Linkuri accesibilitate

Donald Trump proclamă pacea în Orientul Mijlociu după semnarea acordului de încetare a focului în Gaza


Președintele SUA, Donald Trump, în timpul discursului de la summitul de la Sharm el-Sheikh. 13 octombrie, 2025.
Președintele SUA, Donald Trump, în timpul discursului de la summitul de la Sharm el-Sheikh. 13 octombrie, 2025.

Președintele american Donald Trump a salutat „o zi extraordinară pentru Orientul Mijlociu”, în timp ce el și liderii regionali au semnat o declarație menită să consolideze încetarea focului în Gaza, la câteva ore după ce Israel și Hamas au schimbat ostatici și prizonieri.

„Aceasta este o zi extraordinară pentru lume, este o zi extraordinară pentru Orientul Mijlociu”, a declarat Trump în fața a zeci de lideri de stat reuniți în stațiunea Sharm el-Sheikh.

Mai târziu, președintele american a afirmat că liderii adunați au „realizat ceea ce toată lumea spunea că este imposibil”.

„În sfârșit, avem pace în Orientul Mijlociu”, a spus Trump în discursul său.

Conținutul declarației

Conform declarației, semnatarii s-au angajat să „urmărească o viziune cuprinzătoare de pace, securitate și prosperitate comună în regiune” și au salutat „progresul realizat în stabilirea unor aranjamente de pace cuprinzătoare și durabile în Fâșia Gaza”.

Cu toate acestea, declarația – publicată integral de Casa Albă – a fost vagă cu privire la calea viitoare pentru pace între Israel și vecinii săi, inclusiv palestinienii, și nu menționează vreo soluție, nici cu unul, nici cu două state.

„Vorbim despre reconstruirea Gaza. Nu vorbesc despre un stat sau două state”, a declarat Trump reporterilor în drum spre Casa Albă.

Președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a declarat că acordul din Gaza „închide un capitol dureros în istoria umanității” și pregătește terenul pentru o soluție cu două state. Al-Sisi l-a lăudat pe Trump și i-a spus „Sunteți singurul capabil să realizeze pacea în regiune”.

Schimbul de ostatici și prizonieri

Ca parte a planului lui Trump de a pune capăt războiului din Gaza, Hamas a eliberat luni ultimii 20 de ostatici în viață pe care îi deținea după doi ani de captivitate în Gaza. În schimb, Israel a eliberat 1.968 de prizonieri, în majoritate palestinieni, deținuți în închisorile sale, a anunțat serviciul penitenciar israelian.

În Tel Aviv, o mulțime uriașă adunată pentru a sprijini familiile ostaticilor a erupt în bucurie, lacrimi și cântece la aflarea veștii primelor eliberări, deși durerea pierderii celor care nu au supraviețuit era palpabilă.

În orașul Ramallah din Cisiordania ocupată, mulțimi uriașe s-au adunat pentru a-i primi acasă pe primii prizonieri. În orașul Khan Yunis din sudul Gaza, rezidenții s-au agățat de laturile autobuzelor Crucii Roșii care transportau prizonierii pentru a-i saluta pe cei dragi.

Conform acordului de încetare a focului, Hamas urmează să returneze și corpurile a 27 de ostatici care au murit sau au fost uciși în captivitate, precum și rămășițele unui soldat ucis în 2014 în timpul unui conflict anterior din Gaza.

Dintre prizonierii pe care Israel i-a eliberat în schimb, aproximativ 250 erau deținuți din motive de securitate, inclusiv mulți condamnați pentru uciderea de israelieni, în timp ce aproximativ 1.700 au fost arestați de armată în Gaza în timpul războiului.

Reacții internaționale

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a salutat „o zi istorică” și a declarat că Regatul Unit ar putea juca un rol cheie în monitorizarea încetării focului.

„Regatul Unit, în special, cred că poate juca un rol în monitorizarea încetării focului, dar și în dezafectarea capacității Hamas și a armamentului lor, bazându-ne pe experiența noastră din Irlanda de Nord”, a mai spus premierul britanic.

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat însă cu privire la o amenințare continuă din partea grupului militant palestinian Hamas.

„Vor exista atacuri teroriste și destabilizare în următoarele săptămâni și luni”, a avertizat Macron luni, înainte de a părăsi Sharm el-Sheikh.

„Sunt încă îngrijorat pentru că știm cum funcționează lucrurile cu grupările teroriste”, a răspuns Macron la întrebarea unui jurnalist dacă este îngrijorat că Hamas va umple vidul de putere din Fâșia Gaza.

„Nu dezafectezi un grup terorist cu mii de luptători, tuneluri și acest tip de armament peste noapte”, a adăugat președintele francez.

Macron l-a mulțumit, de asemenea, lui Trump și președintelui egiptean pentru că l-au invitat pe președintele palestinian Mahmoud Abbas la summit. El a descris participarea Autorității Palestiniene drept „realizarea acestei zile", spunând că este esențială pentru protejarea intereselor Cisiordaniei și menținerea perspectivei unei soluții cu două state.

Provocări viitoare

În ciuda semnării declarației din Egipt, multe chestiuni rămân de negociat în continuare.

Printre punctele potențial problematice se numără refuzul Hamas de a se dezarma și refuzul Israelului de a se retrage complet din Gaza.

Donald Trump a semnalat în repetate rânduri că are încredere că încetarea focului va ține, spunând la o apariție comună cu Sisi la Sharm el-Sheikh că discuțiile privind următorii pași ai planului au început deja.

Purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, l-a îndemnat luni pe Trump și pe mediatorii acordului din Gaza să „continue să monitorizeze comportamentul Israelului și să se asigure că nu își reia agresiunea împotriva poporului nostru”.

Printre problemele imediate care urmează să fie rezolvate se numără recuperarea rămășițelor altor 26 de ostatici israelieni despre care se crede că au murit și a doi ostatici despre care nu se mai știe nimic.

Sute de mii de palestinieni s-au întors orașele devastate din Gaza, după intrarea în vigoare a încetării focului între Israel și Hamas.
Sute de mii de palestinieni s-au întors orașele devastate din Gaza, după intrarea în vigoare a încetării focului între Israel și Hamas.

De asemenea, ajutoarele umanitare trebuie să fie introduse rapid în enclava unde sute de mii de oameni se confruntă cu foametea.

Agențiile ONU au solicitat returnarea ajutorului umanitar în cantități suficiente către Gaza devastată.

Philippe Lazzarini, șeful UNRWA (agenția ONU pentru refugiații palestinieni), a declarat pe rețelele sociale că „E timpul să permitem intrarea ajutorului umanitar la scară largă, inclusiv prin UNRWA”.

Dincolo de acestea, probleme cruciale trebuie încă rezolvate, inclusiv modul de guvernare și de menținere a ordinii în Gaza, precum și viitorul final al Hamas, care încă respinge cerințele Israelului de dezarmare.

Tensiunile au crescut în ultimele luni și în Cisiordania ocupată de Israel, unde coloniile evreiești s-au extins pe terenuri pe care palestinienii le consideră parte ale unui viitor stat palestinian.

Trump a declarat că Hamas a primit permisiune temporară pentru ca luptătorii să mențină ordinea în enclavă.

Războiul din Gaza a schimbat relațiile dintre statele din Orientul Mijlociu prin conflicte desfășurate în paralel cu cel din Gaza.

Israel a cauzat daune grave Iranului, într-un război de 12 zile și prin campanii împotriva aliaților regionale ale Teheranului, inclusiv grupărilor Hezbollah din Liban și Houthi din Yemen.

Trump, care a prezentat planul său de a pune capăt războiului din Gaza ca fiind catalizatorul pentru o amplă soluționare a păcii regionale, a declarat că mai multe țări se vor alătura inițiativei Acordurilor Abraham și a chiar lansat ideea unui acord de pace între inamicii istorici din Orientul Mijlociu, Iran și Israel.

La 7 octombrie 2023, militanți conduși de Hamas au capturat 251 de ostatici în timpul atacului lor fără precedent asupra Israelului, care a dus la moartea a 1.219 persoane, majoritatea civili.

Toți, cu excepția a 47 dintre acești ostatici, au fost eliberați în timpul unor armistiții anterioare.

Campania militară israeliană în Gaza a ucis cel puțin 67.869 de persoane, conform cifrelor de la ministerul sănătății din teritoriul controlat de Hamas, pe care Organizația Națiunilor Unite le consideră credibile.

Articol redactat cu informații oferite de AFP, Reuters, dpa.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG