Linkuri accesibilitate

Banca Europeană de Investiții finanțează cu 500 de milioane de euro construcția autostrăzii Sibiu-Pitești, care traversează Carpații


Șantierul autostrăzii Sibiu-Pitești
Șantierul autostrăzii Sibiu-Pitești

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a semnat miercuri, cu Banca Europeană de Investiții (BEI), contractul de finanțare a Autostrăzii Sibiu–Pitești cu 500 de milioane de euro.

Proiectul face parte din rețeaua centrală de transport transeuropean (TEN-T) și din Master Planul General de Transport al României, transmite Ministerul Finanțelor într-un comunicat remis presei miercuri.

Autostrada va asigura un coridor între vestul țării și Marea Neagră pentru mărfuri și persoane, iar regiunile din România vor fi astfel mai bine conectate la rețelele europene de transport, arată sursa citată.

Valoarea totală a proiectului Autostrada Sibiu–Pitești este estimată la aproximativ 5,5 miliarde de euro, spune Ministerul Finanțelor.

Potrivit estimărilor BEI, valoarea totală a proiectului, inclusiv TVA, ajunge la 6,716 miliarde euro.

Continuarea finanțării este deja luată în calcul, spune ministerul, un al doilea contract în valoare de 500 milioane euro ar putea fi semnat în prima jumătate a anului 2026.

Finanțarea autostrăzii provine din mai multe surse:

  • fonduri externe nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020 și Programul Transport 2021–2027 (aproximativ 1,83 miliarde euro),
  • de la bugetul de stat,
  • din împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI).

Ministrul Alexandru Nazare spune că beneficiile construcției, „un proiect de importanță europeană”, care va stimula investițiile și va genera noi locuri de muncă, „se vor resimți direct în economie și în viața de zi cu zi a cetățenilor, prin drumuri mai sigure și conexiuni mai rapide”.

El spune că parteneriatul cu Banca Europeană de Investiții oferă „condiții de finanțare avantajoase și sprijinul necesar pentru a finaliza acest obiectiv major”.

„Aceasta este o investiție în oameni, siguranță și oportunități. Contribuim la realizarea unor călătorii mai rapide, mai sigure și mai accesibile pentru persoane și mărfuri. Proiectul va stimula competitivitatea și va conecta comunitățile, demonstrând că coeziunea europeană înseamnă prosperitate durabilă și incluziune socială”, a subliniat Ioannis Tsakiris, vicepreședintele BEI.

Proiectul Autostrăzii Sibiu–Pitești a început în martie 2020 și se estimează că va fi finalizat până în trimestrul IV al anului 2028.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii coordonează întreg procesul, iar implementarea este realizată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Cheltuielile proiectului, echivalente sumelor împrumutului, vor fi incluse în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii/CNAIR, respectând alocările anuale de la bugetul de stat.

Ministerul Finanțelor va face tragerile din împrumutul BEI, conform contractului de finanțare, iar banii vor fi folosiți pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, în conformitate cu legea.

Împrumutul poate fi tras în termen de 3 ani de la semnarea contractului. Acesta poate fi utilizat în maximum 10 tranșe, fiecare de cel puțin 50 milioane euro.

Condițiile financiare pentru fiecare tranșă (dobândă fixă sau variabilă, maturitate etc.) vor fi stabilite la momentul tragerii, respectând regulile BEI.

Perioada maximă de rambursare este de până la 27 de ani pentru mai multe rate sau 16 ani dacă se rambursează într-o singură tranșă.

Anunțul împrumutului BEI a fost făcut în timpul vizitei în România a vicepreședinților Ioannis Tsakiris și Robert de Groot, care au discutat cu oficialii români prioritățile de finanțare pentru investiții sustenabile și creștere economică.

Cu o lungime totală de 122 km, autostrada care traversează Munții Carpați este împărțită în cinci secțiuni:

  1. Sibiu – Boița,
  2. Boița – Cornetu,
  3. Cornetu – Tigveni,
  4. Tigveni – Curtea de Argeș,
  5. Curtea de Argeș – Pitești.

Este, de fapt, o porțiune din autostrada A1 București-Sibiu-Deva-Nădlac, care contină la est până la Constanța (pe A2), iar la vest, prin Ungaria, se leagă de rețeaua de drumuri rapide central-europene.

Legătura rapidă de la vama cu Ungaria de la Nădlac, până la Constanța, alcătuiește traseul din România al Coridorului IV pan-european, care ar trebui să lege, în regim de autostradă, Germania de portul Constanța, punct strategic la Marea Neagră.

Culoarul de autostradă Constanța - vama cu Ungaria și autostrada Sibiu - Pitești în particular sunt singurele nominalizate ca priorități majore nu doar în programul de guvernare al actualului executiv, ci inclusiv în protocolul actualei coaliții de guvernare.

Autostrada care străbate trei județe – Sibiu, Vâlcea și Argeș – este și punctul critic al coridorului pan-european, în condițiile în care peste jumătate străbate un traseu montan, pe alocuri cot la cot cu Drumul Național 7 (DN7 )Valea Oltului.

Cu studii de fezabilitate făcute de dinainte de 2010, dar lucrări începute mult mai târziu, autostrada este circulabilă în prezent pe aproximativ o treime din lungimea sa. Adică pe cele două capete (secțiunile 1 și 5), 43 de kilometri în total:

  • 13 km între Sibiu și Boița, din 2022;
  • 31 km la celălalt capăt, între Curtea de Argeș și Pitești, deschiși în 2024 și iunie 2025.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG