„În ceea ce privește Meta, nici Facebook, nici Instagram nu par să ofere un mecanism ușor de utilizat și ușor accesibil de «notificare și acțiune» pentru ca utilizatorii să semnaleze conținutul ilegal, cum ar fi materialele cu abuz sexual asupra copiilor și conținutul terorist”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat.
Aceste platforme ar folosi tehnici de design înșelător, care pot genera confuzie și descurajează utilizatorii să finalizeze procesul de sesizare.
În plus, sistemele de apel împotriva deciziilor de blocare a conținutului sau suspendare a conturilor sunt considerate insuficiente, pentru că nu permit utilizatorilor să furnizeze detalii suplimentare sau dovezi pentru a-și susține cererile.
Oficialii europeni amintesc și cazuri anterioare în care Meta a fost criticată pentru practici precum „shadow banning”, prin care algoritmii reduc vizibilitatea anumitor postări, de exemplu pe teme sensibile ca războiul Palestina.
Evaluarea Comisiei Europene e publicată pe fondul unor acuzații persistente privind securitatea produselor Meta.
Recent, un fost angajat al companiei, Arturo Béjar, a publicat un studiu care indică ineficiența celor mai multe dintre noile instrumente de protecție implementate pe Instagram, ceea ce ar expune la riscuri copiii sub 13 ani.
Meta a respins aceste concluzii, afirmând că părinții dispun pe rețeaua socială de opțiuni solide de control.
În evaluarea Comisiei Europene se mai spune că Meta nu oferă acces suficient cercetătorilor independenți, ceea ce împiedică evaluarea riscurilor la care se expun minorii pe rețelele sociale.
Comisia a constatat că datele oferite până acum sunt adesea incomplete sau nesigure, afectând transparența cerută de DSA.
„A permite accesul cercetătorilor la datele platformelor este o obligație de transparență esențială în temeiul DSA deoarece oferă o examinare publică a impactului potențial al platformelor asupra sănătății noastre fizice și mentale”, a precizat Comisia.
Vicepreședinta executivă a Comisiei pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a subliniat importanța acestor reguli.
„Democrațiile noastre depind de încredere. Acest lucru înseamnă că platformele trebuie să dea putere utilizatorilor, să le respecte drepturile și să își deschidă sistemele în vederea examinării. DSA face din acest lucru o datorie, nu o alegere”, a spus Virkkunen.
Compania Meta respinge acuzațiile Comisiei Europene.
„Nu suntem de acord cu nicio sugestie conform căreia am încălcat DSA și continuăm să negociem cu Comisia Europeană cu privire la aceste aspecte”, a transmis Meta.
Aceeași problemă a accesului la date a fost identificată și la TikTok, deținut de compania ByteDance din China.
TikTok a transmis că rețeaua socială a investit substanțial în schimbul de date și că aproape 1.000 de echipe de cercetare au avut acces la informații.
„Analizăm constatările Comisiei Europene, dar cerințele de relaxare a măsurilor de protecție a datelor plasează DSA și GDPR în tensiune directă. În cazul în care nu este posibil să se respecte pe deplin ambele, solicităm autorităților de reglementare să ofere claritate cu privire la modul în care aceste obligații ar trebui să fie reconciliate”, au spus reprezentanții TikTok.
Platformele vizate de evaluarea Comisiei Europene au acum posibilitatea să răspundă și să propună măsuri de corecție.
Dacă nu se conformează, riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală, plus penalități periodice.
Aceasta este prima acuzație formală împotriva Meta în temeiul DSA, deși ambele companii fac obiectul mai multor anchete UE, inclusiv privind efectele care generează dependență copiilor.
DSA impune marilor companii de tehnologie obligația de a lua măsuri eficiente de prevenire a răspândirii conținutului ilegal și de a promova competiția loială pe piețele digitale.
Legea a nemulțumit atât companiile americane, cât și pe președintele Donald Trump, care a spus că legea este dăunătoare firmelor americane de tehnologie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
