturilor valabil exprimate. Majoritatea parlamentarilor, deși prezenți în sală au refuzat să voteze.
Actualizare 16: 18
Începe votul pentru cea de-a doua moțiune de cenzură. Vor fi stigați mai întâi deputații, de data aceasta și apoi senatorii. Miniștrii-parlamentari sunt în sală, prezenți, dar nu votează.
Actualizare 15:30
A început dezbaterea cele de-a doua moțiuni de cenzură, cea referitoare la Guvernanța Corporativă.
„Opriți politizarea companiilor publice. Opriți batjocorirea proprietății statului!” se cheamă moțiunea care critică felul în care sunt administrate companiile naționale, acuzațiile vizând atât politizarea excesivă, cât și pierderile economice.
Moțiunea este citită pentru a doua oară în parlament de inițiatori – ea a fost prezentată parlamentarilor și joi, pe 4 septembrie, la depunerea moțiunilor.
Guvernul va avea 15 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere, apoi dezbaterile se vor întinde pe 38 de minute.
Ca și în cazul primei moțiuni, va urma votul cu bile.
Actualizare 15:24
Moțiunea privind Sănătatea a fost respinsă, astfel că legea pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea este considerată adoptată.
Numărul de deputați prezenți: 392 - a existat cvorum.
Au votat 109 parlamentari. Voturi pentru - 108, Voturi împotrivă - 1.
Ce prevede legea privind modificările în domeniul sănătății:
•Reforma cabinetelor medicale: Cabinetele de medicină de familie pot deschide până la două puncte secundare de lucru, cu program fracționat de minimum cinci ore/săptămână. Aceleași reguli se aplică și cabinetelor medicale cu personalitate juridică, cu un singur medic în activitate.
•În asistența medicală primară, în anul 2026, fondul destinat plății per capita şi plății pe serviciu medical se distribuie în proporție de 25% pentru plata per capita şi 75% pentru plata pe serviciu medical. Începând cu anul 2027, fondul destinat plății per capita şi plății pe serviciu medical se distribuie în proporție de 20% pentru plata per capita şi 80% pentru plata pe serviciu medical.
•Funcții medicale de conducere: medici-șefi UPU, SMURD sau CPU trebuie să aibă cel puțin cinci ani vechime în specialitate.
•Legea prevede reduce spitalizarea continuă cu aproximativ 20% și se va crește ponderea consultațiilor în ambulatoriu, pentru a eficientiza utilizarea resurselor.
•Spitale strategice și secții: Unitățile sanitare cu paturi pot fi încadrate ca spital de importanță strategică. Condițiile pentru înființarea secțiilor spitalicești se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății.
•Spitalele se pot asocia între ele sau cu universități/instituții medicale pentru activități comune, cercetare și investiții.
•Managementul spitalelor: Contractul de management durează maximum patru ani, poate fi prelungit trei luni interimar. Evaluarea anuală se face pe baza indicatorilor de performanță. Legea prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor contractuale: avertisment, amendă, excludere temporară.
•Șefii de secție, laborator și serviciu medical încheie contracte de administrare de patru ani, cu posibilitate de prelungire temporară.
•Atribuțiile comitetului de administrație includ avizarea bugetului, organizarea concursurilor pentru manageri, aprobarea regulamentelor și controlul performanței.
•Decontări și finanțare: Bolnavii cu HIV/SIDA sau tuberculoză și pacienții cu afecțiuni oncologice beneficiază de servicii de bază fără costuri suplimentare. Se stabilesc reguli pentru plata per capita și pe serviciu medical în asistența primară. CNAS preia analiza și monitorizarea serviciilor de sănătate începând cu 1 ianuarie 2027.
•Cardul european are valabilitate de doi ani, cu excepții pentru pensionari și copii.
•Legea stabilește mecanismul de acces controlat pentru medicamentele neincluse în pachetul standard, cu monitorizare și partajare a costurilor între CNAS și producători.
•Spitalele private vor fi responsabilizate pentru calitatea serviciilor oferite, prin măsuri specifice.
Actualizare 15:13
Votul la moțiunea opoziției referitoare la măsurile din sănătate s-a terminat. Urmează numărătoarea. Rezultatul va fi anunțat după reluarea ședinței.
Actualizare 14:40
Senatorii au terminat de votat. Au lipsit 35 din cei 134 de senatori, conform listelor citite de reprezentanții Senatului. Începe strigarea listei de la Camera Deputaților.
Actualizare 14?22
A început votul primei moțiuni de cenzură dintre cele patru. Membrii Coaliției, în frunte cu premierul Ilie Bolojan, sunt prezenți în plenul Parlamentului, însă nu votează.
Sunt prezenți și parlamentarii AUR, cei care au depus moțiunile, deși în primă fază au vrut să boicoteze ședința și au cerut amânarea votului pentru luni.
Actualizare 14:20
Dezbaterile referitoare prima moțiune – măsurile din sănătate – s-au terminat. Un reprezentant al AUR cere reverificarea cvorumului prin strigarea nominală a celor prezenți. Are loc un schimb de replici între opoziție și putere pe prevederile regulamentului. Mircea Abrudean explică procedura votului cu bile și anunță începerea votului.
Actualizare 14:10
Mircea Abrudean, președintele Senatului, anunță că sunt în sală 265 de parlamentari.
„265 prezenți, iar cei care vorbiți de la tribună bănuiesc că sunteți prezenți în sală. Interpretăm...”, a afirmat Mircea Abrudean.
Actualizare 14:05
Liderul AUR, George Simion, a cerut din nou, de la tribuna parlamentului, să se verifice cvorumul de ședință. „Nu sunt 232 de parlamentari în sală. Rog să se verifice înainte de vot”.
Actualizare 13:50
Surse de la fața locului spun că parlamentarii SOS România au decis să intre în sala de plen. Conform Digi24, și președintele AUR, George Simion, a intrat în sala de dezbateri.
„Mi-aș fi dorit ca astăzi românii să aibă parte de o duminică liniștită. Și nu să-i vadă pe cei de la AUR cum și-au amintit că trebuie să strige din nou refrenul de toamnă cu «Jos Guvernul»”, a transmis președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu.
Acesta a reamintit că ziua ar trebui să fie una de sărbătoare, dedicată memoriei lui Avram Iancu: „Mi-aș fi dorit să fie o zi de sărbătoare în care să cinstim memoria marelui nostru erou național, Avram Iancu, și să învățăm din lupta sa pentru oameni și pentru libertate. Din păcate, demnitatea națională reprezentată de înaintași a ajuns astăzi să fie speculată politic de formațiuni care sapă la unitatea acestei națiuni.”
PSD a anunțat ferm că nu va susține moțiunile de cenzură depuse de AUR. „Vreau să fiu limpede de la bun început: PSD respinge toate moțiunile AUR! PSD nu va vota nicio moțiune, pentru că refuzăm haosul. România are nevoie de stabilitate și de rezultate, nu de circ! Aceste moțiuni ale AUR sunt doar un exercițiu de pură demagogie.”
Social-democrații îi acuză pe parlamentarii AUR de ipocrizie: „Doamnelor și domnilor de la AUR, țipați ipocrit zi de zi cum sunteți de partea poporului, dar când se închide live-ul sunteți doar de partea bogaților, a banilor și a privilegiilor.”
Actualizare 13:45
Premierul Ilie Bolojan a susținut punctul de vedere al Guvernului cu privire la toate cele patru moțiuni.
„Clasa politică se va împărți între cei care vor reforma și cei care se opun. Trebuie să reașezăm scara valorilor și să ducem România spre dezvoltare. Unele moțiuni arată lipsă de logică și interesul țării noastre. Nu mai blocați munca guvernului cu moțiuni ca ale lui Cațavencu: vrem să se reviziuască dar să nu se schimbe nimic esențial”, a susținut Bolojan.
Despre muțiunea despre sănătate: „este o reformă care pune pacientul pe primul loc. Obiecțiile par critici de dragul criticii, nu vin cu soluții”.
Actualizare 13:30
A început dezbaterea celor patru moțiuni de cenzură ale opoziției - prima discutată este cea referitoare la măsurile prevăzute pentru sistemul de sănătate. În sală și online sunt 249 de parlamentari, conform ultimului vot înregistrat.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că a existat o cerere de retragere a unei semnături pentru moțiunile de cenzură. S-a cerut verificarea prezenței fizice în vederea stabilirii cvorumului. Ovidiu Victor Gant, din partea Minorităților, a spus că verificarea prezenței fizice se va face la vot, pentru că doar atunci e nevoie de prezența fizică.
Actualizare 13:10
Ședința comuna a început cu intonarea imnului. Conform președintelui de ședință, senatorul Mircea Abrudan, sunt 236 de parlamentari prezenți, prin urmare cvorumul este întrunit. 226 de parlamentari și-au exprimat votul pentru ordinea de zi. La începutul ședinței, au fost votate mai multe hotărâri de guvern de înființare a unor comisii.
Actualizare 13:05
Premierul Ilie Bolojan a ajuns la Parlament însoțit de mai mulți membri ai Guvernului.
Actualizare, duminică, ora 13:00
Ședința comună pentru dezbaterea celor patru moțiuni depuse de opoziție ar urma să înceapă din clipă în clipă. Opoziția are nevoie de 223 de voturi pentru a demite guvernul.
La intrarea în sală, George Simion a spus că speră ca ședința să fie amânată pentru mâine din lipsă de cvorum. Președintele AUR spune că parlamentarii partidului, cei ai SOS și POT sunt prezenți la parlament, dar nu vor intra în sală. Simion spune că puterea nu are numărul suficient de parlamentari să poată ține ședința fără participarea parlamentarilor din opoziție.
„Mă aștept din partea puterii să constate că nu este cvorum și să suspende ședința, E nevoie ca parlamentarii să participe fizic la dezbateri. Nu sunt 233 de parlamentari acum”, a susținut George Simion.
Știrea inițială
Moțiunile au fost depuse miercuri seara, 3 septembrie, și prezentate joi în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților, într-o ședință condusă de președintele Camerei, Sorin Grindeanu. Doar 172 de parlamentari din totalul de 464 au partidipat la citirea moțiunilor.
Dezbaterea și votul au fost programate să aibă loc „după trei zile” conform prevederilor constituționale, iar Birourile Permanente ale celor două Camere au stabilit ora 13:00 a zilei de 7 septembrie pentru aceste proceduri.
Contextul politic și motivarea moțiunilor
AUR a motivat depunerea celor patru moțiuni prin ceea ce consideră a fi un abuz legislativ fără precedent în istoria recentă a României și a democrațiilor europene.
Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pe un pachet de cinci proiecte de lege , fără dezbateri, consultări sau voturi parlamentare clasice, încălcând astfel, în opinia opoziției, spiritul separației puterilor în stat și principiile reprezentării democratice.
Singurul proiect pentru care nu a fost depusă o moțiune este cel privind pensiile magistraților.
Liderii AUR au calificat această metodă ca fiind un „terorism legislativ”, descriind-o ca o manevră autoritară care transformă Parlamentul într-o instituție formală și care lipsețte poporul român de dreptul fundamental la reprezentare și participare reală în procesul legislativ.
Domeniile vizate de moțiunile de cenzură
Cele patru moțiuni de cenzură au fost create pentru a da o replică pe patru axe prioritare unde AUR consideră că Guvernul Bolojan a provocat daune majore:
- Sănătatea: Moțiunea „Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România!” reflectă nemulțumirea legată de managementul sectorului sanitar, unde opoziția acuză lipsă de reforme reale și agravarea crizelor existente.
- Companiile de stat: „Opriți politizarea companiilor publice. Opriți batjocorirea proprietății statului!” se cheamă moțiunea care critică felul în care sunt administrate companiile naționale, acuzațiile vizând atât politizarea excesivă, cât și pierderile economice.
- Instituțiile autonome: „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM continuă să fie instituții corupte, incompetente și rău-voitoare, captive clientelei politice și lipsite de guvernanță profesionistă”, afirmă opoziția, care adaugă că „aceasta este o tiradă împotriva instituțiilor de reglementare”.
- Politica fiscală și economică: „Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!” este numele moțiunii care denunță măsurile de austeritate și impactul direct pe care acestea le au asupra nivelului de trai al populației.
Detalii procedurale privind dezbaterea și votul
Conform Constituției României (art. 114), după citirea moțiunilor de cenzură în plen, Parlamentul are termen de cel mult trei zile pentru dezbatere și vot.
Moțiunile trebuie să fie aprobate cu majoritatea deputaților și senatorilor în funcție, iar votul se exprimă prin vot secret, folosind bile albe și negre, care indică votul «pentru», «împotrivă» sau «abținere».
Pentru ca Guvernul să fie demis, cel puțin jumătate plus unul dintre parlamentari trebuie să voteze în favoarea moțiunii. Dacă moțiunile sunt respinse, proiectele de lege asupra cărora Guvernul și-a angajat răspunderea sunt considerate adoptate fără alte voturi în parlament.
Opoziției îi lipsesc, în acest moment aproximativ 100 de voturi pentru a trece moțiunea. PSD, PNL, USR, UDMR și Minoritățile au, împreună, 311 parlamentari, iar AUR, POT, SOS, Neafiliații și nou-înființatul grup „Pace-Întâi România”au, în total, 170 de parlamentari.
Reacții și perspective politice
Reprezentanții AUR au transmis că adoptarea moțiunilor de cenzură ar fi o soluție pentru a opri ceea ce ei consideră o guvernare discreționară și toxică pentru România.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a denunțat public „abuzurile legislative” și a susținut că „guvernul a rămas fără soluții” pentru criza economică și socială.
Pe de altă parte, guvernul și aliații săi susțin că asumarea răspunderii pentru proiecte majore este o procedură legală și necesară pentru reformele urgente și că opoziția încearcă o blocare politică prin moțiuni care, cel mai probabil, nu vor primi suficiente voturi în plen, având în vedere majoritatea confortabilă a Coaliției de guvernare.
Impact asupra stabilității politice
Votul de duminică va reprezenta un moment crucial în viața politică a României.
Dacă moțiunile vor fi respinse, Guvernul Bolojan va continua mandatul, având pe agenda implementarea pachetului de reforme asumate, inclusiv cele controversate în mediile politice și economice.
Dacă însă o moțiune de cenzură va trece, urmează demiterea Executivului și, cel mai probabil, o perioadă de instabilitate politică și negocieri pentru formarea unui nou guvern. Teoretic, opoziția nu are cum să strângă numărul necesar de voturi pentru demiterea guvernului.
Detalii despre pachetul II de măsuri fiscale pentru care Cabinetul Bolojan și-a asumat răspunderea, aici:
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
