Linkuri accesibilitate

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost citită în Parlament. Votul va avea loc luni


Moțiunea de cenzură a fost citită de senatorul AUR Petrișor Peiu.
Moțiunea de cenzură a fost citită de senatorul AUR Petrișor Peiu.

Moţiunea de cenzură inițiată de AUR împotriva Executivului a fost citită joi în plenul Parlamentului. Moțiunea, semnată și de parlamentari SOS, POT și enafiliați, vine după ce guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru pachetul de măsuri fiscale care să ducă la reducerea deficitului bugetar.

Intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, moțiunea a fost citită de senatorul AUR Petrișor Peiu. Numai 60 de parlamentari au fost prezenți fizic în sală în timp ce 130 de parlamentari au urmărit ședința online.

George Simion și Anamaria Gavrilă, președinții formațiunilor AUR, respectiv SOS, principalele partide care susțin moțiunea, nu au participat la citirea documentului în Parlament.

Dezbaterile și votul asupra moțiunii sunt programate pentru 14 iulie 2025, la ora 15:00.

Principalele critici aduse Guvernului în moțiunea de cenzură:

  • Partidele coaliției (PNL, PSD, UDMR, USR) sunt considerate singurele vinovate pentru criza bugetară. „Este profund imoral să pretinzi că repari o ticăloșie cu aceiași oameni care au comis-o”, arată textul moțiunii.
  • Noile taxe, inclusiv creșterea TVA și a impozitelor, vor declanșa o recesiune și o scăderea a nivelului de trai prin majorarea prețurilor de consum cu peste 10%.
  • Taxele mai mari pe consum, precum TVA-ul de 21% și accizele la carburanți, alcool și tutun vor duce la creșterea inflației, afectând bunuri esențiale precum alimentele, medicamentele și locuințele.
  • Măsurile de austeritate vizează antreprenorii, salariații și pensionarii, în timp ce „marile corporații multinaționale sunt scutite de orice creștere a fiscalității”, iar risipa guvernamentală rămâne neatinsă.
  • Reducerile din Educație, salariile înghețate și eliminarea burselor de merit și reziliență, sunt văzute ca un „atentat la calitatea educației”.
  • Pachetul fiscal a fost introdus „fără minimă transparență, consultare reală sau urmă de rușine”, încălcând termenul legal de șase luni pentru modificări la Codul fiscal.
  • Refuzul guvernului de a-și asuma triplarea datoriei publice (de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în 2025) și realizarea „celui mai mare deficit bugetar, deficit de cont curent, inflație și dobânzi la obligațiuni pe termen lung din UE”.

Măsurile prezentate de Guvern la angajarea răspunderii din Parlament

Guvernul a prezentat, luni, la angajarea răspunderii în Parlament pe proiectul de lege de reducere a deficitului bugetar, măsurile fiscale după aprobarea unor amendamente ale parlamentarilor.

Principalele măsuri din forma finală a proiectului de lege:

1. Reorganizarea TVA

Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică și HoReCa – temporar, cel puțin).

2. Majorări de accize

Vor crește accizele cu 10% la alcool, carburanți și tutun.

3. Impozitul pe dividende din 1 ianuarie 2026 va ajunge la 16%.

4. Oprirea unor cheltuieli bugetare

În 2026 nu vor fi majorate salariile și pensiile din sistemul public. Angajările la stat vor fi limitate, iar sporurile „nejustificate” vor fi tăiate.

Bursele de merit vor fi acordate doar minimum nota 9 și pentru maximum 15% dintr-o clasă.

5. Burse pentru mamele minore:

Mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ vor beneficia în continuare de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.

6. Plata CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei

Introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar - se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

Pentru categoriile de persoane pentru care s-a eliminat excepția de la plata CASS, această contribuție se va reține la sursă de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fără a fi nevoie de depunerea declarațiilor de venit.

În cazul coasiguraților (soț, soție, părinți fără venituri proprii), pentru dobândirea calității de asigurat, se propune ca plata CASS prin depunerea unei declarații de venit prin care se exercită opțiunea, cu plata contribuției în două tranșe după cum urmează:

a) 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;

b) 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.

7. Reducerea finanțării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024.

8. Cum va fi taxată industria pariurilor

Majorarea cotelor de impunere asupra veniturilor obținute din jocuri de noroc cu procente cuprinse între 30% și 40%:

a) Impozitarea pentru operatori va crește de la 21% la 30%;

b) Impozitarea pentru jucători va crește de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor);

c) Crește cu 30% taxa pe aparat (se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele pentru combaterea evaziunii).

Surse: comunicat al Guvernului și discurs al premierului în Parlament

Potrivit matematicii parlamentare, moțiunea are șanse minime de succes. Pentru a trece, este nevoie de 233 de voturi (50% + 1 din cei 465 de parlamentari), dar coaliția PSD, PNL, UDMR și USR deține o majoritate clară de 294 de mandate, plus 17 deputați ai minorităților.

Moțiunea va fi supusă votului Parlamentului luni, 14 iulie. Dacă moțiunea eșuează, pachetul fiscal va fi considerat adoptat, deși ar putea fi contestat la Curtea Constituțională sau supus reexaminării de către președinte.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG