România a împrumutat de la bănci, într-o singură zi, joi, pe 28 august, o jumătate de miliard de lei. Dobânda împrumutului este de 7,38% pe an, cu scandență în 2035.
E doar o picătură într-un ocean – în primele șase luni ale anului, statul a împrumutat în total 7,48 de miliarde de euro, cu dobânzi între 6 și 7%. Datoria totală a României la sfârșitul lui iunie 2025 era de 212 miliarde de euro, conform datelor de la Banca Națională.
România trăiește pe datorie, spun specialiștii. Iar efectul este deficitul bugetar de 9,3% în 2024, cel mai mare din UE.
Comisia Europeană estimează că România va avea la finalul anului un deficit bugetar de 8,6% din PIB – în scădere față de cel 2024, dar încă mult peste limita de 3% impusă de regulamentele Uniunii Europene.
Guvernul României și-a asumat o țintă de 7% din PIB pentru anul 2025, conform planului de consolidare fiscală pe termen mediu aprobat de Consiliul Uniunii Europene. O țintă greu de atins.
Ce ar înseamna ca Bucureștiul să ajungă la un deficit de 7% din PIB la sfârșitul lui 2025? Scăderea cu 30,4 miliarde de lei a cheltuielilor față de estimarea actuală. Calculul e făcut plecând de la valoarea estimată a PIB-ului – 1.900 miliarde de lei – de aici, am făcut diferența dintre ce înseamnă deficit de 8,6% și ce înseamnă 7%.
De unde ar putea recupera România acești bani până la sfârșitul anului? Guvernul speră că aplicarea pachetelor fiscale va mai scădea din cheltuielile statului.
Înainte de asumarea răspunderii pe primul pachet fiscal, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a dat o estimare a impactului bugetar al impunerii de noi taxe și a modificării de TVA.
„[...] este de circa 9,5 miliarde de lei în 2025. Pe cheltuieli e 1,2 miliarde de lei. În total impactul e de 10,75 miliarde lei. Impactul pe 2026 este de 35 miliarde de lei pe venituri și 57 de miliarde de lei pe cheltuieli. 18 miliarde de lei sunt legate de înghețarea salariilor și pensiilor. În zona de venituri, pe reașezarea cotelor de venituri se va obține un plus de 6 miliarde de lei. Din accize se vor obține creșteri de 1 miliard de lei în acest an. Prin așezarea plafonului pentru CASS, se vor obține 1,378 miliarde de lei în acest an și peste 4 miliarde de lei în 2026”, a declarat Alexandru Nazare, în iulie.
Pentru Pachetul II, impactul bugetar e calculat doar pentru două din viitoarele posibile prevederi – noile taxe și impozite locale și modificarea bazei de calcul a CASS. Impactul bugetar total ar urma să fie în jur de 4 miliarde de lei în următorii trei ani.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că va cere Guvernului o estimare a impactului bugetar, înainte de asumarea răspunderii pe noul pachet.
Ce presupune Pachetul II, „bucata” de fiscalitate?
Ministerul de Finanțe propune modificarea taxelor și impozitelor locale, ale mijloacelor de transport, a disciplinei fiscale și a modului de colectare a datoriilor, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, impunerea unor taxe pe comerțul internațional.
1. Creșterea impozitelor pe proprietăți și terenuri (începând din 2026) - 3,8 miliarde de lei, venituri în plus, în medie, pe an
Guvernul a calculat că, în următorii trei ani, din modificarea taxelor, bugetele locale ar putea câștiga între 3,7 și 3,9 miliarde de lei în plus.
- Locuințe construite din materiale rezistente și dotate cu utilități: valoarea impozabilă pe metru pătrat va crește de la 1.492 lei la 2.677 lei.
- Locuințe fără utilități: valoarea impozabilă va crește de la 894 lei la 1.606 lei.
- Terenuri: valoarea impozabilă va fi ajustată în funcție de destinația acestora, cu scopul de a reflecta mai fidel valoarea de piață.
- Excepții și scutiri detaliate pentru clădiri și terenuri cu diverse destinații (mănăstiri, clădiri de învățământ, clădiri afectate activităților sociale, construcții noi etc.).
- Reduceri și scutiri pentru clădiri și terenuri afectate de calamități, pe perioade determinate.
Modificările ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2026, iar evaluarea imobilelor va fi făcută printr-un sistem informatic național, care va permite actualizarea valorilor impozabile în mod automat.
Premierul Ilie Bolojan a explicat, la Antena3 CNN, că introducerea acestor taxe e necesară pentru dezvoltarea localităților, în condițiile în care se reduc alocațiile de la bugetul de stat.
„Nu mai plătești, să spunem, 100 lei - 120 de lei pentru o casă în zona de rural, plătești poate până în 200 lei. Va fi un venit care va fi colectat de autoritățile locale și o bună parte va rămâne la autoritățile locale'”, a declarat Ilie Bolojan.
2. Ajustarea bazei de calcul pentru contribuțiile sociale – 280 de milioane de lei, venit în plus pe an
În proiectul de lege se propune ca baza de calcul pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate să fie extinsă la 72 de salarii minime brute pe țară pentru persoanele care desfășoară activități independente.
Și există și o estimare a impactului bugetar – între 272 și 290 de milioane de lei venituri în plus, în 2027 și 2028.
3. Creșterea disciplinei financiare și eficientizarea colectării debitelor – impact posibil: peste cinci miliarde de lei
Firme inactive – datorii de 3,53 miliarde de lei.
Potrivit datelor furnizate de ANAF, sunt în România în acest moment 462.730 de firme inactive:
- 120.322 dintre ele au, spune Fiscul, obligații fiscale neachitate de 3,53 miliarde de lei.
- 292.330 de firme sunt inactive de mai mult de cinci ani
- 61.811 de firme sunt în stare de inactivitate între trei și cinci ani
- 108.589 sunt inactive de mai puțin de trei ani .
Ce propune Guvernul?
- Contribuabilii persoane juridice fără cont de plăți în România sau la unitățile Trezoreriei Statului sau care nu depun situațiile financiare anuale în termen de 5 luni pot fi declarați inactivi.
- Dacă inactivitatea persistă peste un an fără reactivare, Fiscul solicită dizolvarea societății conform legii.
- Reactivarea este posibilă dacă societatea are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului ori și-a îndeplinit obligația de depunere a situațiilor financiare anuale.
- Persoanele juridice au obligația de a avea un cont bancar în România sau la Trezoreria Statului, pentru firmele nou înființate în maximum 60 zile de la înființare.
- Pragul de 50.000 de lei – cifra de afaceri pentru obligativitatea deținerii unui terminal POS –va fi eliminat.
8.526 de firme au în total 5.041 milioane de lei datorii eșalonate la plată
La sfârșitul lui mai, 8.526 de firme aveau arierate către bugetele de stat, eșalonate la plată. Valoarea lor totală: 4.931,18 milioane de lei în cazul eșalonării clasice și 110,38 milioane de lei în cazul eșalonării la plată cu risc fiscal mic.
Ce propune Guvernul?
- Obligația prezentării unui contract de fideiusiune autentic pentru debitorii persoane juridice pentru obținerea sau modificărea eșalonării la plată, contract care trebuie prezentat în termene precise stabilite în lege (de exemplu, în 30 de zile de la acordul de principiu, în cazul unor categorii de obligații fiscale ne-eșalonate etc.).
Ce e contractul de fideiusiune - formă de garanție personală prin care o persoană, numită fideiusor, se obligă față de creditor să plătească datoria debitorului principal în cazul în care acesta nu își îndeplinește obligațiile - Condiții noi pentru menținerea valabilității eșalonării la plată, cum ar fi plata obligațiilor fiscale exigibile în termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei de menținere a valabilității eșalonării.
- Limitări și condiții pentru acordarea eșalonărilor la plată în formă simplificată, cu plafoane maxime pentru obligațiile fiscale acceptate în această procedură și condiții privind vechimea firmei (minim 12 luni anterior solicitării).
- Procedura de vânzare și licitație electronică a bunurilor sechestrate în vederea recuperării datoriilor - Publicitatea vânzării la licitație prin platforme electronice este obligatorie cu cel puțin 10 zile înainte, taxa de participare la licitație este de 10% din prețul de pornire, durata organizării licitației este între 5 și 30 de zile.
505 contribuabili au datorii neeșalonate de 7.272,21 milioane lei
Guvernul propune restructurarea obligațiilor fiscale și creșterea răspunderii acționarilor prin:
Majorarea capital social minim pentru SRL-uri:
- Pentru companiile cu cifră de afaceri sub 400.000 lei, capitalul minim este 500 lei.
- Pentru cifra de afaceri peste 400.000 lei, capitalul minim este de 5.000 lei.
- Obligația de a majora capitalulul social conform celor mai sus până cel târziu la sfârșitul anului 2027, cu posibilitatea dizolvării societății în caz de neîndeplinire.
Vânzarea părților sociale ale unei firme se poate face doar cu notificarea Fiscului și cu garantarea plății obligațiilor fiscale restante.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri
Ministerul Finanțelor propune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), care a fost considerat ineficient.
În locul acestuia, se vor introduce reguli mai restrictive privind deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile contractate de la afiliați, în scopul de a preveni abuzurile și de a asigura o impozitare corectă.
Cheltuielile cu managementul, consultanța și proprietatea intelectuală plătite către firme afiliate din afara României vor fi deductibile doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor.
4. Taxa de 25 de lei pe colet non UE – estimare de 2 miliarde de lei în plus la buget
Conform datelor ANAF, în România vor intra anul acesta 78 de milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale. Guvernul a estimat pierderi în ecomonia națională din cauza comerțului din state non-UE la 2 miliarde de lei pe an și propune instituirea unei taxe de 25 de lei per colet cu valoare mai mică de 150 de euro.
La datele corespunzătoare anului 2025, ar însemna venituri bugetare de 1,95 mld lei.
5. Taxe ecologice și transport
„Pe o mașină de capacitate mică în România se plătea un impozit de 70 - 80 lei, deci undeva 10 - 15 euro impozit, care era venit la autoritatea locală. Acum, probabil că va fi 150 lei, deci va fi 30 de euro, dar acești bani sunt veniturile autorităților locale, sunt taxe care se încasează'”, a declarat săptămâna aceasta premierul Ilie Bolojan, la Antena3CNN.
Prim-ministrul a precizat că, din 11,5 milioane de mașini existente în România, 10,5 milioane au capacitate mică și plăteau o treime din totalul impozitului, iar un milion au capacitate mare și plăteau celelalte două treimi. „O mașină de capacitate mare plătește în România 700 euro - 800 euro, deci 3.000 - 4.000 lei”, a mai spus premierul.
Ce propune Guvernul?
Proiectul privind noul sistem de impozitare a mijloacelor de transport din România introduce o diferențiere clară a taxelor în funcție de gradul de poluare a vehiculelor, aplicând principiul „poluatorul plătește”.
În esență, impozitele cresc odată cu capacitatea cilindrică și nivelul de poluare: mașinile mai vechi și mai poluante plătesc taxe semnificativ mai mari, în timp ce vehiculele electrice și cele hibride plătesc cele mai mici sume, încurajând astfel un parc auto mai curat.
Impozitul va fi stabilit pe baza a două criterii principale: capacitatea cilindrică a motorului și norma de poluare a vehiculului.
Sunt definite opt norme de poluare, de la cea mai poluantă („non-euro” sau „E0”) până la cele mai puțin poluante („E6” și mașini hibride cu emisii CO2 mai mici de 50g/km).
Pentru fiecare categorie, impozitul se calculează prin înmulțirea unei taxe unitare (în lei pentru fiecare 200 cm3) cu coeficienți de ajustare care țin cont de norma de poluare.
Pentru mașinile electrice se propune un impozit fix de 80 lei/an.
Formula de calcul se aplică pentru:
- Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu motoare de până la 1.600 cm3;
- Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu motoare peste 1.600 cm3;
- Autoturisme cu capacități cilindrice în intervalele 1.601-2.000 cm3, 2.001-2.600 cm3, 2.601-3.000 cm3 și peste 3.001 cm3;
- Autobuze, autocare și microbuze;
- Alte vehicule cu tracțiune mecanică și masa maximă autorizată până la 12 tone.
Această reformă fiscală este parte și din angajamentele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmează să intre în vigoare cel târziu în 2026.
Pe lângă impozitul calculat astfel, vor exista și alte forme de taxe și penalizări pentru vehicule foarte vechi și poluante, în scopul reducerii emisiilor și înnoirii parcului auto național.
6. Taxe și impozite impuse pe turism
În prezent, aproximativ 1.300 persoane fizice declară venituri din închirierea turistică a peste cinci camere, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza contabilității. Media anuală a veniturilor lor nete este 23.968 lei, iar costurile deduse sunt aproximativ 39% din venitul brut.
Alte 8.300 persoane declară venituri care provin din închirierea a una până la cinci camere. Aici, venitul net e calculat prin norme de venit stabilite de autorități, iar media anuală e 16.928 lei.
Ce propune Guvernul?
- Venitul net se va determina prin deducerea automată a unei cote forfetare fixe de 30% din venitul brut.
- Pentru închirierile pe termen scurt (maximum 30 zile/cameră), proprietarii care închiriază până la șapte camere într-un an fiscal în locuințe personale vor avea acelasi regim fiscal ca și pentru activitățile independente: venit net stabilit prin aplicarea cotei forfetare de 30% la venitul brut.
- Dacă se depășește numărul de șapte camere, veniturile vor fi considerate venituri din activități independente și vor fi impozitate conform titlurilor din Codul fiscal pentru activități independente.
7. Taxa pe criptomonede
Ce propune Guvernul
- Pentru alte categorii de venituri precum câștiguri din transferul titlurilor de valoare și monedă virtuală, se propun majorări ale cotelor de impozit din 2026, iar pentru moneda virtuală, impozitul va fi de 16%, cu scutiri pentru câștiguri mici sub anumite praguri.
8. Alte măsuri administrative
- Digitalizarea proceselor administrative: soluții informatice pentru facilitarea interacțiunii cetățenilor cu autoritățile publice și pentru reducerea timpului de procesare a cererilor.
- Simplificarea procedurilor fiscale.
- Obligația utilizării bodycam-urilor și înregistrărilor audio-video. Personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, al Direcției Antifraudă Fiscală, Autorității Vamale, Inspecției Muncii și Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc trebuie să folosească mijloace audio-video portabile (bodycam-uri) în activitatea de control. Înregistrările pot fi păstrate 6 luni, cu reguli stricte privind protecția datelor personale.
- Testarea psihologică (periodic sau la cererea conducerii) a funcționarilor publici din structuri cheie (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, Agenția Națională de Administrare Fiscală).
Pachetul II - șase proiecte legislative distincte
Pachetul II de măsuri fiscale este structurat în șase proiecte legislative distincte, pentru a reduce riscul blocării în întregime – în cazul unei contestații la Curtea Constituțională.
Ce conțin cele șase proiecte
Reforma pensiilor magistraților - propune o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani, față de 10 ani în varianta inițială. Pensia va fi calculată la 75% din venitul net avut în activitate, în loc de 70% .
Reforma administrației locale - preconizează reducerea cu 25% a posturilor din administrația publică locală .
Reforma companiilor de stat - urmărește reducerea indemnizațiilor mari și a numărului de membri din consiliile de administrație ale companiilor de stat, pentru a eficientiza activitatea acestora .
Reforma instituțiilor autonome - modificări în structura și funcționarea ANRE, ASF și ANCOM, pentru a le face mai eficiente și mai transparente .
Reforma în domeniul sănătății - propune măsuri pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește gestionarea fondurilor și eficiența serviciilor oferite.
Măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară - măsuri pentru întărirea capacității ANAF de a colecta taxe și impozite, inclusiv prin combaterea optimizării fiscale și creșterea încasărilor din TVA .
***Actualizare 29 august, ora 20:00 - pachetul II a fost adoptat, dar fără proiectul privind reforma administrației publice locale - punct scos din pachet pentru extinderea discuțiilor pe subiect în coaliție, care se va întruni duminică, urmând că tot duminică să aibă loc, cel mai probabil, și o ședință de guvern pentru adoptarea sa.
În schimb, au fost adoptate celelalte cinci proiecte care vor fi trimise în Parlament pentru amendamente pentru ca guvernul să-și asume răspunderea pentru întreg pachetul săptămâna viitoare.
După adoptarea în Parlament, măsurile vor intra în vigoare conform calendarului stabilit, iar autoritățile vor începe implementarea acestora în perioada următoare.
„Am încheiat o ședință de guvern extraordinară. Pe ordinea de zi au fost 5 din cele 6 pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Pachetul 6 pentru reforma administrației publice urmează să fie discutat duminică, atunci când va exista o nouă ședință de Guvern, astfel încăt la finalul săptămânii următoare toate cele șase pachete să poată fi adoptate”, a anunțat premierul Ilie Bolojan într-o declarație de presă susținută la finalul ședinței.
****
Cât de rău stă România cu bugetul?
Deficitul bugetar al României în primele șapte luni ale anului 2025 a fost de 4,04% din PIB, la același nivel ca în perioada similară a anului 2024.
Deficitul nominal a fost de 76,44 miliarde lei, în creștere cu 5,4 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2024, când deficitul a fost de 71,04 miliarde lei.
Veniturile bugetului general au fost de 370,77 miliarde lei, în creștere cu 11,8% față de 2024, iar cheltuielile au fost de 447,21 miliarde lei – o creștere de 11,1%. față de 2024.
Cei mai mulți bani au plecat din bugetul de stat către asistența socială - peste 147 de miliarde de lei, în creștere cu 14,7% față de anul trecut.
Cheltuielile de personal au fost de 99,72 miliarde lei, cu o creștere de 7,9% față de 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu aproape 45% față de anil trecut, la 31,71 miliarde lei.
Datele financiare publicate de Ministerul Finanțelor sunt mai proaste decât spera Guvernul, la capitolul Cheltuieli.
„Pentru a încheia bine anul și a acoperi cheltuielile pe sănătate, am calculat că vom face o economie la cheltuielile de personal, în mod global, în prima jumătate a anului.
Avem 85 de miliarde de lei, aproximativ, cheltuieli de personal pe prima jumătate din an, față de 77 de miliarde, cât am avut anul trecut, pentru că au intrat niște creșteri de salarii care s-au aplicat practic prin primăvară.
Și acum, la jumătatea anului, pentru că nu s-au redus în prima jumătate cheltuielile de personal, suntem cu niște creșteri”, a spus premierul Bolojan, la Antena3 CNN.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
