Potrivit guvernului de la Canberra, în Australia există aproximativ 350.000 de utilizatori Instagram și 150.000 de conturi Facebook administrate de persoane cu vârste între 13 și 15 ani. Meta a început deja să trimită notificări acestor utilizatori, informându-i că își vor pierde accesul în curând. La împlinirea vârstei de 16 ani, aceștia își vor putea recupera conturile „exact așa cum le-au lăsat”.
Pentru conturile eliminate din greșeală, utilizatorii vor putea demonstra că sunt majori de 16 ani printr-un „video selfie” sau prin prezentarea unui act de identitate emis de autorități.
Conform unei analize Reuters, toate marile platforme se pregătesc să trimită notificări către peste un milion de conturi deținute de adolescenți. Utilizatorii identificați ca fiind sub vârstă pot alege să își descarce datele, să își înghețe contul sau să îl piardă definitiv.
Deși companiile au protestat timp de un an împotriva legii, acuzând-o că este vagă, grăbită și dificil de implementat, acestea au ales să se conformeze.
Australia, în avangarda protecției tinerilor online
Decizia Australiei este privită ca un experiment cu implicații globale în reglementarea accesului copiilor la rețele sociale, pe fondul preocupărilor în creștere legate de sănătatea mentală a adolescenților și siguranța online.
Noua Zeelandă pregătește un proiect similar, iar Danemarca a anunțat deja un plan de interzicere a accesului la social media pentru copiii sub 15 ani. Olanda a recomandat părinților să interzică utilizarea aplicațiilor precum TikTok și Snapchat copiilor sub 15 ani.
Deși legea australiană este una dintre cele mai stricte din lume „pe hârtie”, unii specialiști avertizează că eficiența ei reală va depinde de capacitatea platformelor de a verifica vârsta în mod fiabil și de a preveni metodele de ocolire, cum ar fi folosirea VPN-urilor.
În România, Senatul a adoptat recent legea majoratului digital, care introduce conceptul de maturitate digitală la 16 ani. Minorilor sub această vârstă li se va cere acordul părinților pentru a accesa servicii online și pentru a-și crea conturi pe platforme digitale. Legea urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților, care este forul decizional.
Specialiștii intervievați de Europa Liberă au spus că aplicarea prevederilor din proiect va fi dificilă. Principalele motive ar fi că nu există sisteme de identificare online funcționale, iar copiii sub 14 ani nici măcar nu au acte de identitate și că acordul parental care trebuie depus la ANCOM, va crea „un coșmar birocratic”.
O altă problemă ar fi dovedirea vârstei unui minor. Sistemul ar implica solicitarea actelor de identitate, ducând la colectarea excesivă de date personale.
De asemenea, marile platforme fără sediu în România ar putea ignora legea, iar România nu are mecanisme eficiente de aplicare a amenzilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
