Decizia a fost salutată de partidele care au fost în opoziție în mandatul trecut, dar a fost criticată de partidul câștigător al alegerilor, Mișcarea Vetëvendosje, care a spus că „aceasta nu este dreptate”, ci o decizie „arbitrar clientelară”.
Partidul câștigător al alegerilor, Mișcarea Vetëvendosje, a propus-o până acum doar pe Albulena Haxhiu pentru funcția de prim-președinte al Adunării, chiar și după decizia anterioară a Curții Constituționale, pentru a fi aleasă prin vot secret.
Printr-un comunicat, Curtea Constituțională a precizat că președintele parlamentului, Avni Dehari, nu a acționat pe baza hotărârii anterioare a acestei instanțe din 26 iunie și a adăugat că toate sesiunile desfășurate între 27 iunie și 26 iulie „sunt declarate invalide”.
Curtea Constituțională a Kosovo i-a cerut președintelui sesiunii constitutive a Adunării Republicii Kosovo să procedeze la punctul 3 de pe ordinea de zi a sesiunii constitutive, aprobată la 8 aprilie 2025, și să „invite reprezentantul celui mai mare grup parlamentar să propună candidatul pentru funcția de președinte al Adunării Republicii Kosovo, care este ales prin vot deschis, a cărui votare poate fi efectuată doar de cel mult trei ori pentru același candidat”.
De asemenea, a dispus ca în timpul procedurii de alegere a președintelui și vicepreședinților Adunării Republicii Kosovo toți deputații aleși trebuie să fie prezenți și să voteze.
Anunțând decizia privind două cazuri intentate de Partidul Democrat din Kosovo (PDK) și Liga Democrată din Kosovo (LDK), Curtea Constituțională a declarat că măsura provizorie rămâne în vigoare până la acceptarea hotărârii de către părți și publicarea acesteia în Monitorul Oficial.
Deputații rezultați în urma alegerilor din 9 februarie au ignorat o decizie a Curții Constituționale, care le-a dat termen până pe 26 iunie pentru a constitui organul legislativ.
După aceea, Curtea a impus o măsură temporară, în așteptarea revizuirii dosarelor trimise de PDK și LDK, pe care le-a contopit într-un singur dosar.
În perioada 15 aprilie - 26 iulie, deputații au ținut 54 de ședințe, dar nu au reușit să constituie organul legislativ.
Pe 1 mai, președintele sesiunii, Avni Dehari, a modificat ordinea de zi, evitând votul deschis și cerând formarea unei comisii care să supravegheze votul secret pentru alegerea președintelui parlamentului.
Această formă de vot a fost contestată de PDK, LDK, Alianța pentru Viitorul Kosovo și Lista Sârbă, care au refuzat să propună membri pentru această comisie.
În timpul sesiunilor dinaintea datei de 1 mai – când votul a fost deschis – candidata LVV la funcția de președinte al parlamentului, Albulena Haxhiu, nu a reușit să obțină cele 61 de voturi necesare în mai multe tururi de scrutin.
Haxhiu a fost descris de PDK și AAK drept o „figură care divizează”, în timp ce LDK a declarat că nu va vota pentru niciun candidat LVV pentru funcția de președinte al Adunării.
LVV: Decizia Curții Constituționale este nedreaptă
Hekuran Murati, membru al partidului LVV și ministru interimar al Finanțelor, a calificat decizia Curții Constituționale drept nedreaptă.
El a spus că, în verdictul din 2014, Curtea Constituțională, „pentru a menține PDK la putere cu orice preț”, a decis că Guvernul nu poate fi format fără câștigătorul alegerilor, iar funcția de președinte al Parlamentului aparține doar primului partid.
Între timp, de data aceasta, Curtea Constituțională „spune că doar votul deschis este valabil și stabilește chiar o limită de doar trei încercări, deoarece câștigătorul este Mișcarea Vetëvendosje”.
„Acest lucru dovedește, fără îndoială, că deciziile acestei Curți nu se bazează pe Constituție, ci se bazează pe care partid este în cauză. Aceasta nu este dreptate. Este arbitrar clientelar, care își propune să ofere vechii gărzi de la masa negocierilor ceea ce poporul nu le-a dat prin vot”, a scris el pe Facebook.
PDK: Curtea Constituțională a luat decizia pe care o așteptam
Deputata PDK, Blerta Deliu-Kodra, a declarat că decizia Curții Constituționale a fost așa cum se aștepta partidul său.
Ea a spus că Kosovo merită o conducere care respectă Constituția, nu una care comite „încălcări deliberate” ale celui mai înalt act juridic al țării.
„Guvernul lui Albin Kurti, prin intermediul lui Avni Dehari, a încălcat Constituția în fiecare sesiune începând cu 1 mai. Au impus un vot secret și ne-au refuzat dreptul la un vot deschis pentru Președintele Adunării. Acesta este un eșec instituțional grav și o lipsă totală de respect pentru lege și democrație”, a spus ea.
LDK: S-a dovedit că LVV a încălcat Constituția
Liderul LDK, Lumir Abdixhiku, a salutat decizia Curții Constituționale, numind-o „o mare victorie pentru democrație”.
Printr-o postare pe Facebook, Abdixhiku a spus că această decizie a dovedit că LVV a încălcat Constituția, deoarece a modificat ordinea de zi și a insistat asupra unui vot secret pentru alegerea președintelui parlamentului.
„Din păcate, Kosovo a pierdut timp. Astăzi se împlinesc 180 de zile de la organizarea alegerilor. O jumătate de an pierdută de cei care prețuiesc impunerea și disprețul ca metodă - și, în orice caz, ignoranță în interpretarea Constituției țării”, a scris el.
AAK: Dictatura a fost răsturnată
Ardian Gjini de la AAK a declarat că, odată cu decizia Curții Constituționale, „democrația a câștigat, dictatura a fost răsturnată”.
Printr-o postare pe Facebook, Gjini a spus că propunerea unui singur candidat nu poate fi abuzivă la nesfârșit.
„Statul nu este supus unui individ”, a scris el.
La alegerile din 9 februarie, niciun partid nu a primit suficiente voturi pentru a forma o majoritate parlamentară de unul singur.
Mișcarea Vetëvendosje a câștigat 48 de locuri în Adunare, urmată de Partidul Democrat din Kosovo cu 24, Liga Democrată din Kosovo cu 20, Lista Sârbă - cel mai mare partid sârb din Kosovo cu 9, și coaliția dintre Alianța pentru Viitorul Kosovo și Inițiativa Social-Democrată, cu 8. Numai Inițiativa Social-Democrată are trei parlamentari în Adunare.
Alte 11 locuri aparțin minorităților.
