Lidera opoziției belaruse exilate, Svetlana Țihanovskaia, a fost informată că trebuie să părăsească locuința securizată din Vilnius, în contextul reducerii nivelului de securitate acordat de autoritățile lituaniene, potrivit unei note trimise ambasadelor occidentale de unul dintre asistenții săi.
Nota – furnizată RFE/RL de o sursă diplomatică dintr-o țară membră a UE/NATO și confirmată de alte două surse – precizează că decizia a fost comunicată biroului Svetlanei Țihanovskaia pe 1 octombrie.
Data efectivă de intrare a măsurilor în vigoare: 6 octombrie.
„Ni s-a spus, de asemenea, că va trebui să părăsească locuința securizată în termen de două-trei săptămâni, după ce a locuit acolo în ultimii cinci ani. De asemenea, i-a fost retrasă protecția personală”, se arată în notă.
Surse diplomatice au declarat pentru RFE/RL că Țihanovskaia își va pierde gărzile de corp permanente, primind în schimb protecție polițienească de nivel inferior.
Doi consilieri ai Svetlanei Țihanovskaia au recunoscut că sunt în contact cu autoritățile în legătură cu această situație, dar au subliniat că nu au fost formulate „solicitări oficiale”.
„Nu am trimis nicio scrisoare oficială, dar pot spune că am comunicat personal cu diplomații despre situația actuală”, a declarat Dzianis Kuchynski, consilierul Svetlanei Țihanovskaia, pentru serviciul belarus al RFE/RL.
Disidenta nu a comentat imediat această situație.
Pe 9 octombrie, ea a postat un mesaj scurt pe rețelele de socializare în care afirma că „indiferent de obstacole, nu ne vom opri”.
„Echipa mea și cu mine vom continua să luptăm pentru prizonierii politici, să apărăm interesele belarușilor și să atragem atenția lumii asupra crimelor lui Lukașenko”, a adăugat ea.
Temerile privind siguranța
Anterior, un colaborator apropiat al liderului opoziției belaruse a declarat pentru RFE/RL că echipa sa așteaptă mai multe detalii de la autoritățile lituaniene.
Această măsură a stârnit îngrijorări cu privire la siguranța Svetlanei Țihanovskaia, în contextul temerilor că ar putea fi ținta agenților belaruși. Reducerea măsurilor de securitate a fost raportată public pentru prima dată pe 6 octombrie.
„După anunț, membrii echipei noastre au început, din păcate, să se confrunte cu o presiune crescută asupra rudelor lor din Belarus, legată în mod explicit de reducerea protecției în Lituania”, se arată în nota adresată ambasadelor occidentale.
Țihanovskaia este oaspetele oficial al guvernului lituanian de când a fost constrânsă să părăsească țara în 2020 și, din Vilnius, conduce principala organizație de opoziție belarusă din exil.
Lituania găzduiește 57.511 de belaruși, potrivit cifrelor oficiale publicate în ianuarie.
Deși mulți se află în țară din motive economice, Lituania a oferit azil persoanelor care fug din Belarus după represiunea brutală a protestelor în masă care a urmat alegerilor contestate din 2020, în urma cărora liderul autoritar Aleksandr Lukașenko și-a revendicat victoria.
Liderii opoziției și majoritatea guvernelor europene – inclusiv Lituania – au refuzat să recunoască a șasea victorie consecutivă a lui Lukașenko în alegerile de acum cinci, afirmând că scrutinul a fost fraudat.
Lituania promite sprijin continuu
În vara acestui an, la Vilnius a preluat puterea un nou guvern care, potrivit unor critici, și-a moderat poziția față de Minsk.
Însă ministrul de externe Kestutis Budrys a asigurat jurnaliștii, pe 8 octombrie, că poziția Lituaniei față de Belarus nu s-a schimbat.
„Avem multe de făcut împreună. Lituania este pregătită, eu sunt pregătit să continuăm cooperarea. Și sper că toate problemele legate de organizarea securității vor fi rezolvate în mod profesionist și prompt”, a declarat Budrys pentru agenția de știri ELTA.
Anterior, prim-ministrul Inga Ruginiene a declarat că decizia de a reduce nivelul de securitate al disidentei belaruse a fost luată pe baza unei evaluări a riscurilor.
„Țihanovskaia beneficiază de protecție, dar aceasta a fost ajustată pentru a ține cont de realitățile actuale”, a declarat Ruginiene, potrivit agenției de știri Delfi.
Postul public de televiziune și radio din Lituania a raportat că reducerea costului anual de 1 milion de euro pentru protecția Svetlanei Țihanovskaia a fost, de asemenea, un factor determinant.
Remigijus Motuzas, deputat al Partidului Social-Democrat aflat la guvernare, a declarat pentru ELTA că „este cu siguranță o chestiune de fonduri. De asemenea, se pare că acest nivel de protecție nu era necesar”.
Fostul ministru de externe Gabrielius Landsbergis, acum în opoziție, nu este de acord. El a răspuns la această decizie afirmând că Lituania o „trădează” pe Svetlana Țihanovskaia.
„Motivele care stau la baza acestei decizii rămân neclare, dar este evident că principalul beneficiar este Lukașenko – forțând-o pe Svetlana să plece, sperând să o reducă la tăcere, punând la îndoială legitimitatea ei, este exact ceea ce visa de mult timp”, a scris el.
O dezghețare diplomatică
Decizia vine în contextul în care Lukașenko încearcă să iasă din izolarea diplomatică în care se află de la represiunea din 2020.
Aceasta a inclus un apel telefonic cu președintele american Donald Trump și acorduri cu Washingtonul pentru eliberarea unui număr de prizonieri politici, printre care și soțul Svetlanei Țihanovskaia, Serghei Țihanovki.
În schimb, Washingtonul a renunțat la sancțiunile împotriva companiei aeriene de stat belaruse Belavia.
Landsbergis a declarat că actualul guvern dorește, de asemenea, să îmbunătățească relațiile cu Lukașenko. „Actualul guvern lituanian, în special elementele sale mai radicale, a dorit întotdeauna să revină la relațiile obișnuite cu dictatorul belarus”, a scris el.
Indiferent de motivele acestei mutări, rămân îngrijorări cu privire la siguranța Svetlanei Țihanovskaia și a altor exilați politici din Belarus.
Protecția poliției nu a fost suficientă pentru a împiedica atacul cu un ciocan asupra activistului rus de opoziție Leonid Volkov, în martie 2024, la Vilnius.
Doi activiști belaruși din străinătate au dispărut în acest an. Anatol Kotau a dispărut în Turcia în august. Angelika Melnikova a fost văzută ultima dată în Polonia, în martie.
Personalitatea proeminentă a opoziției, Paval Latushka, care locuiește în Polonia, a declarat pentru Serviciul Belarus al RFE/RL că „de mai multe ori am fost informat de serviciile speciale poloneze că au reușit să împiedice acțiunile serviciilor speciale ale regimului belarus”.
„Dacă numărați câte amenințări am primit prin rețelele sociale, e-mailuri și de la ambasadori, am primit cel puțin 160 de amenințări”, a adăugat el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
