În sesiunea plenară de miercuri, Duma de Stat a examinat proiectul de lege „privind denunțarea de către Federația Rusă a acordului dintre Guvernul Federației Ruse și Guvernul Statelor Unite privind eliminarea plutoniului, care nu mai este necesar în scopuri de apărare, gestionarea acestuia și cooperarea în acest domeniu, precum și protocoalele la acest acord”.
Pe de altă parte, se spune în expunerea de motive a deciziei camerei inferioare a parlamentului rus, citată de Reuters, „Statele Unite au luat o serie de noi măsuri antirusești care schimbă fundamental echilibrul strategic care prevala la momentul Acordului și creează amenințări suplimentare la adresa stabilității strategice”.
Potrivit acordului privind gestionarea și eliminarea plutoniului (PMDA), semnat în 2000 și care a intrat în vigoare în 2011, SUA și Rusia s-au angajat să elimine cel puțin 34 de tone de plutoniu fiecare, care ar fi suficiente pentru construirea a până la 17.000 de focoase nucleare.
„Rusia, în circumstanțele actuale, consideră că este nepotrivit să-și mențină obligațiile asumate în temeiul acordului de gestionare și eliminare a plutoniului cu SUA”, a declarat adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, în fața Dumei de Stat, citat de agenția rusă de stat TASS.
În aceste condiții, spune Riabkov, încetarea, fie și formală, a cooperării cu americanii în temeiul acordului „se prezintă pur și simplu în mod natural”.
„Menținerea oricăror obligații suplimentare privind plutoniul, care face obiectul acestui acord, este inacceptabilă și nerecomandabilă din orice punct de vedere”, a spus oficialul rus.
El a reamintit că acest acord a fost suspendat printr-un decret prezidențial la 31 octombrie 2016, iar o lege federală pe această temă a fost adoptată în același timp.
„Motivele au fost: o schimbare fundamentală a circumstanțelor, impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei de către Statele Unite, adoptarea unei legi de sprijin pentru Ucraina care permite interferența în afacerile interne ale țării noastre, extinderea NATO spre est și consolidarea prezenței militare americane în țările est-europene”, a declarat Riabkov.
El s-a referit inclusiv la o presupusă „intenție a Statelor Unite de a modifica procedura de eliminare a plutoniului, așa cum este prevăzută în acord, fără a obține consimțământul Rusiei”.
Scopul acordului a fost de a elimina plutoniul de calitate militară prin transformarea acestuia în forme mai sigure - cum ar fi combustibilul cu oxizi micști (MOX) sau prin iradierea plutoniului în reactoare cu neutroni rapizi pentru producerea de electricitate.
Acordul presupunea că Rusia va procesa excesul de plutoniu în așa-numitul combustibil mixt uraniu-plutoniu, sau combustibil MOX, pentru centralele nucleare.
Americanii intenționau să-l îngroape, dar metodologia de eliminare propusă a ridicat semne de întrebare cu privire la posibila recuperare a acestui material după eliminare.
Așa că Rusia a suspendat implementarea acordului în 2016, invocând sancțiunile SUA și acțiunile neprietenoase împotriva Rusiei, extinderea NATO și inclusiv modul în care SUA și-au eliminat plutoniul, spunând că Washingtonul a trecut, fără aprobarea Rusiei, la simpla diluare a plutoniului și eliminarea sa.
După încheierea Războiului Rece, atât Moscova cât și Washingtonul au dezmembrat mii de focoase nucleare și au rămas cu stocuri uriașe de plutoniu pentru arme nucleare, a cărui depozitare este și costisitoare și reprezentă și un risc pentru proliferarea armelor nucleare.
Rusia și Statele Unite sunt cele mai mari puteri nucleare ale lumii și, împreună, controlează în prezent aproximativ 8.000 de focoase nucleare. În 1986, controlau 73.000 de focoase, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
