Corneliu Ionescu, economist și coach financiar, a fondat Banometru, program de educație financiară la care, în ultimii zece ani, au participat 250.000 de persoane.
E vorba în special de oameni care au avut probleme în gestionarea banilor – cum ar fi datorii, cheltuieli impulsive sau lipsa economiilor. Corneliu Ionescu îi învață pe oameni ce înseamnă o viață financiară echilibrată și cum să ia decizii mai bune cu banii lor.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, președintele Asociației Educație pentru Viața Reală răspunde întrebărilor despre ce poți face atunci când prețurile cresc și veniturile rămân la fel.
1. Europa Liberă: Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) a depășit pragul de 6% de la 1 octombrie, ceea ce înseamnă rate mai mari pentru milioane de debitori. Ce pot face românii în aceste cazuri?
Corneliu Ionescu: Despre IRCC se știa cu cel puțin trei luni înainte să se întâmple, în sensul în care este o medie a dobânzilor la care se refinanțează băncile.
În cazul ăsta, dacă azi suntem pe 2 octombrie, sunt dobânzile care s-au întâmplat în trimestrul doi. Ca urmare, am avut trei luni la dispoziție să vedem ce efect o să aibă asta asupra noastră, adică să vedem ce putem să facem, dacă reducem din cheltuieli. A fost predictibil.
O soluție pe care o au cei care au credite cu IRCC ca indice în partea de dobândă variabilă pot să meargă pe varianta de refinanțare pentru un credit cu dobândă fixă.
În prezent, sunt în piață credite care au dobândă fixă de 5% pe an, în timp ce IRCC e de 6,08%, plus marja băncii care e între 2-3% pe toată perioada creditării, cee ce înseamnă 8-9% rata dobânzii.
Ce putem să vedem este că o să ajungem probabil undeva la 2.000-2.018 lei rată lunară cu IRCC-ul mărit, asta dacă vorbim de o sumă de 250.000 lei, împrumutată pe 30 de ani.
În timp ce la o rată fixă de 5% am plăti 1.342 lei rată, adică o diferență semnificativă, iar cu diferența asta este posibil să trebuiască să acoperim și eventuale costuri de refinanțare.
Dacă nu reușim să refinanțăm la banca la care suntem deja și mergem către o altă bancă, o să fie nevoie de niște documente pentru refinanțare. Practic, e ca și cum am încheiat un nou contract de credit.
Acum, dacă stai socotești că ai de câștigat 700 lei la rată – 700 lei înmulțit cu 12 luni înseamnă 8.400 de lei, dacă înmulțim cu 3 ani sau 5 ani de zile –ăsta ar fi câștigul.
Trecerea la o rată fixă a dobânzii stabilizează costul. Știu că atât o să am de plătit în următorii 3-5 ani de zile, indiferent de ce se întâmplă afară.
În ceea ce privește restul cheltuielilor pe care le avem, în momentul în care nu mai avem surprize de la rate, putem să estimăm un pic mai ușor influența creșterii prețurilor datorată inflației și putem să fim un pic mai atenți cu privire la ce cumpărăm, de unde cumpărăm, pentru că există diferențe mari de preț de la un magazin la alt magazin. Și cu un pic mai multă planificare putem să acoperim niște creșteri decente.
Dacă sunt creșteri foarte mari, evident că o să trebuiască să creștem și veniturile.
2. Europa Liberă:Cei care se află într-o asemenea situație, adică să le crească ratele, în ce condiții pot să solicite o refinanțare internă?
Corneliu Ionescu: Pot să solicite o refinanțare la banca la care sunt, dar să vadă ce oferte are banca respectivă.
Că dacă banca respectivă nu oferă o rată fixă a dobânzii sau dacă rata fixă a dobânzii pe care o oferă este mare față de altceva din piață, s-ar putea să vrei mutarea la o altă bancă, dar prima chestie pe care ar trebui să o faci ar fi să vorbești cu banca la care ești deja și să vezi ce ofertă au.
3.Europa Liberă: Ce facem când banca nu vrea să refinanțeze?
Corneliu Ionescu: Dacă banca nu vrea să refinanțeze mergem la o altă bancă. Dacă nicio altă bancă nu vrea, atunci trebuie să existe niște motive întemeiate date de modul în care mă comport eu ca debitor, fie că vorbim de creditul ipotecar, fie dacă am mai făcut și alte credite.
Trebuie să văd care este motivul. Și dacă pot să aflu care este motivul, atunci pot să văd ce fac, de exemplu, să închid un card de credit ca să pot refinanța.
Pe de altă parte, în momentul în care îmi dau seama că urmează să nu pot să plătesc, trebuie să mă duc să vorbesc cu banca din timp pentru a evita situația de întârzieri și penalizări.
4. Europa Liberă: Care sunt posibilitățile de negociere cu băncile?
Corneliu Ionescu: E prevăzut prin lege că tu ai voie să alegi fie anuități constante, fie anuități descrescătoare, anuitățile fiind sumele plătite lunar.
Dacă vrei să te muți la graficul descrescător, nu e problemă. Întrebarea este dacă din punct de vedere al gradului de datorare, la trecerea la anuitate descăscătoare, acest grad de îndatorare este undeva la maxim 40% din venitul tău în momentul în care se fac evaluările, în așa fel încât banca să hotărască dacă îți dă sau nu credit.
Ceea ce înseamnă că se calculează și suma pe care tu o să o ai de plătit în cazul ratelor descrescătoare, care este mai mare decât suma pe care ar trebui să o plătești în cazul ratelor egale.
5. Europa Liberă: Ce faci dacă nu poți să mai plătești ratele? Care sunt posibilitățile?
Corneliu Ionescu: Întrebarea este din ce motiv? Există niște motive întemeiate? Există două situații: unul în care nu mai poți să mai plătești ratele pentru că în cursul tău obișnuit al vieții nu mai ai bani și atunci poți să vinzi apartamentul, adică debitul și să vezi cu ce rămâni.
Sau o altă variantă este ca în cazul în care tu ai niște motive întemeiate pentru că nu mai poți să mai plătești, respectiv rămas fără job, îmbolnăviri sau nu știu ce s-a întâmplat în familie, te duci la bancă și spui „uite eu am nevoie de șase luni de pauză în care să găsesc un alt job”.
Dacă banca refuză să discute cu tine, și e posibil dacă nu nimerești funcționarul potrivit la locul potrivit, atunci poți să te adresezi centrului de soluționare a alternativă a litigiilor bancare csalb.ro, iar ei pot încerca o mediere.
6. Europa Liberă: Cum e mai bine credit ipotecar sau creditul imobiliar?
Corneliu Ionescu: Practic, singura diferență care apare e în materie de garanție. Adică la creditul ipotecar garantezi cu locuința, cu imobilul pe care îl achiziționezi, în timp ce la creditul iimobiliar garantez cu un alt imobil care să aibă o valoare acoperitoare pentru creditul respectiv.
7. Europa Liberă: Care sunt pașii esențiali pentru obținerea unui credit ipotecar în România?
Corneliu Ionescu: Primul pas, pe care ar trebui să-l faci înainte să te duci la bancă, ar fi să vezi cam cât ar costa casa pe care ți-o dorești. Apoi să îți constitui avansul, adică să pui niște bani deoparte, că-ți trebuie un avans de 5% pentru un credit noua casă sau cum se numește în prezent creditul garantat de stat.
Dacă nu apelezi la un credit de tipul ăsta, o să trebuiască să strângi un minim de 15% din valoarea creditului. După care ar trebui să faci o planificare, să știi cam câți bani câștigi și câți bani poți să achiți lunar.
Poți să faci o simulare și să vezi cât ar costa nou credit de 50.000 euro, respectiv 250.000 lei, la care o să am o rată de 1.342 lei cu dobândă fixă, iar la dobândă variabilă o să am în jur de 2.011 lei. Întrebarea este: pot eu să trăiesc fără banii ăștia lunar? Dacă stau cu chirie ar trebui să știu cum e, dar dacă nu stau, poate ar fi bine să fac o simulare de vreo șase luni de zile să văd cum e.
După ce am găsit apartamentul, trebuie să mă asigur că are toate actele în regulă și că proprietarul este dispus să-l vândă cu credit. Apoi să văd în ce categorie este certificatul energetic.
De asemenea, pot să merg să vorbesc cu un broker să vadă dacă mă calific pentru un împrumut de ce dimensiune am eu nevoie. Și, de asemenea, dacă o să fie nevoie, când depunem actele la bancă, să facă și evaluarea apartamentului.
8. Europa Liberă: Ce trebuie să știi înainte de aprobarea creditului despre evaluarea imobilului?
Corneliu Ionescu: Trebuie să știi următorul lucru: că dacă tu ai decis că o să-l cumperi la 60.000 de euro, din care 50.000 euro o să fie credit, vine evaluatorul și îți spune că valoarea apartamentului trebuie să aibă valoarea creditului. Dacă e un apartament peste prețul zonei, cel mai probabil o să trebuiască să am un avans mai mare.
9. Europa Liberă: Pentru că suntem aproape de finalul anului 2025, la ce vă așteptați în 2026? Ce vă îngrijorează cel mai mult?
Corneliu Ionescu: Eu încerc să nu mă îngrijorez, ci să mă pregătesc. Asta însemnând că trebuie să mă gândesc constant la diversificarea veniturilor mele și eventutal să nu fie venituri dependente doar de România. Depinde de abilitățile pe care le are fiecare.
De pildă, pe mine nu mă împiedică nimeni să vând coaching financiar în alte țări. La fel, toți ne putem gândi la cum să ne mărim veniturile, indiferent că trăim la oraș sau la țară.
10. Europa Liberă: Dacă ar fi să ne raportăm la ce se întâmplă în Europa, cum arată sistemul bancar din România?
Corneliu Ionescu: Sistemul bancar din România pare destul de solid, adică e în stare să ducă crize. În ultimii ani a fost ceva mai atent la persoanele pe care le împrumută, cel puțin asta spune Banca Națională.
Dar pe de altă parte, există în continuare niște prețuri mai mari, care tot cresc în România, care se datorează situației economice și politice de la noi și unor schimbări legislative frecvente. Mă refer în special la cele fiscale, care sunt transferate evident către consumatori.
Și dacă la un credit ipotecar în Spania plătești 1,5% dobândă, în România plătești 5% dacă ai ales dobândă fixă sau 9% dacă ai dobânda variabilă. În primul rând, se întâmplă asta pentru că nu suntem în zona euro, iar în al doilea rând pentru că avem instabilitate economică, politică și legislativă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
