Cu un an înainte de încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul de finanțare a statelor membre pentru redresarea economiei după pandemia de Covid 19, noul Guvern încearcă cu disperare să reducă pierderile de bani pe care România le poate suferi.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), fostul eurodeputat Dragoș Pîslaru, a anunțat marți, 15 iulie, că, în urma renegocierii Planului, unele dintre proiectele asumate de Guvern încă din 2021 nu vor mai putea fi realizate cu fonduri PNRR.
Aceste proiecte, mult întârziate, ar fi trebuit să fie făcute din împrumuturile accesate de mai multe ministere și alte instituții publice prin PNRR, precum cel al Transporturilor, Mediului sau Energiei.
Ele au o valoare totală de 6,3 miliarde de euro.
Între ele, sunt și segmente neîncepute din Autostrăzile Moldovei (A7) și cea care leagă Transilvania de Moldova (A8).
„În acest moment, suntem la 6,3 miliarde de euro proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026”, a explicat ministrul Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă organizată la Guvern după două săptămâni de negocieri cu reprezentanții Comisiei. PNRR are termen de finalizare august 2026.
Întrebat de Europa Liberă dacă asta echivalează cu pierderea șansei ca România să acceseze cele 6,3 miliarde de euro, ministrul Fondurilor Europene a explicat că riscul de pierdere a banilor este real, dar suma va fi mai mică.
De ce?
Pentru că pe ultima sută de metri, Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, a depus un proiect realizabil în cel mult un an, cu accent pe dezvoltarea Medicinei de Urgență și pe dotarea pompierilor și altor categorii de forțe, în valoare de 540 de milioane de euro.
Asta înseamnă că suma pe care România riscă să o piardă din capitolul împrumuturi prin PNRR va fi sub 6 miliarde de euro.
Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat că, de când a preluat mandatul în Cabinetul Bolojan, s-a concentrat pe a convinge Comisia să accepte ca unele investiții și reforme care pot fi finanțate prin împrumuturi să fie mutate la capitolul „realizabile prin granturi”.
„Cel mai important obiectiv era confirmarea că România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă. Suntem acolo, o să avem mici ajustări, nu există vreun risc să nu poată fi îndeplinite obiectivele”, a spus Pîslaru referindu-se la investițiile care vor fi încheiate din banii gratuiți acordați de Comisia Europeană.
Ce se întâmplă cu investițiile din PNRR întârziere, precum A7 și A8
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că pentru proiectele prinse inițial în PNRR care nu mai pot fi încheiate până în august 2026 se vor căuta alte surse de finanțare. Care vor fi acestea?
Din cauza deficitului de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2024, România se împrumută cu mare greutate de pe piața liberă. O face pentru a-și finanța deficitul, inclusiv pentru pensii și salarii.
Pe piața liberă, dobânzile directe oferite României sunt de 7% pe an sau mai mari. Cele obținute de Comisie pentru România și celelalte state UE, prin PNRR, sunt de cel mult 2%, după cum a explicat recent fostul ministru al Investițiilor Europene, Marcel Boloș.
Printre proiectele pentru care Guvernul României va căuta alți bani decât cei din PNRR se află câteva segmente din autostrăzile Moldovei și Unirii, adică A7 și A8.
Aceste autostrăzi sunt extrem de importante și din perspectivă strategică, pentru că ele pot lega mai ușor România de Republica Moldova și Ucraina.
Dragoș Pîslaru a precizat că aceste proiecte sunt întârziate din cauza problemelor la achiziții, mai precis de nerespectarea regulamentul european cu privire la achizițiile publice. Regulamentul prevede de exemplu, publicarea anunțurilor de lucrări în Monitorul Oficial al Uniunii, ceea ce nu s-ar fi întâmplat peste tot în România, a lăsat să se înțeleagă Pîslaru.
„Practic, Comisia Europeană dorește să vadă ceea ce este absolut îndreptățită: care este progresul fizic al proiectelor sau a zonei de finanțare de care discutăm. Progres fizic înseamnă să poți să ai certificate energetice – unde ai făcut renovarea energetică, să poți să ai dovezi legate de câte hectare sunt deja împădurite, să poți să ai pentru spitale o înțelegere cu privire la progresul fizic în construcții”, a detaliat Dragoș Pîslaru.
După conferința de presă susținută de ministrul MIPE, Ministerul Transporturilor a transmis că investițiile în domeniu asumate prin PNRR, dar care nu mai pot fi încheiate cu bani din acest program, „vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană".
Ministerul Transporturilor a explicat și care sunt proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR:
Infrastructură rutieră:
• Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
• Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
Infrastructură feroviară:
• toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
• un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
Ministerul Transporturilor mai explică: „În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, subliniem că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cele 2,3 miliarde de euro investite până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție.
Printre acestea se numără:
• Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației;
• lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație;
• secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8);
• secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania);
• loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș.
Ministerul Transporturilor susține că modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor, ci de „anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate."
Potrivit platformei de monitorizare a implementării PNRR, realizată de membri USR, România mai are o problemă majoră în acest moment: a supracontractat lucruri finanțabile prin PNRR.
Astfel, arată autorii, „Guvernul a semnat contracte cu 18,5 miliarde € peste banii de la UE".
Pe de altă parte, România are restanțe și la construirea de spitale asumate prin PNRR încă din 2021.
Guvernul încă mai crede că instituțiile publice vor finaliza 12 spitale până în august 2026.
Ce urmează să se întâmple de acum încolo cu PNRR
Din cele opt cereri de plată pe care le putea face către Comisia Europeană, pentru a aduce în țară cele peste 28 de miliarde de euro disponibile prin PNRR, Guvernul a trimis la Bruxelles, între 2021 și 2025, doar trei.
A atras, prin cele trei tranșe de bani primite, aproximativ 11 miliarde de euro.
A treia tranșă de bani a fost achiată parțial de Comisie în iunie, la peste un an și jumătate de la depunerea cererii, din cauza rătării mai multor reforme, inclusiv cea a pensiilor speciale și numirii de profesioniști la conducerile unor societăți de stat.
Astfel, Comisia a înghețat din tranșa a treia de bani, 700 de milioane de euro din totalul disponibil în această etapă, 2 miliarde de euro.
Dacă reformele restante vor fi realizate până la finalul anului, Comisia va trimite României și cele 700 de milioane de euro.
În caz contrar, România va pierde cele 700 de milioane de euro.
Guvernul urmează să finalizeze reforma pensiilor speciale prin pachetul al doilea de măsuri economice pentru care își va asuma răspunderea în Parlament în această vară.
Cel mai târziu, reforma pensiilor speciale ar trebui să fie implementată în noiembrie 2025, au explicat surse apropiate discuțiilor dintre reprezentanții Comisiei Europene aflați în aceste zile la București și Guvernul Bolojan.
Deficitul bugetar agreat de România cu Bruxellesul este de 7,7 % până la final de 2025.
În cazul în care acest nivel va fi depășit – de exemplu va fi de 7,9% – atunci Comisia Europeană va analiza dacă reformele promise au fost implementate și mai ales cum au reacționat piețele la ele, au mai spus sursele apropiate discuțiilor.
În plus, mai spun aceleași surse, România trebuie să scadă cheltuielile din sectorul public la cel mult 3% din PIB. În prezent, aceste cheltuieli sunt la nivelul de 6% din PIB.
Comisia Europeană așteaptă ca România să adopte al doilea pachet de măsuri pentru scăderea deficitului bugetar, pachet care să cuprindă reforma taxelor pe proprietate și taxe pe mediu.
Primul pachet de măsuri fiscale, care include creșterea TVA de la 1 august, a fost adoptat de Guvern prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului săptămâna trecută.
Însă Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a atacat legea la Curtea Constituțională.
AUR susține că legea care prevede măsuri fiscale și de reducere ale unor beneficii pentru angajații din sectorul bugetar, adoptată prin angajarea răspunderii, este „toxică, profund nedreaptă și profund neconstituțională”.
Prin reformele din pachetul numărul unu de măsuri fiscale, Guvernul și-a propus să strângă la buget 10 din cele 30 de miliarde de lei necesar a fi economisite pentru a scădea deficitul bugetar în 2025 la sub 8% din PIB.
În paralel cu finalizarea renegocierii întregului PNRR, Guvernul lucrează cu MIPE și alte ministere implicate pentru a putea depune cererea pentru tranșa a patra de bani din Plan.
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, precizează că procesele sunt coordonate direct de premierul Ilie Bolojan.
„Până la sfârșitul săptămânii, clarificăm ce mai e nevoie în fața Comisiei. Săptămâna viitoare vor fi ultimele discuții. Lucrăm cot la cot cu cei de la Comisia Europeană să simplificăm jaloanele și țintele. Mai sunt (n.r. de îndeplinit) 378. (...) Discutăm de o reducere semnificativă a țintelor intermediare, simplificarea descrierilor, până la sfârșitul anului să putem depunem și să primim cererea de plată patru, la care lucrăm după ce terminăm cu aceste discuții, în iulie”, afirmă ministrul.
Obligațiile Guvernului pentru a obține banii din cererea 4 de plată din PNRR
- reforma fiscală;
- taxarea mijloacelor de transport poluante;
- o nouă lege a salarizării bugetarilor;
- Codul Urbanistic, Codul Silvic (care nu poate fi validat fără reorganizarea Romsilva);
- Legea energiei (care necesită legislație secundară pentru energia offshore);
- Legea apei, strategia națională de biodiversitate și strategia H2.
Sursa: Fostul ministru al Investițiilor Europene, Marcel Boloș, 24 iunie
În 2021, la începerea PNRR, România a primit șansa de a lua, de la Comisia Europeană, 28,2 miliarde de euro.
13,2 miliarde de euro din cele peste 28 sunt bani nerambursabili și 14,9 miliarde euro pot fi împrumuturi pe care le-a luat Comisia Europeană pentru România.
Banii au fost condiționați mereu de realizarea celor aproape 520 de reforme și investiții asumate în 2021 de Guvernul României.
Dintre acestea, cu un an înainte de finalizarea PNRR, România a îndeplinit aproximativ 150.
Deficitul produs de Guvernele Ciucă și Ciolacu afectează încrederea internațională în România și puterea ei de negociere
Pentru a primi în continuare bani prin PNRR, Guvernul trebuie să trimită la Bruxelles, până la finalul lunii iulie 2025, forma revizuită a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
România, însă, suferă de un deficit de încredere la Bruxelles, spune Dragoș Pîslaru.
„Au fost multe lucruri pe care le-am tot promis că le facem, de către guvernările anterioare şi nu s-au întâmplat. Şi cred că ceea ce este iarăşi foarte important este că vom salva o parte din proiectele care erau considerate iarăşi, practic, moarte”, a precizat Dragoș Pîslaru.
Pe de altă parte, în ceea ce privește evaluarea impactului primului pachet de măsuri fiscale asumat de Guvern (neimplementabil încă din cauza constestării lui la CCR de către AUR), președintele României, Nicușor Dan, a precizat luni, 14 aprilie:
„Vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie, înainte de evaluarea Comisiei din 15 octombrie, și vom vedea în acel moment dacă măsurile sunt suficiente sau nu”.
Pe de altă parte, la Bruxelles, încep negocierile pentru bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2035.
Miercuri, 16 iulie, Comisia va propune o variantă de buget.
Din cauza absorbției reduse a fondurilor europene, poziția României în negocieri este slăbită, a mărturisit marți, 15 iulie, într-o întâlnire cu presa română, Siegfried Mureşan, raportor pentru bugetul Uniunii pe termen lung.
Negocierile vor fi dure, mai ales că în timp ce Comisia Europeană vrea să cumuleze banii alocați pentru dezvoltare și agricultură, Parlamentul Uniunii crede că aceste alocări trebuie să rămână separate.
Uniunea vrea să se concentreze din 2027 mai ales pe apărare și pentru asta are nevoie de sume importante.
Potrivit Politico, 14 state între care și România, au trimis recent președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare în care i-au cerut să nu reducă fondurile de coeziune în detrimentul Apărării și a altor politici sociale.
Președintele Nicușor Dan a confirmat gestul luni.
„Da”, spune și Siegfried Mureșan, „poziția României ar fi mai puternică dacă rata de absorbție ar fi mai mare. Noi am incercat sa avem rate de absobție mai bune, dar acum avem întârzieri majore la proiectele de coeziune”.
El adaugă că România s-a concentrat – mai ales din 2023 – pe PNRR, ignorând banii care i-au fost alocați, 46 de miliarde de euro, prin bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027.
„Suma reprezintă 16% din PIB-ul României”, subliniază Mureșan pentru Europa Liberă.
În septembrie 2024, Consiliul Fiscal avertiza că România nu atrăsese mai deloc bani din acest ultim program.
Potrivit lui Siegfried Mureşan, de când România este membră a Uniunii Europene, a atras din finanțarea pentru 2021-2027 cam 15% din bani.
El a dat ca exemplu banii neaccesați de România din „Fondul pentru o Tranziție Justă”.
Prin această facilitate, România a primit dreptul a accesa 2 miliarde de euro pentru ca șase județe miniere, printre care Dolj, Gorj, Mureș și Hunedoara, să creeze alternative economice la minerit.
De când România a aderat la Uniunea Europeană, în 2007, a contribuit la bugetul comunitar cu 34 de miliarde de euro și încasat 104 miliarde de euro.
Ce au făcut unele țări din UE cu banii din PNRR
ITALIA e una din cele mai înaintate țări în privința folosirii banilor din PNRR. La final de 2024, guvernul italian a înaintat Comisiei Europene cererea de plată a celei de-a șaptea tranșe a Planului Național de Redresare și Reziliență - în valoare de 18,3 miliarde de euro. Banii cheltuiți de Italia din PNRR depășesc 140 de miliarde de euro – peste 72% din finanțarea totală a PNRR.
FRANȚA a absorbit până acum 76,6% din fondurile din PNRR. În 2025, ar trebui ca Franța să primească 3,3 miliarde de euro din PNRR, în special pentru implementarea unor măsuri precum zonele cu emisii reduse (reducerea poluării). Sunt însă dezbateri cu privire la eliminarea acestor emisii, ceea ce ar putea avea consecințe asupra finanțării europene.
GERMANIA este un alt stat frunțas la folosirea banilor din PNRR - a accesat 65,2% din banii alocați. În total, Germania a primit aproximativ 30,3 miliarde de euro pentru 28 de proiecte de investiții și 17 proiecte de reformă de mediu și digitale.
ROMÂNIA se află printre țările care nu au reușit să absoarbă decât puțin peste 30% din cei 28 de miliarde de euro alocați. Banii accesați au fost în primele trei tranșe.
Printre țările cu cele mai puține fonduri din PNRR accesate sunt Luxemburg (13,4% din 88,4 milioane euro), Ungaria (8,8% din 10,4 milioane de euro) și Suedia (0% din 3,5 miliarde euro).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
