Curtea de Casație a anulat astfel decizia luată de o curte de apel din Bologna, care ordonase extrădarea în Germania a suspectului în vârstă de 49 de ani, Serghei Kuzniețov, transmite Reuters.
Mai mult, instanța supremă a cerut ca alt complet, dar al aceleiași curți, să reevalueze cazul, a anunțat avocatul Nicola Canestrini.
Exploziile au rupt conducta Nord Stream 1, care transporta gaze naturale rusești către Germania pe sub Marea Baltică, până când Rusia a întrerupt aprovizionarea la sfârșitul lunii august 2022.
De asemenea, au avariat conducta paralelă Nord Stream 2, care nu a intrat niciodată în funcțiune după ce Germania și-a suspendat procesul de certificare cu puțin timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022.
Procurorii germani au deschis o anchetă după explozii, iar oficialii au arătat interesul de a lămuri ce s-a întâmplat.
Kuzniețov a fost reținut în baza unui mandat european de arestare pe 21 august, într-un camping din apropierea orașului Rimini de pe coasta Adriaticii, unde se afla în vacanță cu familia sa.
În timpul primei sale audieri care i-a confirmat reținerea, Kuznietsov a negat orice implicare în explozii, spunând că se afla în Ucraina, unde servea în armată la momentul exploziilor.
Procurorii germani susțin că el a organizat și efectuat detonarea a cel puțin patru bombe cu o greutate cuprinsă între 14 și 27 de kilograme, la o adâncime de 70-80 de metri în Marea Baltică, în apropierea insulei daneze Bornholm, pe 26 septembrie 2022, conform documentelor de extrădare.
Autoritățile poloneze au arestat luna trecută încă un cetățean ucrainean, suspectat și el de implicare în exploziile submarine.
Tribunalul Districtual din Varșovia urmează să se pronunțe vineri cu privire la extrădarea sa, dar decizia poate fi atacată cu apel.
Prim-ministrul Donald Tusk a declarat la începutul lunii octombrie că nu este „în interesul Poloniei” să-l extrădeze pe bărbat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
