Această cifră ar reprezenta o creștere a puterii de cumpărare a Uniunii Europene în comparație cu bugetul actual, care a început în 2021.
Membrii Comisiei, conduși de președinta Ursula von der Leyen, au ajuns în cele din urmă la această cifră miercuri, ceea ce înseamnă că cheltuielile totale ar crește la 1,15% din venitul național brut al UE, comparativ cu aproximativ 1,1% în perioada actuală.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că noul buget propus pentru Uniunea Europeană, în valoare de aproape două trilioane de euro, pentru perioada 2028-2034, a fost conceput pentru o nouă eră.
Ea a adăugat că planul propune o schimbare în modul în care UE organizează fondurile cheie, corelând în același timp strâns finanțarea cu statul de drept și menținând contribuțiile statelor membre constante.
„Este un buget care se ridică la nivelul ambiției Europei, care se confruntă cu provocările Europei și care ne consolidează independența”, a declarat von der Leyen reporterilor. „Bugetul este mai mare, mai inteligent și mai precis.”
Aceasta sumă ia în considerare rambursarea datoriei UE post-Covid și ar reprezenta 1,26% din venitul național brut (VNB).
Dacă până acum banii UE erau destinați în general agriculturii și dezvoltării regionale, de această dată ei sunt orientați în special către apărare și inovare – este elementul de noutate propus de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
Buget mai mic, priorități diferite
Anunțul dă startul a cel puțin doi ani de certuri – cel mai probabil tensionate – cu Parlamentul European și capitalele statelor membre UE, care trebuie să aprobe suma finală.
„Bugetul propus este prea mare”, a declarat ministrul olandez de finanțe, Eelco Heinen, citat de Politico.
Multe guverne vor insista probabil asupra unui buget mai mic sau asupra unuia cu priorități diferite față de cele propuse de Comisie.
În schimb, o mare parte din Parlament își dorește ca UE să aibă o putere de atac mai mare.
Ca un semn al bătăliilor care vor urma, Carla Tavares, responsabilă socialistă cu bugetul, a declarat: „Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre cheie să fie compromisă de rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU [împrumuturile pentru redresare Covid].”
Cifra totală de 1.816 de miliarde de euro este exprimată în prețurile din 2025 și se compară cu un buget de 1.200 de miliarde de euro între 2021 și 2027, tot în prețuri curente.
O creștere semnificativă planificată față de perioada anterioară de șapte ani nu este neobișnuită în această etapă.
Comisarii au aprobat planul de cheltuieli după ce șefii de cabinete au rezolvat cele mai sensibile probleme în timpul a două zile de negocieri aproape non-stop de la Bruxelles.
Comisia va aloca 865 de miliarde de euro „Planurilor naționale și regionale”, care ar putea include politica regională și Politica Agricolă Comună, care reprezintă în prezent două treimi din bugetul UE, potrivit comisarului UE pentru buget, Piotr Serafin, care a prezentat planul Parlamentului European.
Subvențiile pentru fermieri și plățile către regiunile mai sărace – care au fost pâinea de zi cu zi a bugetului UE timp de decenii – vor reprezenta o pondere semnificativ mai mică din cheltuielile totale în următorii ani.
Comisia va aloca 410 miliarde de euro „Fondului european de competitivitate”, 200 de miliarde de euro „Europa globală”, care include ajutor pentru dezvoltare și asistență pentru țările vecine, și 292 de miliarde de euro „altor” programe, inclusiv dezafectarea centralelor nucleare și justiție, și 49 de miliarde de euro pentru programul de schimb de studii Erasmus+.
Rambursările datoriilor vor acoperi împrumuturile UE pe piețele de capital și nu vor fi cheltuite pentru priorități precum agricultura sau apărarea.
„Acum înțelegem secretul”, a declarat Kata Tüttő, președinta Comitetului Regiunilor, care reprezintă Europa la nivel local, într-o postare pe X.
„Din spatele fumului de simplificare apare un plan MONSTRUOS care vizează politica de coeziune și îi sparge coloana vertebrală prin naționalizare și centralizare.”
Noi taxe
Piotr Serafin, comisarul european responsabil de buget, a prezentat trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, produsele din tutun și companiile din UE, pentru a rambursa datoria post-Covid, estimată la un cost de 25 până la 30 de miliarde de euro pe an.
El a confirmat propunerile din 2021 de a percepe o taxă la frontieră pe carbon și o cotă-parte din veniturile generate de schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), printre altele. Se preconizează că aceste venituri vor ajunge la 58 de miliarde de euro pe an.
Cele 27 de guverne ale UE și Parlamentul trebuie să aprobe acum planul în unanimitate.
Va fi greu pentru von der Leyen să le convingă.
Mai multe țări, inclusiv Germania, cea mai mare și mai puternică economie a blocului comunitar, au avertizat deja împotriva extinderii fondurilor UE într-un moment în care alegătorii din întreaga Europă se orientează din ce în ce mai mult către forțele populiste și anti-UE.
Pe lângă rezervele Germaniei, Franța, a doua cea mai mare economie, nu este dispusă să-și mărească contribuțiile, fiind presată de un deficit crescând și de o datorie în creștere rapidă.
Siegfried Mureșan, negociatorul bugetar al propriului partid de centru-dreapta al lui Von der Leyen, Partidul Popular European, a descris această metodă drept „înșelătoare”.
Criticile sale au fost împărtășite de parlamentari din tot spectrul politic.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
