România nu a depus planul de reformă fiscală până pe 30 aprilie 2025, termenul convenit încă din luna ianuarie, arată Comisia Europeană în raportul semestrial pentru întreaga Uniune.
În condițiile în care măsurile restrictive de cheltuire a banilor publici, între care înghețarea pensiilor și salariilor în 2025, nu au avut efectul scontat în prima anului a anului în curs, Comisia anticipează că România va avea și în acest an un deficit bugetar foarte mare: 8,6% din produsul intern brut (PIB).
La sfârșitul anului 2024, Guvernul Marcel Ciolacu s-a angajat în fața Comisiei Europene (cel mai mare finanțator al României) să coboare deficitul excesiv la 7 la sută din PIB în 2025.
Comisia arată în raportul publicat miercuri, 4 iunie, că în România „cheltuielile nete au crescut cu 19,9% în 2024. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu 5,4% în 2025, depășind astfel limita maximă recomandată de 5,1%, astfel cum este prevăzută în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025”.
Raportat la PIB-ul României, cheltuielile nete neacoperite de încasări pentru 2024 și 2025 se ridică la 1,7% din PIB, mai arată experții Comisiei.
Marți, cu o zi înainte, președintele Nicușor Dan a discutat la telefon cu directorul general al SG RECOVER - Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă de la Comisia Europeană, Celine Gauer, și cu alți trei experți.
Întrebat miercuri de Europa Liberă ce i-a spus oficialului Comisiei despre planul de reducere a deficitului bugetar, Nicușor Dan a răspuns: „Mesajul nostru este că suntem oameni serioși și că, deși statul român nu a acționat sau a acționat mult prea puțin, pentru că, așa cum v-am spus, există totuși un progres pe partea de venituri, nu și-a respectat angajamentele până acum”.
„Suntem oameni serioși, înțelegem momentul pe care îl trecem și ne vom respecta angajamentele, pe scurt asta este. Și acum, termenul nostru este 30 iunie în care să venim cu acel pachet de măsuri”, a mai spus președintele României în conferința de presă din 4 iunie.
Risc de suspendare a fondurilor
Dacă Guvernul nu va trimite Comisiei Europene și nu va adopta planul de reduceri de cheltuieli și creșteri de venituri până la 30 iunie, Executivul European poate începe demersurile legale pentru suspenderea fondurilor europene pentru România.
Potrivit legislației comunitare, Comisia poate recurge la astfel de măsuri dacă un stat membru nu respectă procedura de încadrare într-un deficit bugetar de 3 la sută și depășește datoria publică cu peste 60 la sută din PIB.
În raportul prezentat miercuri, Guvernul Uniunii mai arată că în România „raportul datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9% la sfârșitul anului 2023 la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024 și este proiectat de Comisie să crească la 59,4% până la sfârșitul anului 2025, determinată de deficitele publice ridicate”.
Un oficial al Comisiei Europene, citat de site-ul profit.ro, a explicat miercuri că „în ceea privește potențialele implicații pentru acces (n.r. al României) la fonduri UE, presupunând că pe 20 iunie Consiliul European adoptă propunerea că România nu a luat măsuri adecvate pentru corectarea deficitului excesiv, se declanșează cadrul privind condiționalitatrea macroeconomică”.
Altfel spus, Comisia poate începe procedura de înghețare a unor finanțări acordate României prin Planul Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) și fondurile de coeziune (dezvoltare).
România are access prin cele două programe la peste 70 de miliarde de euro pentru a-i investi în reforme, infrastructură civilă și militară.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
