În luna mai s-a înregistrat o presiune puternică asupra leului pe piața valutară, ieșirile de capital din țară au „probabil unele din cele mai mari, istoric”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Ieșirile de capital, care au dus la deprecierea leului față de euro, au fost cauzate de instabilitatea politică și lipsa de încredere din partea investitorilor, a precizat Mugur Isărescu la prezentarea raportului trimestrial privind inflația.
Bancherii români au estimat că Banca Națională a României (BNR) a intervenit pe piața valutară în luna mai 2025 cu o infuzie de aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a menține cursul leu-euro sub control.
BNR nu a comunicat oficial sumele exacte folosite, însă guvernatorul Isărescu a spus marți că evaluările respective sunt aproape de realitate: „Nu au greșit prea mult. Ușor au subevaluat ieșirile și intervențiile noastre”.
Intervenția BNR a fost semnificativă pentru a evita o depreciere accentuată a leului și o criză de lichiditate.
„Cursul sub 5 lei era imposibil de apărat. [...] Nu poți să te joci cu focul”, a mai spus Isărescu.
Deficitul bugetar – cea mai mare vulnerabilitate
Mugur Isărescu atrage atenția că principala problemă structurală a României este deficitul bugetar excesiv, care depășește 9% din PIB.
Finanțarea acestuia a fost posibilă temporar prin intrări de capital, dar aceasta este o soluție riscantă și instabilă, mai spune guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu spune că așteaptă pachetul guvernului privind eventuale măsuri fiscale de reducere a deficitului, și spune că introducerea unor măsuri este urgentă.
El avertizează că România trebuie să găsească o cale de mijloc între reducerea deficitului bugetar și evitarea recesiunii.
„În țara asta nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului”, a constatat Isărescu.
Ajustarea fiscală trebuie să fie graduală, nu austeră, e de părere Mugur Isărescu, care sugerează că e de acord cu recomandările Consiliului Fiscal care susțin o reducere sustenabilă a deficitului, de 0,7–1% pe an.
Succesul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, spune Isărescu, nu depinde doar de măsurile economice, ci și de capacitatea liderilor politici de a construi consens și încredere.
„Este o decizie politică grea. Dar există o formulă prin care putem evita austeritatea”, a adăugat el.
Inflația scade, dar lent. Prognoza, în creștere
Guvernatorul BNR a declarat că inflația este în scădere, dar că reducerea ei a încetinit.
„Inflația vine în jos. Se creează premisele să reducem în a doua parte a anului […] dacă avem stabilitate”, a sous Isărescu.
Cu toate acestea, el a anunțat și o creștere a prognozei BNR pentru rata inflației la finalul anului 2025. Astfel, noua prognoză arată o rată a inflației de 4,6% la finele acestui an, față de 3,8% cât arăta prognoza din februarie. Prognoza pentru finele lui 2026 a fost majorată de la 3,1% la 3,4%.
Risc de recesiune dacă nu sunt atrase fonduri europene
Guvernatorul BNR a declarat că investițiile publice sunt în declin, iar creșterea economică se bazează tot mai mult pe consum.
România nu este încă în recesiune, dar măsurile fiscale necalculate pot grăbi acest scenariu, avertizează Mugur Isărescu.
Guvernatorul precizează că e esențială atragerea de fonduri europene în condițiile în care investițiile statului ar putea scădea masiv după măsurile de reducere a bugetului.
„Singura noastră șansă în condițiile actuale este atragerea banilor europeni, dar masiv”, spune guvernatorul BNR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
