Linkuri accesibilitate

Ministrul Fondurilor Europene spune că proiecte de 7,8 miliarde de euro din PNRR sunt sub semnul întrebării


Dragoș Pîslaru spune că multe dintre proiectele prin PNRR ale României sunt întârziate.
Dragoș Pîslaru spune că multe dintre proiectele prin PNRR ale României sunt întârziate.

Proiectele unor școli, spitale, segmente de autostradă, linii de cale ferată sau locuințe pentru tineri care ar trebui finanțate prin PNRR sunt în întârziere. România ar putea pierde finanțarea pentru ele, spune ministrul Fondurilor Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

În prima conferință de presă după preluarea mandatului, noul ministrul al Fondurilor Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, a făcut o radiografie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – prin care României i s-au alocat, după pandemie, în jur de 29 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi la dobânzi avantajoase.

Pentru a fi finanțate de Comisia Europeană, proiectele incluse de București în PNRR trebuie finalizate până la finele anului 2026.

O altă condiție e respectarea unor așa-numite „jaloane” – o serie de reforme structurale pe care România trebuie să le implementeze pentru a primi banii.

Despre „jaloanele” nerespectate – precum reformarea companiilor de stat –s-a vorbit de nenumărate ori în ultima perioadă; Dragoș Pîslaru spune însă că amânarea reformelor e „doar vârful aisbergului” și o problemă mult mai gravă e întârzierea unor proiecte de infrastructură, care au șanse mici să fie finalizate cu respectarea deadline-ului dat de Comisie.

El a declarat, joi, 26 iunie, că suma pentru care existe „semne de întrebare” aferentă proiectelor întârziate este de 7,8 miliarde de euro.

„Vorbim de școli, de spitale, de segmente de autostradă, de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuințe pentru tineri, de împăduriri, o bună parte din capitolele cruciale care au un risc de ajustare semnificativ în acest moment”, a spus Pîslaru, citat de Economedia.

Ministrul nu a prezentat o listă detaliată a proiectelor care ar putea fi afectate, însă a vorbit, de pildă, despre spitale.

În planul inițial, România își propunerea construirea a 27 de proiecte de investiții de infrastructură în spitale, pentru care a fost alocată în planul inițial suma de 2,45 de miliarde de euro.

Pe parcurs, România a renunțat la o serie de investiții, urmând a fi contruite doar 19. Dragoș Pîslaru spune că „avem un risc” la 14 dintre aceste spitale, adică e posibil să nu fie finalizate până la sfârșitul anului viitor.

„Există patru sau cinci spitale care nu au progres deloc, zero. Nu cred că cineva va putea să susțină că se pot face până anul viitor. Cinci spitale credem că se pot face, pe baza progresului fizic, patru sau cinci știm sigur că nu se pot face. Încercăm să salvăm tot ce se poate salva împreună cu constructorii. Iar pentru toate celelalte să găsim surse alternative de finanțare. Nu se pune problema să renunțăm la ele”, a spus Pîslaru.

El a mai declarat că se va întâlni vineri cu Céline Gauer, directorul general al Grupului operativ pentru recuperare și reziliență (RECOVER) al Comisiei Europene, pentru a discuta despre stadiul proiectelor României.

„Nu vom negocia tehnic, pentru că din păcate credibilitatea României a fost puternic știrbită. Realitatea este că ne-am dus de fiecare dată cu promisiuni și de fiecare dată până acum nu ne-am ținut de ele”, a declarat Pîslaru.

„Merge și așa” s-a terminat, a adăugat noul ministru, care a acuzat că România a ținut, până acum, unele lucruri „sub preș” în privința PNRR.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG