Infecțiile nosocomiale provocate de Candida auris sunt coșmarul oricărui spital din lume: această ciupercă este extrem de periculoasă și agresivă, se răspândește ușor și este foarte de greu de distrus. Soluția tranșantă împotriva ei este demolarea clădirii și reconstruirea de la 0 (zero).
În vara acestui an, România a aflat că în Centrul pentru Arși al Spitalului Clinic de Urgență (Floreasca) din București, singurul îndrituit să trateze mari arși, a fost depistat un focar cu o astfel de infecție, la trei dintre cei șase pacienți.
Unul dintre pacienți este Lavinia Vlad. Însă nici ea, nici unul dintre ceilalți doi nu par să fie „pacientul 0”, adică pacientul de la care ar fi pornit răspândirea ciupercii periculoase.
În toamna anului trecut, cu câteva zile înainte să moară, un pacient din secția clinică de Chirurgie Cardiovasculară de la Floreasca a fost depistat cu Candida auris, arată documentele văzute de Europa Liberă.
Cazurile au fost depistate la aproximativ șapte luni distanță între ele, la secții diferite ale unuia dintre cele mai mari spitale de urgență din România. În ambele cazuri există dubii că ele ar fi fost raportate la Direcția de Sănătate Publică și mai departe, ierarhic.
Lavinia Vlad a fost internată în această vară la Centrul pentru Arși al spitalului, aflat la etajul 3. La insistența familiei, după 53 de zile de spitalizare, a fost transferată în Belgia, unde se află acum sub tratament.
Pacientul decedat toamna trecută, Marin Vlase, a fost internat la etajul 6 al aceluiași corp de clădire, la Chirurgie Cardiovasculară, până pe 1 decembrie 2024.
Bărbatul de 72 de ani avea și alte infecții nosocomiale (luate din spital). El și alte două paciente s-au infectat unii pe alții, acuză rudele acestora.
În doar câteva săptămâni, cei trei au fost depistați cu două dintre cele mai periculoase bacterii intraspitalicești: Acinetobacter baumannii și Klebsiella pneumoniae.
Toți trei au murit în decurs de trei săptămâni - cele două paciente, în noiembrie 2024, bărbatul - pe 1 decembrie 2024.
Familiile celor trei – Marin Vlase, Gabriela Popescu, Geta Ciupitu – acuză:
- pacienții nu ar fi fost izolați pentru a fi prevenită transmiterea infecțiilor nosocomiale;
- nu ar fi fost administrat la timp tratamentul cu antibiotice (Popescu), iar cel antifungic ar fi fost întrerupt (Vlase);
- nu ar fi fost raportate toate infecțiile nici către unitatea specifică a spitalului de combatere a infecțiilor (SPLIAAM), nici către autoritățile cu atribuții în materie – ANMCS, INSP și DSP;
- nu ar fi fost făcută anchetă epidemiologică;
- ar fi fost ascunsă cauza reală a cel puțin unui deces: șocul septic (Ciupitu).
Pacientul 0?
„Au avut toți trei Acinetobacter și multiple infecții nosocomiale. Nu s-a dispus izolarea lor. Tata a avut și această Candida Auris. Lui nu i s-a administrat antibiotic. Asta rezultă în mod clar din fișele de tratament”, rezumă Nicoleta Vlase.
Ea este fiica lui Marin Vlase, bărbatul din județul Vrancea care a murit pe 1 decembrie 2024, la 72 de ani, în timp ce era internat la secția Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului Floreasca din București.
A ajuns aici pe 4 septembrie, după ce a fost internat câteva zile la spitalul privat Sanador, unde i-au fost puse trei bypass-uri la inimă.
A făcut pericardită și, în urma complicațiilor, a ajuns la spitalul de stat. Aici, a fost operat pe 17 septembrie pentru inflamația și iritarea pericardului.
„S-a infectat la Floreasca pe 23 septembrie și până în 5 octombrie 2024 nu i-au administrat niciun antibiotic, aveau antibiogramă făcută din 23 septembrie la Klebsiella, cu încărcătură mare, peste 100.000 de unități. Faptul că era deja în urocultură era alt semn rău”, mai spune fiica lui Marin Vlase.
„Când l-a preluat medicul din ATI (Anestezie Terapie Intensivă), a început să țipe pe secție că l-au lăsat cu puroi peste tot, că nu i-au dat antibiotic. I-au administrat apoi în ATI antibiotic și tratamentele necesare, dar a fost târziu.”
Nicoleta Vlase a fost alături de tatăl ei în spital timp de patru luni. A fost perioada în care a învățat termenii medicali pe de rost și în care a aflat de situația celorlalte două paciente decedate în aceeași perioadă la Chirurgie Cardiovasculară.
„Tata s-a chinuit groaznic [...] Am trăit iadul patru luni în spital. Chinul ăsta al lui m-a terminat pentru toată viața”, spune ea.
Femeia povestește suferințele tatălui său: „În terapie a luptat cu infecțiile, i-au făcut gastrostoma (sondă pentru hrană direct în stomac, n.red.), traheostomă (pentru respirație)... a avut o perioadă mai bună, am sperat că-și revine. N-a mai putut, săracul, să ne mai spună nici ultimele cuvinte, pentru că traheostoma îi ocolea părțile vocale.”
Avocată de profesie, în Focșani, Nicoleta Vlase a depus plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București atât în cazul tatălui său, cât și în numele rudelor celorlalte două femei despre care a aflat – în timp ce se îngrijea de tatăl său – că au fost infectate în spital.
Infecția cu Acinetobacter baumannii, de pildă, spune avocata Vlase, s-a transmis de la un pacient la altul în doar șapte zile, fără să fie declanșată o anchetă epidemiologică. „Vă dați seama cum e realitatea, dacă eu am aflat din pură întâmplare situația asta.”
Spitalul Floreasca nu a răspuns acestei acuzații, deși Europa Liberă a cerut un punct de vedere încă de joi, 7 august.
Infecții provocate de fluxul pacienților
Rudele celor trei pacienți de mai sus, morți la secția de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului de Urgență Floreasca, purtători ai unor infecții intraspitalicești, acuză că bolnavii nu au fost separați – nici între ei, nici față de ceilalți pacienți. Din acest motiv, susțin rudele, ei s-au infectat și, la rândul lor, au infectat alți pacienți.
Marin Vlase era infectat doar cu Klebsiella pneumoniae până să fie transferat la Terapie Intensivă, spune fiica acestuia. Se pare că de la Terapie Intensivă a luat și alte nenorociri.
Fiica sa a pus la dispoziția Europei Libere documente care arată că tatăl său a ajuns să fie infectat, până în ziua decesului, cu Candida auris, precum și cu alte trei bacterii: Acinetobacter baumannii, Klebsiella pneumoniae și Stafilococ auriu.
Acinetobacter baumanniieste una dintre cele mai cunoscute bacterii spitalicești și, potrivit studiilor de specialitate, este caracterizată printr-o mortalitate ridicată. Se răspândește foarte ușor, iar rezistența ei crescută la numeroase antibiotice este extrem de cunoscută. Provoacă infecții grave în special pacienților cu sistemul imunitar compromis, cu boli cronice sau celor aflați în terapie intensivă sau care necesită dispozitive medicale invazive, precum catetere ori ventilatoare.
Klebsiella pneumoniae este o bacterie găsită în mod obișnuit în flora intestinală și nu provoacă probleme persoanelor sănătoase. Însă, odată ajunsă în alte părți ale corpului, poate provoca infecții grave dacă sistemul imunitar al pacientului este slăbit. Infecțiile cu această bacterie pot evolua foarte rapid spre cazuri grave.
„L-au dus în ATI cu o persoană care era în șoc septic. După două zile de stat în ATI, a luat și Acinetobacter, a luat și alte infecții. Persoana aceea a decedat înaintea tatălui meu, au mai fost aduse altele”, spune Nicoleta Vlase.
Europa Liberă nu a putut verifica informața că și alți pacienți din Secția de Chirurgie Cardiovasculară au fost infectați și au murit din cauza aceasta.
„Geta Ciupitu, care a venit la intervenție cu trenul, pe picioarele dânsei, după intervenția de valvă aortică a fost dusă în salon la ATI cu tatăl meu, care avea multiple bacterii. S-a infectat și dânsa și a murit. Apoi, Gabriela Popescu a fost ținută cu alți pacienți, ori ei au răspuns în fals că s-a instituit izolarea pacienților infectați când le-am făcut noi adrese.”
Nicoleta Vlase acuză că în cazul pacientelor Gabriela Popescu și Geta Ciupitu lipsesc din dosar fișele IAAM – adică cele în care ar trebui să se regăsească infecțiile asociate asistenței medicale.
„Când am ridicat foaia tatălui meu, am regăsit niște fișe IAAM. Mi se par mie incomplete, dar dacă se coroborează cu celelalte analize se vede că a fost infecție din plagă, din urocultură, din cateter”, spune fiica pacientului Marin Vlase.
Ea acuză că infecțiile nosocomiale în cazul tatălui său nu ar fi fost raportate nici măcar către Serviciul de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale (SPLIAAM) al Spitalului de Urgență Floreasca, adică decidenților din interiorul spitalului.
Mai mult, în cazul celor două paciente ale căror rude le reprezintă în justiție – Gabriela Popescu și Geta Ciupitu – „lipsesc și fișele IAAM, și în mod clar nu au raportat bacteriile”, acuză ea.
Nicoleta Vlase a făcut sesizări în acest sens, la începutul acestui an, către cele trei instituții responsabile de verificare și control: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) și Direcția de Sănătate Publică (DSP).
A primit răspuns doar de la una dintre ele, din partea INSP, care i-a transmis că nu a primit vreo înștiințare cu privire la ce a anunțat:
„Ca urmare a solicitării dumneavoastră înregistrată la INSP cu nr. 1175/27.01.2025 privind evoluţia unui posibil focar IAAM în Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, vă precizăm că INSP nu a primit nici o informare privind situația menţionată de dumneavoastră.”
Mai mult, ANMCS a răspuns petiției sale din 21 ianuarie cu o redirecționare a petiției „spre competentă soluționare” tot către Spitalul Floreasca.
DSP nu i-a răspuns Nicoletei Vlase.
Contactată de Europa Liberă săptămâna trecută, șefa Direcției de Sănătate Publică București, Cristina Pelin, nu a răspuns (încă) apelurilor sau mesajelor.
Știa șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară de nosocomiale?
După internarea la Floreasca, medicul curant al lui Marin Vlase a fost timp de circa două săptămâni chiar șeful Secției Chirurgie Cardiovasculară, Horațiu Moldovan.
Cândva între 17 și 23 septembrie s-a schimbat medicul curant, iar pacientul a fost preluat de dr. Silvia Preda.
Nicoleta Vlase povestește că, la întâlnirea din 10 octombrie 2024 la care a participat și sora sa, doctorul Horațiu Moldovan ar fi părut surprins de detaliul că cele două femei știau că tatăl lor fusese infectat cu nosocomiale în secția pe care o conduce.
„Dacă nu realizezi tu că persoana în cauză e infectată, ei nu-ți spun.”
Ea dezvăluie cum a aflat: „Când starea tatei s-a agravat [...] am auzit doctorița din terapie intensivă: «pacientul ăsta este în șoc septic, cum ați putut să-l lăsați cu puroi în pampers și în dren?»”.
Contactat de Europa Liberă, chirurgul Horațiu Moldovan și-a adus aminte de pacient, însă a spus că nu dorește să intre în detalii despre această situație.
„Din păcate, a fost vorba de un pacient sever, care a avut o evoluție complicativă, într-adevăr nefericită. Nu mai am de ce să vă dau mai multe explicații, pentru că el a fost corect tratat, cu maxim profesionalism.”
În privința infectării pacientului Marin Vlase cu ciuperca foarte periculoasă Candida auris, el a spus:
„Este un caz care s-a întâmplat în urmă cu un an. Nu mai am în memorie toate datele bacteriologice și epidemiologice de acum un an, însă toate regulile au fost respectate la vremea respectivă”, a spus Horațiu Moldovan.
Întrebat dacă cei trei pacienți au fost izolați și dacă infecțiile au fost raportate, șeful secției Chirurgie Cardiovasculară de la Floreasca a răspuns:
„Au fost tratați și poziționați în saloane corect, nu e nicio îndoială în acest sens.”
„Au fost raportate, există rapoarte de la Direcția de Sănătate Publică, au fost raportate, lucrurile au fost gestionate cu profesionalism și cum trebuie.”
„A existat o analiză care s-a făcut la DSP și concluziile au fost trase. Nu avem ce să spunem mai mult decât atât”, a mai spus Horațiu Moldovan.
Raportate sau nu către autoritățile de profil, infecțiile nosocomiale Acinetobacter baumannii și Klebsiela pneumoniae aveau să fie dovedite și de antibiogramele săptămânale făcute săptămânal la ATI, inclusiv cele pentru Stafilococ auriu.
Stafilococul auriueste dintre cele mai periculoase bacterii din specia sa și se găsește în mod obișnuit pe piele și mucoase, fără să cauzeze simptome. Infecția cu această bacterie apare dacă ea pătrunde în organism prin tăieturi, răni, arsuri sau dispozitive medicale.
Potrivit celor spuse de aparținătorii celor trei, Marin Vlase era infectat deja cu Acinetobacter baumannii și cu Klebsiella pneumoniae când, pe 30 octombrie 2024, în salon a fost adusă, după o intervenție chirurgicală, Geta Ciupitu.
Care avea să fie confirmată, la rândul său, cu Acinetobacter baumannii pe 4 noiembrie, după care și cu Klebsiella pneumoniae.
Cei doi ar fi fost internați în același salon câteva nopți, după care a fost adusă și Gabriela Popescu.
Cea de-a treia pacientă a ieșit pozitiv la Acinetobacter baumannii la examenul bacteriologic din 11 noiembrie 2024.
Toate aceste informații sunt prezente în plângerea penală trimisă de Nicoleta Vlase Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Gabriela Popescu a murit pe 13 noiembrie 2024, la 74 de ani.
Geta Ciupitu avea 66 de ani și a murit pe 28 noiembrie 2024.
Marin Vlase s-a stins pe 1 decembrie 2024, la vârsta de 72 de ani.
„Nu s-a întâmplat nimic, nici percheziții, nici...nimic. Am solicitat tot, dar nu s-a întâmplat nimic. Poate vor fi, poate se va schimba ceva cu noul ministru și cu noii miniștri.”, spune Nicoleta Vlase.
Plângerile penale vizează mai multe persoane și mai multe acuzații:
Horațiu Moldovan, șeful secției Chirurgie Cardiovasculară – acuzat de ucidere din culpă, abuz în serviciu cu consecințe grave, fals intelectual, uz de fals în cele trei cazuri;
Silvia Preda, medic în secția Chirurgie Cardiovasculară – acuzată de ucidere din culpă, abuz în serviciu cu consecințe grave, fals intelectual, uz de fals și, în plus în cazul Vlase, de omor prin omisiune;
Bogdan Zidaru, managerul Spitalului Floreasca – acuzat de ucidere din culpă;
Europa Liberă a contactat Spitalul Clinic de Urgență București pentru un punct de vedere. Până la publicarea articolului nu l-am primit. Managerul spitalului, Bogdan Zidaru, a refuzat să ofere orice explicație în timpul apelului telefonic avut, urmare a demersului nostru jurnalistic.
Nereguli similare cu cele din cazul Laviniei Vlad
O parte dintre neregulile sesizate de rudele celor trei pacienți internați la secția de Chirurgie Cardiovasculară se regăsesc și în cazul Laviniei Vlad, femeia de 37 de ani care a fost internată pe 1 iunie 2025, cu arsuri pe 70% din suprafaţa corpului, la Centrul pentru Arși de la Floreasca.
Ea a fost transferată pe 23 iulie la un spital în Belgia, acolo unde a aflat că a fost infectată cu Candida auris.
După ce cazul său a apărut în presă, Centrul pentru Arși a fost declarat focar de infecție cu această ciupercă foarte periculoasă. Iar managerul Centrului, Tiberiu Neagu a fost demis.
Inspecția Sanitară a făcut verificări pentru a afla ce erori au dus la infectarea a trei dintre pacienți cu Candida auris și care trebuie să fie soluțiile.
Mai multe pagini din raportul Inspecției Sanitare, văzute de Europa Liberă, arată probleme grave: de la trecerea sub tăcere în diverse acte medicale a infectării în spital și funcționarea deficitară a laboratorului de analize, până la inexistența unui spațiu special dedicat dezinfectării instrumentarului, dar și a tărgilor, cărucioarelor și a altor dispozitive medicale.
Monica Althamer a fost navigatorul de pacienți al Laviniei Vlad, pe care a ajutat-o să obțină transferul la un spital din Belgia.
„M-am întrebat: oamenii ăștia se agită atât de tare pentru o Candida și acela a fost momentul în care m-am uitat pe culturile ei din Belgia și am văzut ce Candida era, că nu era orice Candida.”
„Mi-e greu să cred că a apărut această bacterie în Spitalul Floreasca odată cu Lavinia. De undeva a luat-o și Lavinia, de la cineva, pentru că nu o avea în momentul internării”, adaugă ea.
În ceea ce privește situația de la Floreasca, ea speră că autoritățile vor acționa rapid și cu exigență.
„Cred că pentru noi toți este important să știm și să luăm niște măsuri. În alte țări, informațiile sunt publice. Și Italia a avut focare, nu este nimic nemaiîntâlnit, nu inventăm noi acum roata. Importantă este reacția la situație. Avem această problemă, ce facem, cum o rezolvăm?”, spune Monica Althamer.
Plecând de la cazul Laviniei Vlad, ea scoate în evidență și alte probleme: comunicarea sau mai degrabă lipsa comunicării, inclusiv la numeroasele cereri scrise ale familiei și ale medicilor din afara țării către Spitalul Floreasca.
„Cele transmise au fost rezumatul rezumatului și nu mă refer aici la mine sau la familie, a fost foarte greu de înțeles inclusiv pentru medicii belgieni. Iar acei medici tratează de ani de zile pacienți. Inclusiv pentru ei, informațiile acelea nu erau suficiente.”
„Sora ei avea nevoie disperată de informații. Medicii belgieni nu-și dădeau acordul în lipsa unor detalii medicale și e foarte normal să se întâmple așa. Nu era foarte clară nici situația infecțioasă, nici chirurgical ce s-a făcut, ce mai e de făcut, nici cum se prezintă plăgile ei după mai mult de 50 de zile de ajutor medical oferit în Spitalul Floreasca.”, explică navigatorul de pacienți, Monica Althamer.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
