Linkuri accesibilitate

Emmanuel Macron, primit de Regele Charles. Președintele francez avertizează despre dependența excesivă a Europei de SUA și China


Președintele Franței Emmanuel Macron și soția sa Brigitte Macron, alături de regele Charles și regina Camilla, vizitează o expoziție de artă din Colecția Regală de la Castelul Windsor - 8 iulie 2025.
Președintele Franței Emmanuel Macron și soția sa Brigitte Macron, alături de regele Charles și regina Camilla, vizitează o expoziție de artă din Colecția Regală de la Castelul Windsor - 8 iulie 2025.

Regele Charles l-a primit marți în Marea Britanie pe președintele francez Emmanuel Macron. Este prima vizită de stat a unui lider european de la Brexit, salutul lor călduros simbolizând revenirea la legături mai strânse între cele două țări.

Macron, aflat pentru prima dată într-o vizită de stat britanică, se bucură de o relație personală puternică cu regele, iar cei doi s-au întâlnit alături de soțiile lor, Brigitte și regina Camilla, însoțiți de soldați călare, în uniformă ceremonială cu tunici albastre și pene stacojii.

Se așteaptă ca Charles să sublinieze „multitudinea amenințărilor complexe” cu care se confruntă ambele țări într-un discurs pe care îl va susține ulterior la o cină de stat la Castelul Windsor, în timp ce Macron a postat pe X la sosirea sa că „putem construi atât de multe împreună”.

Începând călătoria în acest spirit, cele două țări au anunțat împreună că producătorul francez de energie nucleară EDF va investi 1,1 miliarde de lire sterline (1,5 miliarde de dolari) într-un proiect de construire a unei centrale nucleare în estul Angliei.

La Windsor, însoțit de prințul William, moștenitorul tronului, și de soția sa, prințesa Catherine, grupul s-a urcat în mai multe trăsuri trase de cai într-o procesiune care s-a încheiat în curtea castelului medieval, la vest de Londra.

De când Partidul Laburist de centru-stânga al prim-ministrului Keir Starmer a revenit la putere anul trecut, Marea Britanie a încercat să restabilească legăturile cu aliații săi europeni, iar Charles va ajuta la stabilirea tonului vizitei lui Macron înainte de începerea discuțiilor politice.

„Cele două națiuni ale noastre împărtășesc nu doar valori, ci și hotărârea neobosită de a acționa conform acestora în lume”, va spune la banchetul de mai târziu monarhul în vârstă de 76 de ani, care este încă în tratament pentru cancer.

Deși vizita de trei zile a lui Macron este plină de discuții pe teme economice și afaceri externe, prima zi a vizitei de stat, care are loc la 16 ani după ce regretata regină Elisabeta l-a găzduit pe președintele francez de atunci, Nicolas Sarkozy, este axată în mare parte pe fast și este încărcată de simbolism.

Președintele Franței Emmanuel Macron și soția sa Brigitte Macron, alături de regele Charles și regina Camilla, vizitează o expoziție de artă din Colecția Regală de la Castelul Windsor - 8 iulie 2025.
Președintele Franței Emmanuel Macron și soția sa Brigitte Macron, alături de regele Charles și regina Camilla, vizitează o expoziție de artă din Colecția Regală de la Castelul Windsor - 8 iulie 2025.

Ochiul drept al monarhului era vizibil roșu când s-a întâlnit cu Macron.

O sursă de la Palatul Buckingham, citată de Reuters, a declarat că acesta a suferit o ruptură a unui vas de sânge la un ochi, care nu avea legătură cu nicio altă afecțiune.

Macron urmează să se adreseze parlamentului britanic din centrul Londrei marți, înainte de a se întoarce la Castelul Windsor pentru cina de stat, unde el și regele vor vorbi în fața a aproximativ 150 de invitați.

„Este minunat că mergem pe calea de a-i primi din nou pe liderii europeni”, a declarat pentru Reuters Alastair King, primarul orașului Londra, care va găzdui miercuri un banchet în onoarea lui Macron.

După ce a vizitat Abația Westminster, Macron a traversat strada și a intrat în Palatul Westminster unde s-a adresat parlamentului britanic.

Președintele francez Emmanuel Macron și soția sa, Brigitte Macron, conduși de reverendul David Stanton vizitează abația Westminster din Londra.
Președintele francez Emmanuel Macron și soția sa, Brigitte Macron, conduși de reverendul David Stanton vizitează abația Westminster din Londra.

Înainte, Macron și soția au depus o coroană la Mormântul Soldatului Necunoscut.

Apoi, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit în fața Parlamentului britanic.

El a spus că apreciază „primirea călduroasă a tuturor” în Regatul Unit și a vorbit despre „marea onoare de a vorbi în fața celor două camere ale parlamentului britanic”.

Macron a vorbit despre legăturile istorice dintre Franța și Marea Britanie , inclusiv despre modul în care filosofii francezi s-au inspirat de la omologii lor englezi apoi a făcut o glumă despre monarhie.

„Iubesc monarhia, mai ales când nu este acasă”

„Nu aș merge atât de departe încât să spun că Anglia a dat naștere Revoluției Franceze. Totuși, trebuie să mărturisesc că iubim monarhia, dar mai ales când nu este acasă.”

De asemenea, a vorbit despre istoria comună „făurită în frăția armelor”, făcând o referire directă la ambele războaie mondiale și i-a mulțumit lui Keir Starmer pentru că a petrecut Ziua Armistițiului la Paris.

Macron s-a referit apoi la Ucraina subliniind că aceasta a fost „atacată ilegal” de Rusia și a lăudat Marea Britanie pentru că se află „încă din prima zi, chiar înainte de prima zi” printre cei mai apropiați aliați ai Ucrainei.

„Europenii nu vor abandona niciodată Ucraina”

„Am muncit din greu în ultimii ani pentru a fi alături de poporul ucrainean, ajutându-i pur și simplu să reziste”, a spus el referindu-se la Coaliția Voluntarilor, lansată de Franța și Marea Britanie, care transmite un semnal clar „că europenii nu vor abandona niciodată Ucraina – niciodată”.

„Vom lupta până în ultimul moment pentru a obține armistițiul, pentru a începe negocierile pentru a construi această pace robustă și durabilă, deoarece securitatea și principiile noastre împreună sunt în joc în Ucraina ”, a spus el.

Referindu-se la Orientul Mijlociu, Macron a avertizat că „un război fără sfârșit și fără un obiectiv strategic reprezintă o amenințare uriașă pentru regiune și securitatea noastră colectivă”.

Apoi, el a susținut cu tărie un armistițiu în regiune.

„Cred în viitorul soluției cu două state ca bază pentru arhitectura de securitate regională, care va permite Israelului să trăiască în pace și securitate alături de vecinii săi. Dar vreau să fiu clar, apelul de astăzi la un armistițiu în Gaza fără nicio condiție înseamnă doar să transmiți restului lumii că pentru noi, ca europeni, nu există standarde duble și, așa cum suntem atașați de viețile umane, așa cum suntem atașați de integritatea teritorială. Vrem armistițiul, nicio discuție.”

El a spus că în cele din urmă, „a lucra împreună pentru a recunoaște statul Palestina și a iniția acest impuls politic este singura cale către pace”.

„Soluția dintre cele două state și recunoașterea unui stat Palestina este, în opinia mea, singura modalitate de a construi pace și stabilitate pentru toți în întreaga regiune”, a spus președintele francez.

Macron: Alianța franco-britanică este și mai importantă acum

Referindu-se la alianța Franței cu Marea Britanie, Macron a spus că aceasta s-a consolidat în ultimii ani și a susținut că noile acorduri care vor fi semnate în timpul vizitei sale „vor intra într-o nouă etapă care va intensifica această cooperare”.

El a spus că cele două țări „se confruntă cu noi amenințări, cu puteri nucleare agresive, cu alianțe uneori ezitante și cu revenirea unor conflicte majore pe continentul nostru”.

„De aceea, în două zile, summitul nostru este atât de important, iar anunțul pe care l-am pregătit, unul istoric”, a adăugat el.

De asemenea, s-a angajat să lucreze la „climă și biodiversitate” și să înfrunte „reacționarii internaționali” care „neagă știința și faptele”. De asemenea, el a spus că Franța și Marea Britanie trebuie să colaboreze pentru „neutralitatea carbonului, eliminarea treptată a combustibililor fosili și protejarea pădurilor”.

Cât privește migrația, el a spus că „nu ne putem permite ca regulile țării noastre privind primirea de persoane să fie încălcate de rețele criminale care exploatează cinic speranțele atâtor persoane, cu atât de puțin respect pentru viața umană”.

El a spus că cele două țări au „o responsabilitate comună” de a aborda migrația ilegală cu „umanitate, solidaritate și fermitate”, dar a adăugat că este nevoie de mai mult și la nivel european mai larg pentru a lucra la „o soluție durabilă și eficientă”.

După care, a ajuns la economie pentru a pronunța cuvântul cu „B”, evitat îndelung: Brexit, despre care a spus că a fost o decizie „profund regretabilă”, dar a recunoscut că comerțul dintre cele două țări „a fost revitalizat și chiar a depășit nivelurile de dinainte de Brexit”, dar a spus că „vrem să facem mai mult”.

„Ne-a luat câțiva ani, dar am căzut de acord asupra fundamentelor noii noastre relații ”, a spus Macron declarându-și sprijinul pentru „eforturile” lui Starmer de a restabili încrederea în relațiile cu blocul comunitar.

„Așa cum părăsirea Uniunii Europene nu a însemnat că Regatul Unit a părăsit Europa, eforturile de a aborda provocările cu care se confruntă întreaga Europă nu se pot limita doar la Uniunea Europeană”, a adăugat el.

Revenind la Marea Britanie, Macron a spus că, deși nu face parte din Uniunea Europeană „Regatul Unit nu poate rămâne deoparte, deoarece apărarea și securitatea, competitivitatea, democrația, însăși esența identității noastre sunt conectate în întreaga Europă ca continent.”

„Haideți să ne punem o dorință împreună: să nu permitem Canalului [Mânecii] să se lărgească.
El a îndemnat celor două țări să „remedieze” restricțiile post-Brexit privind mobilitatea studenților, cercetătorilor, intelectualilor și artiștilor, avertizând că, în caz contrar, „există riscul ca societățile noastre să se îndepărteze, ca tinerii noștri să nu se cunoască la fel de bine și să ajungă să fie străini, într-un moment în care evenimentele actuale internaționale ne amintesc zilnic de viitorul nostru comun.”

Apoi a vorbit despre planurile pentru o cooperare mai strânsă cu Muzeul Britanic și a confirmat că Franța va împrumuta tapiseria de la Bayeux Marii Britanii, glumind că finalizarea acestor negocieri a durat probabil mai mult decât discuțiile despre Brexit.

Se așteaptă ca expoziția de mare succes, care va oferi șansa de a vedea Tapiseria de aproape pentru prima dată pe teritoriul britanic de la crearea sa, să stimuleze și economia vizitatorilor Londrei.

Opera de artă de 70 de metri, veche de peste 900 de ani, înfățișează invazia normandă din 1066 și Bătălia de la Hastings. În timpulbătăliei, William Cuceritorul a preluat tronul Angliei de la Harald Godwinson și a devenit primul rege normand al Angliei. Se consideră, în general, că a fost realizată în Anglia în secolul al XI-lea și că a fost probabil comandată de episcopul Odo de Bayeux. Tapiseria a fost expusă în diverse locații din Franța de-a lungul istoriei sale, cel mai recent la Muzeul Bayeux.

Pe lângă împrumutul Tapiseriei Bayeux, Muzeul Britanic va împrumuta Franței colecția Sutton Hoo, piesele de șah Lewis și alte comori.

Despre dependența excesivă de SUA și China

El a spus că vrea să „reînnoiască mesajul de prietenie și fraternitate al poporului francez” și a glumit că anii conflictelor britanico-franceze s-au terminat și vrea ca acestea să fie înlocuite de cele două țări care „își apropie viitorul” și „își înlocuiesc câmpurile de luptă cu terenuri de fotbal și rugby”.

El i-a mulțumit Regelui Charles și i-a spus că dorește să „reînnoiască mesajul de prietenie și fraternitate al poporului francez” și a încheiat cu un toast pentru longevitatea Franțcei și a Regatului Unit.

Președintele francez a avertizat împotriva „dependenței excesive” a Europei de SUA și China. El a spus că Europa trebuie să „să-și dea seama de riscurile” legate de „aceste dependențe duale”.

„Vrem o lume deschisă. Vrem să cooperăm, dar nu să depindem. Și de fiecare dată când depindem, de fiecare dată când nu suntem capabili să ne ridicăm și să decidem și să fim de acord că nu suntem de acord, acesta este începutul problemei noastre.”

El a spus că Europa trebuie să-și apere modelele democratice împotriva interferențelor străine, a dezinformării și a impactului devastator al rețelelor de socializare și a cerut noi reglementări în acest domeniu.

„Altfel, viitorul nostru va fi decis de cei care vor alege acest algoritm”, a avertizat președintele francez.

Acord privind migranții

Ulterior, discuțiile dintre Macron și Starmer se vor concentra pe o serie de probleme, inclusiv pe modalitățile de a opri traficul de persoane și de a îmbunătăți legăturile economice și de apărare într-un moment în care Statele Unite își retrag rolul tradițional de apărător al securității europene.

Deși au existat tensiuni cu privire la forma relațiilor post-Brexit și la modul de a împiedica solicitanții de azil să traverseze Canalul Mânecii cu ambarcațiuni mici, Marea Britanie și Franța au colaborat îndeaproape pentru a crea o forță militară planificată pentru a sprijini Ucraina în cazul unui armistițiu cu Rusia.

Oficialii britanici speră că Macron va fi de acord cu un proiect pilot de acord privind returnarea solicitanților de azil.

Un număr record de solicitanți de azil au ajuns în Marea Britanie cu ambarcațiuni mici din Franța în primele șase luni ale acestui an.

Starmer, al cărui partid este în sondaje în urma partidului de dreapta Reform UK, Partidul Brexit al lui Nigel Farage, este sub presiune să găsească o soluție.

Franța a refuzat anterior să semneze un astfel de acord, susținând că Marea Britanie ar trebui să negocieze un acord cu toate țările UE.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG