Luni dimineață, pe 27 octombrie, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Buzău, Ştefania Szabo, participa, alături de managerul spitalui și de alți colegi, la un eveniment prin care anunțau că o clădire reabilitată din Strada Plevnei va deveni Secție de pneumologie a instituției medicale.
După ce a dat interviuri presei locale, Ştefania Szabo a plecat la spital, unde a intrat, la ora 14:00, în gardă. În timpul gărzii a consultat mai mulți pacienți veniți la urgență. Ultimul dintre ei, la miezul nopții, după cum povestesc colegii doctoriței.
Apoi, Ştefania Szabo a mers în camera de gardă. Marți dimineață, în jurul orei 06:00, după ce nu a răspuns la telefon, colegii din spital au intrat în camera în care era doctorița și au găsit-o fără suflare.
Ștefania Szabo avea 37 de ani, împliniți pe 1 octombrie, era medic chirurg și ocupa, din 2021, funcţia de director medical al Spitalului Județean de Urgență Buzău. Aici a venit după rezidențiatul pe care l-a făcut la Spitalul de Urgență Floreasca din București.
Moartea medicului de la Buzău repune în discuție situația doctorilor din spitalele din provincie, care sunt nevoiți să facă multe gărzi din cauza lipsei personalului medical.
Ștefania Szabo făcea, în medie, câte șapte gărzi pe lună, potrivit informațiilor de la spital.
Regulamentul privind timpul de muncă din sectorul sanitar prevede că medicul lucrează, în medie, șapte ore pe zi activitate în spital. Garda are 18 ore și, conform regulamentului, nu pot fi făcute mai mult de două gărzi pe săptămână, iar acestea trebuie să fie urmate de 24 de ore de pauză.
Ceea ce înseamnă că timpul de lucru, în zilele cu gardă, depășește 24 de ore.
Colegii doctoriței Ștefania Szabo spun că femeia nu a acuzat stări de rău sau de oboseală înainte sau în timpul gărzii.
„Ieri am avut un eveniment la Secția de pneumologie și a fost și dumneai prezentă, dar nu mi s-a părut că a fost ceva deosebit sau că s-a simțit rău”, spune Adriana Bunilă, purtătorul de cuvânt al spitalului din Buzău.
„Ea, la ora 12 noaptea, a coborât în secția UPU pentru un consult, a văzut pacientul și a urcat în camera de gardă. Și de acolo nu mai știm ce s-a întâmplat, că dimineață am înțeles că a fost găsită decedată la camera de gardă.”
„Din câte știm noi, nu ar fi avut probleme de sănătate. O să vedem rezultatul necropsiei”, completează Bunilă.
Managerul spitalului din Buzău, Sorin Pătrașcu, a fost luni împreună cu Ștefania Szabo la clădirea din strada Plevnei, dar nu își dă seama ce s-a întâmplat în timpul nopții.
„Ieri am fost în preajma dânsei, și nu numai eu, ci mai mulți colegi, dar niciunul dintre noi nu a sesizat ceva care să ne dea de gândit. Nici ieri, nici altădată”, spune Sorin Pătrașcu pentru Europa Liberă.
„Nu am observat să aibă anumite momente în care să aibă mai multă energie, și unele cu mai puțină energie. Era un om care întotdeauna voia să se implice, era activ. Și noi ne întrebăm între noi ce s-a întâmplat.”
Managerul spitalului știe că medicul făcea șapte gărzi pe lună.
„Nu am în față numărul de gărzi efectuate în această lună, dar trebuie să luăm în considerare faptul că avea și activitatea de director medical și activitate în blocul operator, iar sâmbăta trecută a mai fost prezentă și la o campanie la o caravană medicală. Era un medic activ”, arată Sorin Pătrașcu.
Managerul spune că a citit pe internet informația că doctorița lua pastile de inimă.
„Nu știu exact de unde a plecat această informație și m-am interesat – era o singură pastilă de luat, care nu apare într-o fișă a medicului de medicină a muncii, într-o evidență a noastră, a spitalului. Doar că am auzit că era o pastilă pentru inimă, mai ușoară, mai degrabă un supliment”, a mai spus Sorin Pătrașcu.
Poliția, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și Inspectoratul Teritorial de Muncă au deshis o anchetă pentru ucidere din culpă, conform procedurilor, pentru a stabili cauzele morții.
„După administrarea întregului probatoriu, dat fiind faptul că vorbim de un deces, avem nevoie de rezultatele de specialitate de la IML. De acolo o să putem să spunem mai mult despre ce e vorba. Durează câteva zile. De obicei, când sunt cazuri mai mediatizate sau deosebite se poate face și de pe o zi pe alta, în funcție de disponibilitatea specialiștilor de acolo”, spune prim-procurorul Alin Atanasiu pentru Europa Liberă.
El mai spune că a auzit zvonurile din presă privind starea de sănătate sau situația familială a decedatei, dar că ele „nu pot fi nici confirmate, nici infirmate fără probe”, însă la finalul anchetei procurorii vor avea o privire de ansamblu asupra cazului.
Medici care fac și câte opt gărzi pe lună
Europa Liberă a scris în mai 2025 despre faptul că multe spitale din țară nu au medici suficienți pentru liniile de gardă.
Potrivit unei statistici furnizate de sindicatul Solidaritatea Sanitară, doar 11.500 din medici din cei 48.332, câți lucrează în sistemul public, fac gărzi pentru asigurarea continuității activității medicale. Din această cauză, unii medici ajung să facă, voluntar, mai multe gărzi pe lună.
Medicul urgentist Adrian Zoican de la Spitalul Județean Buzău spunea în luna mai că lipseau linii de gardă de la Urologie sau Oftalmologie, tocmai din lipsă de medici.
Întrebat de Europa Liberă despre situația de astăzi, Zoican spune că e aceeași situație.
„Eu în acest moment fac cinci gărzi pe lună, dar eu nu vreau să fac mai multe, însă sunt colegi care fac și opt gărzi. Din punctul meu de vedere, din bun simț ar trebui să fie cinci gărzi pe lună, maximum șase. Ce depășește șase, e deja pericol”, susține Adrian Zoican.
Managerul Spitalului Județean Buzău arată că spitalul mai are nevoie de medici cel puțin la Cardiologie, secție care are un singur medic, iar cei care fac gărzi provin din exteriorul spitalului sau sunt rezidenți.
„Atât legislația de la acest moment, cât și regulamentul obligă medicii să facă doar cele 18 ore de gardă pe lună. Asta nu înseamnă că, dacă noi, din punct de vedere al posturilor, avem un grad de ocupare de 90%, am avea și o linie completă de gardă acoperită. Un medic poate să-și pună o gardă sau două gărzi și atunci se completează cu ceilalți care aleg să facă mai multe”, spune Sorin Pătrașcu.
Spitalul a suplimentat de curând liniile de gardă de la Pediatrie, unde cererea e foarte mare.
„Nu aveam asigurată decât o linie de gardă care aparținea sectorului UPU-pediatrie. Am căzut de comun acord cu medicii că, legal, trebuie să ai minim patru medici ca să poți constitui o linie de gardă și, de la 1 octombrie, avem încă o gardă suplimentară la nivelul spitalului pentru chirurgie și ortopedie pediatrică”, spune managerul.
„În momentul în care nu este acoperită o gardă de pediatrie, atunci suplinește garda a doua de chirurgie și ortopedie infantilă sau pot fi amândouă în același timp”, dezvăluie Sorin Pătrașcu.
Spitalul Județean din Buzău, afirmă managerul, deservește toate localitățile din județ, dar primește și mulți pacienți de la Spitalul Județean Ploiești, ceea duce la supraaglomerare.
„Sunt pacienți care vin cu CD de la radiografie să le fie citit la noi. Sunt situații în care avem și 300 de pacienți de văzut într-o gardă”, susține managerul.
Președinta Colegiului Medicilor din România (CMR) a fost în aprilie în vizită la Spitalul Județean Buzău, unde a cunoscut-o pe Ștefania Szabo.
„Era un om plin de speranță, un om extrem de energic, era extrem de sufletistă, făcea un număr foarte mare de gărzi”, spune Poiană.
Președinta CMR susține că încă sunt probleme cu gărzile în multe spitale.
„Noi am solicitat ca, în condițiile în care este foarte mult de lucru, garda să fie de 12 ore. Un alt aspect este acela că în legislație scrie că după 24 de ore tu te poți duce acasă să te odihnești, dar nimeni nu face acest lucru în spitalele din România, pentru că noi nu avem oameni suficienți. Asta este o practică în multă spitale din cauza lipsei de personal”, spune Cătălina Poiană.
O altă problemă din cauza căreia unii medici nu mai vor să facă gărzi este plata.
„Gărzile sunt plătite la nivel de 2017 și marea majoritate a medicilor fac numai garda lor obligatorie, și atunci rămân multe gărzi neacoperite și atunci ajung alți medici să facă foarte multe gărzi”, spune Poiană.
- Gărzile făcute de medici sunt plătite în funcție de pregătirea medicului și de spital. De exemplu, în spitalele neclinice, o oră de gardă pentru un medic primar este plătită cu 22 de lei brut, iar în spitale clinice, cu 28 lei brut/oră.
- Dacă un medic e plătit cu 22 de lei brut/oră de gardă, va câștiga aproape 400 de lei brut pe o gardă de 18 ore, adică 260 de lei net.
- Dacă un medic e plătit cu 28 de lei/oră, medicul va câștiga în jur de 500 de lei brut pe o gardă de 18 ore, adică 325 de lei net.
Studiu Colegiul Medicilor: 34% dintre medici sunt în burnout
Un studiu făcut în 2024 de Colegiul Mecilor din România, pe un număr de 8.800 de medici, arată că 34% sunt în burnout înalt și foarte înalt.
Potrivit statisticilor de la Colegiul Medicilor și de la Federația Solidaritatea Sanitară, există un deficit mare de medici la specialitățile cardiologie, neurologie, ATI (Anestezie Terapie Intensivă) și UPU.
Miercurea trecută, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că are în lucru un proiect care prevede trei categorii de gărzi în spitale, care să fie plătite diferențiat.
Cele trei tipuri de gardă vor fi: de urgență, de monitorizare, unde nu există urgențe, și la domiciliu, care nu este plătită în momentul de față.
„Mi se pare o nedreptate ca un radiolog intervenționist care face trombectomii și stă în stand by 24 de ore și este chemat la ora 02:00 sau 03:00 noaptea la spital pentru o trombectomie să fie plătit cu 20 de lei. Mi se pare absurd”, a susținut ministrul Sănătății.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
