Hotărârea prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a respins Legea privind pensiile magistraților va afecta tot procesul legislativ de acum încolo, nu doar legile ce îi privesc pe magistrați.
Pe viitor, atât Parlamentul, cât și Guvernul vor trebui să aștepte termenele legale pentru avize formulate de diferite instituții.
Altminteri, există riscul ca acestea să nu îndeplinească condițiile de constituționalitate – așa cum s-a întâmplat cu legea privind pensiile magistraților – care a fost respinsă pe chestiuni de procedură (extrinseci).
Prin decizia de luni, 20 octombrie, Curtea Constituțională și-a modificat propria jurisprudență, așa că întregul proces legislativ va trebui să respecte noiile reguli constituționale stabilite de CCR.
Pe termen scurt, dacă va dori să adopte o lege a pensiilor speciale, Guvernul trebuie să reia procedura legislativă de la zero. Adică să ceară din nou toate avizele, inclusiv cel al Consiliului Superior al Magistraturii, care are la dispoziție un nou termen de 30 de zile pentru a formula o opinie.
Abia apoi va putea să meargă cu propunerea de lege în Parlament – fie ca proiect independent, fie printr-o nouă procedură de asumare a răspunderii.
Un studiu publicat de profesorul de Drept Bogdan Dima, de la Universitatea din București, arată că normele de tehnică legislativă – adică procedurile – au căpătat o relevanță constituțională tot mai mare în ultimii ani în jurisprudența CCR, care a transmis cu diferite ocazii că nerespectarea lor poate afecta claritatea și previzibilitatea legii.
Conform legii, există mai multe tipuri de avize pe care o instituție le poate cere în procesul legislativ.
Avizul conform, de pildă, trebuie cerut și este obligatoriu în timpul legiferării; fără el, actul nu poate fi emis.
Acest tip de aviz apare rar în procesul legislativ, dar frecvent în proceduri administrative.
De exemplu, nu pot fi înființate – conform art. 117 alin.(2) din Constituție – organe de specialitate ale Guvernului sau ministere fără avizul Curții de Conturi.
Sancțiunea lipsei avizului este nulitatea absolută a procedurii legislative.
Un alt aviz conform prevăzut în procedura administrativă este cel necesar la înființarea unor noi instituții publice, de exemplu, când este nevoie de un aviz de legalitate din partea Ministerului Finanțelor (reglementat prin HG nr. 561/2009).
Aviz consultativ – cum este și cel pe care Guvernul nu l-a așteptat timp de 30 de zile de la CSM înainte de a-și asuma răspunderea pe legea pensiilor magistraților – este cel mai uzual tip de aviz.
El trebuie solicitat, dar instituțiile care legiferează nu sunt obligate să țină cont de el în proiectele de acte normative – fie că vorbim de legi sau de ordonanțe.
Consiliul Legislativ este una dintre instituțiile de la care se cere aviz pentru toate actele normative.
Florin Iordache, președintele Consiliului Legislativ, a declarat, pentru Europa Liberă, că instituția pe care o conduce are la dispoziție două zile pentru emiterea avizelor, în cazul Ordonanțelor de Urgență și zece zile în cazul legilor.
„Când dăm avize negative și legiuitorul spune că își menține punctul de vedere (adică vrea să promoveze legea în continuare, n.r.), atunci trebuie să motiveze – «domnule, am primit aviz negativ de la nu știu cine, dar motivez că eu îmi susțin punctul de vedere»”, a explicat Iordache.
Lipsa solicitării avizului de la Consiliul Legislativ atrage neconstituționalitatea legii în ansamblu.
CCR a decis în această direcție atât în 2009, cât și în 2017 și 2020.
Surse politice au declarat că între Consiliul Legislativ și Guvern chiar ar exista „o linie directă”, Consiliul putând da avize chiar și pe loc, dacă situația o cere.
Consiliul Economic și Social (CES) – organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului – este o altă structură implicată adesea pe traseul legislativ.
Guvernul sau Parlamentul solicită CES să dea ceea ce se cheamă „aviz consultativ obligatoriu” pentru proiectele de legi cu impact socio-economic. Adică – avizele trebuiesc cerute, însă nu e obligatoriu ca legiuitorul să țină cont de ele.
În deciziile din 2019-2020, Curtea a considerat neconstituționale unele acte pentru care Guvernul nu a cerut avizul CES, deși domeniul în care legifera o impunea.
Bogdan Simion a condus CES între 2020 și 2024. În prezent, este vicepreședintele organismului.
El a declarat pentru Europa Liberă că, dacă la începutul mandatul de președinte numărul de avize cerute de la CES se ridica la aproape 300 pe an, în 2024 – numărul lor a fost aproape dublu.
În timp, atât Guvernul, cât și Parlamentul și-au stabilit o deprindere din a cere avize.
„Stabilisem ședința noastră a CES în funcție de ședințele guvernului. Dacă Guvernul avea ședință miercurea, noi ne întruneam marțea; dacă a fost un premier care a preferat să facă joia întrunirile Executivului, noi ne vedeam pentru aviz cu o zi înainte”, a explicat Simion pentru Europa Liberă.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este chemat să dea un aviz legal consultativ pentru toate actele normative care privesc activitatea autorității judecătorești.
Nerespectarea atrage declararea ca neconstituțională a legii – cum s-a întâmplat în cazul legii pensiilor speciale ale magistraților.
CSM are un termen de 30 de zile în care trebuie să trimită acel aviz.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) – structură care reunește cei mai importanți oameni în stat și a cărei activitate este, în general, secretă, emite la rându-i avize consultative pentru actele legate de securitatea națională (art. 4 lit. d din Legea nr. 415/2002).
Obligatoriu de cerut, dar nu și de respectat conținutul; lipsa solicitării produce neconstituționalitate, dacă legea este din domeniul siguranței naționale.
CSAT nu are un termen legal de a emite acest aviz, însă nu au existat situații în care să nu fie emis avizul.
Mai există un tip de aviz – cel facultativ – care, așa cum îi spune și numele, nu este obligatoriu nici de solicitat, nici de urmat. E doar o opțiune procedurală.
În procedura parlamentară, Consiliului Legislativ poate fi chemat să își spună punctul de vedere cu privire la amendamentele parlamentare.
Acest tip de aviz poate fi cerut la inițiativa președintelui comisiei sesizate în fond. Neacordarea sa nu afectează nici traseul acesteia, nici constituționalitatea legii.
Consiliului Fiscal poate emite, de asemenea, un aviz facultativ asupra proiectelor cu impact bugetar, dar legea nu impune solicitarea sa obligatorie.
Așa a statuat Curtea Constituțională prin două opinii – una din 2021, cealaltă din 2023.
Consultarea Băncii Naționale a României (BNR) sau a Comisiei de la Veneția intră, de asemenea, în categoria operațiunilor facultative, cu rol de orientare și recomandare, fără valoare constituțională sau efect juridic direct.
Avizarea – etapă constituționalizată a procedurii legislative
În cazul legii privind pensiile magistraților, Curtea Constituțională a decis că nerespectarea obligației de a solicita un aviz – fie el consultativ – încalcă alineatele 3 și 5 ale articolului 1 din Constituție.
Adică:
alin. 3 – România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate
alin. 5 – În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
De ce a respins (majoritatea de la) CCR legea privind pensiile speciale ale magistraților
În comunicatul în care a justificat decizia de luni, 20 octombrie, CCR spune că a analizat proiectul pensiilor magistraților atât în ceea ce privește modalitatea prin care acesta a fost adoptat – prin angajarea răspunderii, cât și în privința procedurii de dinainte de prezentarea proiectului în Parlament de către Guvern.
În privința angajării răspunderii, CCR a considerat că Executivul nu a încălcat legea fundamentală, „întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.”
„Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.”
În schimb, din comunicatul CCR reiese că judecătorii care au votat pentru ca legea să fie întoarsă, cu un scor majoritar de 5 la 4, au considerat că Guvernul nu a așteptat 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la acest proiect de lege.
Deși ar fi fost consultativ, „de vreme ce Legea nr. 305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, a considerat majoritatea judecătorilor de la CCR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
