Linkuri accesibilitate

Kremlinul susține că SUA furnizează deja informații secrete Ucrainei în mod regulat. În ce-ar consta noutatea ofertei SUA


Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov

Statele Unite și NATO furnizează deja Ucrainei informații în mod regulat, spune Kremlinul după apariția în presa americană a unor articole despre intenția SUA de a furniza Kievului informații despre ținte de infrastructură energetică cu rază lungă de acțiune din Rusia.

„Statele Unite ale Americii transmit informații Ucrainei în mod regulat online”, le-a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Furnizarea și utilizarea întregii infrastructuri a NATO și a Statelor Unite pentru colectarea și transferul de informații către ucraineni sunt evidente”, a spus Peskov, citat de Reuters.

Wall Street Journal și Reuters au relatat că Statele Unite vor furniza Ucrainei informații despre ținte de infrastructură energetică cu rază lungă de acțiune din Rusia, în timp ce Washingtonul analizează dacă să trimită rachete către Kiev care ar putea fi folosite în astfel de atacuri.

Reuters a scris, cu citarea a doi oficiali americani, că Statele Unite vor oferi Ucrainei informații despre ținte de infrastructură energetică de pe teritoriul Rusiei și că Washingtonul analizează dacă să trimită Kievului rachete capabile să realizeze atacuri la mare distanță, iar The Wall Street Journal a scris că SUA le-a cerut aliaților NATO să ofere același sprijin.

Este prima schimbare majoră de politică a președintelui Donald Trump de la înăsprirea retoricii sale față de Rusia din ultimele săptămâni.

Washingtonul împărtășește de mult timp informații cu Kievul, dar, de astă dată, informațiile oferite îi vor permite Ucrainei să lovească rafinării, conducte de petrol și centrale electrice, ca să priveze mașină de război a Rusiei de venituri și resurse petroliere.

De asemenea, Trump presează țările europene să înceteze achizițiile de petrol rusesc, în schimbul angajamentului său de a impune sancțiuni dure împotriva Moscovei.

Singurele state membre UE care încă importă petrol rusesc, în ciuda presiunii occidentale în creștere, sunt Slovacia și Ungaria. Ambele țări s-au afirmat, prin liderii lor, ca țări „prietenoase” față de Rusia și s-au opus sistematic sancțiunilor UE împotriva Kremlinului și a mașinii de război rusesc.

Aceiași lideri au lansat, în repetate rânduri, atacuri împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Președintele SUA, Donald Trump, l-a sunat pe premierul ungar Viktor Orbán, și l-a îndemnat să reconsidere dependența continuă a Ungariei de petrolul rusesc. În timp ce Trump a subliniat riscurile geopolitice ale dependenței energetice de Rusia, oficialii maghiari spun la unison că geografia și nu ideologia le dictează politica energetică.

Cât privește posibilitatea ca SUA să ofere informații despre posibile ținte de infrastructură energetică din Rusia, aceasta este vehiculată în contextul în care autoritățile de la Washington analizează o cerere ucraineană de rachete Tomahawk, cu o rază de acțiune de 2.500 km.

Aceasta este suficientă pentru a ajunge la Moscova și în majoritatea regiunilor din partea europeană a Rusiei, dacă sunt lansate din Ucraina.

Ucraina a dezvoltat, de asemenea, propria sa rachetă cu rază lungă, numită Flamingo, dar capacitatea de producție este deocamdată necunoscută.

Veniturile din energie rămân sursa principală de finanțare a mașinii de război a Kremlinului și fac obiectul obiectul sancțiunilor impuse de Occident.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG