Până la finalul lunii august, Ministerul Sănătății vrea să facă un proiect de ordin prin care să modifice Ordinul 2320/18 aprilie 2024, prin care erau schimbate prevederile din Ordinul 476/2017 - și anume cel în care sunt prevăzute standardele pentru organizarea și funcționarea centrelor pentru arși din România.
Va exista, prin urmare, susține ministerul într-un răspuns pentru Europa Liberă, la sfârșitul acestei luni, „un proiect de act normativ cu noi reglementări referitoate la acordarea asistenței medicale și îngrijirea bolnavilor cu arsuri și facilitarea accesului la tratament al acestor pacienți”.
În urma tragediei Colectiv, a fost adoptat Ordinul nr. 476/2017. Amintim că în incendiul din 30 octombrie 2015, de la Clubul Colectiv din București, 26 de tineri au murit arși de vii, iar o tânără – în drum spre spital. Alți 37 de răniți au murit ulterior nu numai din cauza arsurilor grave, ci și din cauza condițiilor proaste din spitale, a infecțiilor intraspitalicești și a întârzierii transferului în străinătate. Un alt pacient salvat s-a sinucis în anul următor. Cu totul, 65 de morți. Mai mult de jumătate, la multe zile după incendiu.
Prin adoptarea Ordinului nr. 476 din 2017, semnat de ministrul Sănătății de la acel moment, Florian Bodog, erau prevăzute standarde europene foarte clare și înalte, obligatoriu de îndeplinit pentru ca o unitate medicală să fie acreditată ca centru pentru arși.
În 2024, Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, modifică articole din ordinul 476/2017, îl republică în Monitorul Oficial cu numărul 2320/18 aprilie 2024, iar schimbările intră în vigoare.
În urma modificării ordinului, Centrul pentru Arși de la Spitalul Floreasca a devenit singurul centru avizat din România să trateze mari arși.
Însă Centrul pentru Arși funcționa ca atare – conform unui răspuns transmis de Direcția de Sănătăte Publică București publicației G4media.ro în 2023– încă din 2023, când încă nu fusese modificat ordinul.
Ideea modificării Ordinului 2320/2024 (fost 476/2017) a pornit după ce presa a prezentat cazul Laviniei Vlad, tânăra mamă internată la Spitalul de Urgență Floreasca timp de 53 de zile și transferată în Belgia pe 23 iulie, infectată cu piocianic.
Mutarea în străinătate a fost făcută la insistențele familiei, în urma deteriorării stării de sănătate a pacientei. Lavinia Vlad a fost externată pe proprie răspundere din Spitalul Floreasca, subliniază reprezentanții instituției.
Așa cum a declarat la Digi24 pe 27 iulie, ministrul Alexandru Rogobete a înființat un grup tehnic de specialiști care să analizeze Ordinul 476/2017.
Potrivit unui răspuns trimis de Ministerul Sănătății pentru Europa Liberă, „grupul tehnic de lucru pentru analiza condițiilor de organizare și funcționare a structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri a fost deja înființat și a avut primele întâlniri de lucru, în format on-line”.
Cine sunt membrii grupului:
- prof. univ. dr. Cristian Radu Jecan - medic primar Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă – Șef de șecție la Spitalul SRI (Spitalul Agrippa Ionescu). Are competențe în managementul de calitate al serviciilor de sănătate;
- prof. univ. dr. Petrișor Zorin Crăiniceanu - președinte al Asociației Chirurgilor Plasticieni din România, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara;
- prof. univ. dr. Dorel Săndesc – managerul de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara. Săndesc a fost mentor al actualului ministru al Sănătății atunci când acesta era medic rezident la Timișoara;
- prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu – medic primar boli infecțioase, în prezent manager interimar la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Victor Babeș din București și președintă a comisiei de boli infecțioase a Ministerului Sănătății;
- prof. univ. dr. Ioana Marina Grințescu - medic primar Anestezie şi Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), și șef Disciplina ATI de la același spital și de la Facultatea de Medicină Generală Carol Davila București;
- prof. univ. dr. Monica Sorina Licker – medic primar Microbiologie medicală, director al departmentului XIV Microbiologie la Universitatea de Medicină și Farmacie V. Babeș Timișoara, şefa Compartimentului de Bacteriologie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ,,Pius Brînzeu” Timişoara, vicepreședintă a Societății Române de Microbiologie – condusă de fostul ministru Alexandru Rafila
- șef lucrări dr. Raluca Teodora Tătar - medic Specialist la secția/departamentul Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri – Chirurgie Plastică de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București;
- dr. Camelia Truică – medic primar epidemiolog – Direcția de Sănătate Călărași;
- dr. Cristina Pelin – director executiv la Direcția de Sănătate Publică (DSP) București. Pe 5 martie 2020, Cristina Pelin și-a dat demisia din această funcție, în urma unei controverse legate de felul în care angajații Direcției au gestionat primele cazuri de coronavirus. În 2022, a fost repusă în funcție, fără concurs, de fostul ministru Alexandru Rafila;
- dr. Carmen Mihaela Bardoș – secretar general adjunct la Ministerul Sănătății;
- dr. Mioara Comana – șefa Inspecției Sanitare de Stat;
- Alina Carabulea – director în Ministerul Sănătății.
DSP, direcție condusă, și acum, și în 2023, de Crstina Pelin, actual membru al Grupului tehnic de lucru, este instituția care a avizat, de fapt, Centrul pentru Arși de la Floreasca.
Marți, pe 12 august, ministrul Sănătății spunea că, în realitate, spațiile din Centrul pentru Arși de la Floreasca „nu respectă normativul și nu sunt corespunzătoare unui centru de arși”.
„Raportul Corpului de control, împreună cu raportul Inspecției Sanitare de Stat și cu controlul executat de către Direcția de Sănătate Publică vor fi transmise de către Ministerul Sănătății Parchetului și vor începe verificările de natură legală”, a declarat ministrul Rogobete.
El susține că va retrograda Centrul pentru Arși la Unitate Funcțională pentru Arși.
Tot pe 12 august, Rogobete a declarat la Euronews că în memoriul tehnic pentru transformarea unității pentru arși de la Floreasca în centru pentru arși „este specificat faptul că există anumite facilități care în realitate nu există”.
„Corpul de Control al DSP București care efectua controlul a evidențiat că ce apare în memoriul tehnic nu corespunde cu ceea ce se află în teren. DSP a dat copy-paste memoriului tehnic de la spital fără să verifice fiecare punct și fiecare criteriu conform normativului”, a spus Rogobete.
Întrebat de Europa Liberă care au fost criteriile de selecție ale membrilor Grupului tehnic, Alexandru Rogobete spune că i-a numit direct. „Ministrul Sănătății are dreptul să numească în grupuri de lucru persoane din diferite domenii. Doamna Cristina Pelin a fost numită pe criterul că reprezintă DSP București”, a precizat Alexandreu Rogobete.
Toate schimbările propuse de grupul tehnic de lucru trebuie aprobate de Comisia de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă din Ministerul Sănătății, aceași care a avizat și modificarea din 2024.
Din această comisie fac parte doi profesori care sunt și în grupul tehnic: profesorul Cristian Jecan și profesorul Petrișor Crăiniceanu.
Dr. Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă este co-autoare a Ordinului inițial din 2017. În 2024, dr Copaciu a critical schimbarea ordinului de către ministrul Rafila cu semnătura delegată a lui Alexandru Rogobete, secretar de stat la acea vreme. Ea spune acum pentru Europa Liberă că din Grupul tehnic fac parte și medici care au modicat, de fapt, ordinul în rău.
„Sunt medici care au fost de acord cu modificările pe care le-am criticat eu. Cu profesorul Jecan am avut o discuție cred că de jumătate de oră la telefon. Încercam să-i explic tot. I-am scris apoi ce mi se pare mie în neregulă. Apoi am trimis și la Direcția de Asistență Medicală. Dar nu s-a întâmplat nimic”, spune Elena Copaciu.
Europa Liberă l-a contactat pe profesorul Cristian Jecan să-l întrebe despre schimbările pe care le preconizează acum, dar acesta a spus că nu poate vorbi pentru că lucrează în regim militarizat ( n.r. spitalul SRI).
Mihai Grecea, supraviețuitor de la Colectiv, care cunoaște bine situația paturilor pentru mari arși din România, este sceptic că ordinul va fi schimbat în bine de noul Grupul tehnic.
„Mă întreb ce caută șefa DSP, care e parte dintre vinovații pentru situația de la Centrul pentru Arși de la Floreasca în acest Grup tehnic de lucru? Cum poate o asemenea persoană să participe la modificarea legislației, când avizarea acelui centru are consecințe deosebit de grav, chiar și medico-legale?”, spune Mihai Grecea.
De vineri, 1 august, Centrul de Arși de la Spitalul Floreasca este în carantină și nu mai primește pacienți noi din cauza infectării mai multor pacienți cu Candida auris, o ciupercă deosebit de periculoasă. Pe 8 august, erau internați patru pacienți purtători de Candida auris în mai multe secții de la SCUB, conform unei postări pe Facebook a spitalului.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Spitalul Floreasca spune că 131 de pacienți au fost tratați în Centrul pentru Arşi în ultimul an. Șase pacienți au fost infectați această perioadă cu piocianic, o bacterie extrem de periculoasă, care a fost descoperită, alături de Candida auris, de medicii de la spitalul de Belgia, și la Lavinia Vlad.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
