Vicepremierul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Sănătății Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, prezintă la Palatul Victoria pachetul de măsuri fiscale pe care le vor lua pentru reducerea deficitului bugetar.
Actualizare 17:30 - Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat creșterea contribuției la asigurări de sănătate, în speță a numărului de contribuabili, și că vor fi făcute modificări în „zona concediilor medicale”.
Reformele de bază au fost gândite pentru creșterea capacității de răspuns pentru ambulatoriile de specialitate și accelerarea programelor de screening, a spus ministrul: „Ca ministru al Sănătății am obligația să protejez cât mai mult pacienții”.
Bolnavii neasigurați dar care beneficiază de alt tip de program de sănătate vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui tip de program. Nu se aplică CASS la pacienții oncologici sau cu handicap, pentru patologii grave, urgențe cardiace, intervenții chirurgicale.
„Se va aplica CASS ca până acum doar pe codul de boală 01. Noutatea este reașezarea procentelor de indemnizație”, a spus Rogobete.
„Toate programele de screening vor fi asigurate indiferent dacă persoana este asigurată sau nu”, a spus ministrul.
El a identificat „o problemă” cu concediile medicale de 1-2 zile care se acordă înainte de sărbătorile legale sau pentru a crea punți cu zilele libere acordate de la stat.
Actualizare 17:00 - Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că modificările din actul normativ sunt făcute în principal pe salarizare și că veniturile salariale rămân la nivelul lui decembrie 2024 până la finalul anului următor.
În schimb se reduce majorarea salariilor de bază de la maximum 50% la maximum 35% pentru cei care lucrează în proiecte finanțate din fonduri europene. „E adăugat un criteriu de performanță, majorarea se dă doar pe perioada contractată în proiect și nu pe prelungirea perioadei”, a spus ministrul.
Nu se vor actualiza cu rata inflației pensiile speciale de serviciu, la fel cum nu se va actualiza cu rata inflației nici valoarea punctului de referință.
Se prelungește suspendarea ocupării posturilor prin concurs.
Nu se vor actualiza cu rata inflației pensiile speciale de serviciu, nici valoarea punctului de referință
CASS pentru pensii peste 3.000 de lei. 2,9 mil de pensionari nu vor avea de plătit niciun leu în plus. Un pensionar cu o pensie de 3.100 de lei va avea o sarcină în plus de 10 lei.
Voucherele de vacanță se vor acorda doar pentru cei care câștigă sub 6.000 de lei net.
Actualizare 16:45 - Ministrul Educației Daniel David a anunțat în primul rând că nu vor fi modificate salariile și a ținut să puncteze că măsurile propuse vor fi implementate doar pentru că țara se află într-o situație de criză.
Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutant trebuie să fie salariul mediu pe economie, a spus David.
El a spus că-și propune ca peste 5 ani să nu mai fie amânate angajamentele luate: 1% din PIB pentru cercetare și 15% pentru Educație.
„De ce este azi Educația aici? Este un sistem complicat, complex, cu peste 4 milioane de oameni. Bugetul nostru este printre cele mai mari. Cum am ajuns aici? Avem și lumini și umbre. În ultimii 2-4 ani am beneficiat de o creștere a resurselor și o infuzie financiară foarte mare. Când nu e ghidată spre lumini, ci spre tot sistemul, ajungi să amplifici anomaliile din sistem. Eu văd un moment zero pentru educație și cercetare”, a declarat ministrul Educației.
El a făcut referire la „câteva anomalii”, cum e cea dată de faptul că, deși numărul de copii a scăzut, numărul de norme didactice a crescut.
„De ce? Am luat niște măsuri prin care stabilind număr minim și maxim de copii, am fragmentat clasele. Am acceptat foarte multe degrevări de norme: reducem din normele de interacțiune cu copilul, dar păstrezi salariul. Degrevările de normă au fost însoțite de plata cu ora. Avem un sistem în care plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor. Iată câteva anomalii care ne duc într-o situație problematică”, a spus ministrul.
David a explicat că, pentru burse, bugetul a crescut „extrem de mult” în ultimii ani, că a fost generat un fond pentru burse care depășește susținerea ministerului pentru întreg sistemul de cercetare inovare și că sistemul de burse creat „nu se exprimă în performanța educațională”.
„Înțelegând aceste anomalii, ce facem?”, s-a întrebat retoric ministrul Educației.
Măsuri propuse:
– Creșterea numărului de ore didactice cu două ore - „Vom ajunge la 20. Acest lucru trebuie să respecte principiul european. Ne aflăm în jurul unei medii la nivelul UE, nu suntem spre limita superioară. În cazul profesorilor performanți, care au vechime, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Este o modificare temporară, un ciclu de studii, patru ani”.
– Valoarea pentru plata cu ora se schimbă - „Normal este să raportezi salariul la numărul de ore pentru care ești plătit”.
– Bursele pentru studenți - „Prin legea din 2023 s-au creat aceste facilități extraordinare. Intenția era bună, dar nu sustenabilă. În 2023 raportarea era la salariul minim brut pe economie. Propunem ca referință minimul net, pentru că bursele nu sunt impozitate. Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe. Evident că fondul de burse scade. Deși scade, este mai mare decât ce era în 2022. Și această modificare o văd ca fiind temporară, timp de trei ani.”
– Bursele pentru elevi - „Nu schimbăm doar bugetele ci sistemul de burse. Avem un sistem care are burse de merit, de reziliență, sociale, tehnologice. Trei tipuri de. bursă: de merit - care va fi definit ca merit, maxim 15% din clasă, cu nota minimă 9. Bursa socială - pentru copiii care au nevoie să fie ajutați să vină la școală. Bursa tehnologică - pentru copiii din școlile profesionale.
– Premiile pentru olimpici - „Le vom crește ușor. Vreau ca pentru o olimpiadă internațională la mențiune să poți acoperi o bursă de merit în fiecare lună (...) Ca ministru nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că învață pentru notă pentru bursă. Vreau să vadă școala ca o cale spre succesul social, nu să învețe pentru note care să-i aducă niște bani. Îi rog pe toți elevii să înțeleagă că cei care au nevoie să fie ajutați vor fi ajutați.”
Actualizare 16:10 - „Suntem de cinci ani în deficit excesiv și trebuie să muncim următorii cinci ani ca să ieșim. Cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de a negocia la Bruxelles este redusă”, a explicat joi ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.
„Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate”, a spus Nazare, referindu-se la imaginea pe care o țară în deficit o are în ochii Bruxellesului.
El a explicat că, prin acest pachet fiscal, România evită riscul de suspendare a fondurilor europene, de coeziune și din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisie „pentru că nu am luat acțiuni corective din ianuarie”.
Nazare a spus că, în cazul în care acest pachet fiscal nu ar fi adoptat, procedura Comisiei ar merge mai departe. „Ar însemna la finalul ei penalizări pe fonduri europene, de coeziune și PNRR”.
„Salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate transmițând un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere. Al doilea lucru: prezervăm calificativul de investiții. Ultima oară când s-a întâmplat asta în România, a atras foarte multe consecințe: o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta. Anticipăm și corectăm situația. În al treilea rând, strategic, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR”, a spus Nazare.
„Impactul pachetului fiscal pe venituri este de circa 9,5 miliarde în 2025. Pe cheltuieli e 1,2 miliarde. În total impactul e de 10,75 miliarde. Impactul pe 2026 este de 35 miliarde pe venituri și 57 de miliarde pe cheltuieli. 18 miliarde sunt legate de înghețarea salariilor și pensiilor. În zona de venituri, pe reașezarea cotelor de venituri se va obține un plus de 6 mld. Din accize se vor obține creșteri de 1 miliard în acest an. Prin așezarea plafonului pentru CASS se vor obține 1,378 miliarde în acest an și peste 4 miliarde în 2026”, a detaliat Nazare.
De asemenea, va fi mărit impozitul suplimentar pentru sistemul bancar de la 2 la 4% în acest an, un impozit temporar, care va avea un impact de circa 400 de milioane în acest an și 1,8 mld în 2026, a mai transmis ministrul de Finanțe.
Vor crește taxele de autorizare și taxele conexe pe jocuri de noroc, cu 30% creștere la taxa de autorizare. Pentru jucătorii care au câștiguri până în 10.000 de lei li se va reține 10%.
Pachetul a fost deja negociat cu Comisia, și „avem semnale pozitive de la Comisie că în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin evaluarea comisiei va fi bună”, a spus ministrul.
„Intrăm pe un nou drum, în care lucrăm la fundație să fie solidă, pentru a construi o economie orientată spre investiții, predictibilă. Am introdus două chestiuni care țin de responsabilitate fiscală: premierul va prezenta un raport asupra stării economiei în parlament până la finalul lunii martie 2026 și același lucru îl va face ministrul de Finanțe până la finalul lunii mai 2026”.
Alexandru Nazare a spus că trebuie oprită practica de a propune bugete în Parlament fără analiza situației economice.
El a prezentat „câteva date relevante” în baza cărora a explicat „de ce am ajuns aici”.
- Evoluția cheltuielilor din bugetul general consolidat în 2021 era de 459 miliarde iar azi sunt 831 de miliarde;
- Deficitul pe cash, în 2021 era 79 miliarde, în 2025 a ajuns 176 miliarde;
- Cheltuieli cu pensiile 2021 – 110 mld, în prezent sunt 190 de miliarde;
- Evoluția numărului de posturi ocupate: în 2021- 1262.000, azi 1.305.000 persoane;
- Datoria publică era de 576 mld în 2021 azi prognozăm că va depăși 1.100 de miliarde;
Actualizare 16:00 - Vicepremierul Tanczos Barna a punctat în deschiderea conferinței de presă că, în ultimele decenii, România a cunoscut o redresare economică semnificativă, dar că creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul imediat și că deficitul bugetar e nesustenabil fără măsuri de redresare.
„Suntem presați de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, în care România și-a asumat prin documente aceste corecții fiscal-bugetar. UE și agențiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet”, a declarat Tanczos Barna.
Știrea inițială
Prim-ministrul Ilie Bolojan a discutat joi dimineață cu reprezentanții a cinci sindicate. Cu o zi înainte, premierul a anunțat un prim pachet de măsuri de reducere a deficitului. Printre ele, creșterea TVA, majorarea accizelor și taxarea pensiilor peste 3.000 de lei.
Ministerul Finanțelor a publicat joi după-amiază, în transparență decizională, proiectul de lege cu măsurile fiscale prezentate miercuri de premierul Ilie Bolojan.
Conform previziunilor, veniturile ar crește cu 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar scădea cu 1,2 miliarde de lei.
Consilier prezidențial: Ultimii doi ani au fost fără reforme și tăieri de cheltuieli pentru că urmau alegeri
Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat joi că statul român s-a împrumutat extrem de mult în ultimii doi ani, iar în prezent „unu din trei lei pe care statul îi cheltuiește este împrumutat”.
„Iar cei care ne împrumută vor să înțeleagă și să fie siguri că vom putea să ne achităm aceste obligații și că ne vor putea împrumuta cu încredere și pe viitor”, a completat el.
„Am ajuns la un deficit de 9,3% anul trecut, deși în succesive discuții se anunțau măsuri pentru reducerea deficitului. Am crescut taxe și impozite în ultimii ani și totuși s-a adâncit deficitul. În ultimii doi ani de zile nu am luat nicio măsură de reformă serioasă sau de tăiere a cheltuielilor, pentru că (...) urmau alegeri. Și toți politicienii, și toate partidele au ales să nu facă nimic”, a spus Burnete pentru Digi24.
Conferință de presă la ora 16:00
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației, Daniel David și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole vor susține o conferință de presă de la ora 16:00 (fusese programată anterior la 14:30).
Sindicate: Sute de mii de persoane afectate
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe Sed Lex, Vasile Marica, a afirmat că sunt proteste ale angajaților din Finanțe și ANAF în toată țara, iar în perioada următoare va avea loc o ședință pentru a decide acțiunile viitoare.
Întrebat dacă mai este valabilă amenințarea potrivit căreia angajații de la Ministerul de Finanțe ar putea să refuze să vină la muncă în zile importante ale lunii el a afirmat că „orice amenințare este valabilă atât timp cât colegii noștri solicită să continuăm sau să ne oprim din acțiunile de protest”.
„Eu nu sunt decât purtătorul de cuvânt și vocea colectivă a celor pe care îi reprezint. Nu sunt eu liderul care ia decizii. Colectivul este cel care decide. Eu sunt doar un purtător de cuvânt, un purtător de mental colectiv pe care încerc să-l gestionez la ora actuală și să găsim o formulă comună în ceea ce urmează”, a mai spus Vasile Marica, potrivit Agerpres.
Sindicalistul a completat că oamenii pe care îi reprezintă sunt „demobilizați”, motiv pentru care colectările ar fi scăzut cu 40% în iunie.
De asemenea, președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că măsurile fiscale anunțate de Guvern vor amplifica conflictele sociale, deoarece vizează în principal bugetarii și pensionarii.
Hossu a deplâns tăierea sporului de condiții vătămătoare și a avertizat că, împreună cu creșterea TVA, nivelul de trai va scădea cu aproximativ 15% pentru sute de mii de persoane.
„Aproximativ 100-150.000 la plafonul maximal, restul sunt la diferite plafoane, undeva în jurul a 600.000”, a răspuns el, întrebat câte persoane erau beneficiare ale sporului pentru condiții vătămătoare redus la 300 de lei brut în această săptămână.
Bolojan: Trebuie să creștem credibilitatea pe piețele financiare și în rândul investitorilor
Ilie Bolojan a avut joi dimineață consultări cu reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național cu privire la măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar.
Guvernul menționează într-un comunicat că, la discuțiile de la Palatul Victoria, a fost luat în calcul impactul social și economic al măsurilor pregătite pentru reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor.
„Propunerile reprezentanților sindicali vor fi analizate, iar în măsura în care va fi posibil, vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale”, spune Executivul.
„România are nevoie atât de măsuri structurale pentru a crește credibilitatea pe piețele financiare și în rândul investitorilor, cât și de soluții care să corecteze nedreptățile și dezechilibrele, pentru a reconstrui încrederea cetățenilor noștri. Sindicatele și patronatele sunt partenerii noștri. Dialogul început astăzi va continua în mod constant”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan, conform comunicatului.
Consultările vor continua vineri în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, a menționat premierul.
La discuțiile de la Palatul Victoria, din partea sindicatelor au participat: președintele Confederației Naționale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, Bogdan Hossu; președintele Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) Frăția, Leonard Bărăscu; președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu; vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), Mircea Burlacu; reprezentantul Sindicatului Național "Forța Legii", Marius Sepi.
Întâlnirea de joi a avut loc în contextul în care confederaţiile sindicale i-au cerut de luni o întâlnire de urgență premierului Ilie Bolojan.
Cele cinci sindicate amenințau zilele trecute că vor declanșa o grevă la nivel național dacă nu vor primi un răspuns la solicitarea lor.
De altfel, angajați ai Fiscului, ai Ministerului de Finanțe ori ai caselor județene de pensii au protestat în ultimele zile față de limitarea sporului de lucru în condiții vătămătoare la 300 de lei brut pe lună, de la 1.500 de lei brut cât era până acum.
Proteste au loc și joi dimineață în aceleași instituții din țară, precum și la Primăria Capitalei, Institutul Național de Statistică ori la Apele Române Dolj.
Ilie Bolojan a anunțat miercuri după-amiază angajarea răspunderii Guvernului în Parlament cu privire la pachetele de măsuri fiscale pe care le va lua adopta în perioada următoare, pentru a reduce deficitul bugetar.
Reacții. Voci din PSD critică măsurile
Adrian Câciu, fost ministru de Finanţe al PSD între noiembrie 2021 și iunie 2023, a declarat miercuri că „ambele laturi” ale pachetelor de măsuri fiscale sunt „gândite eronat”, pentru că „afectează populaţia săracă şi clasa de mijloc, dar lasă bogaţii în pace”.
„Pachetul ne bagă în criză”, a mai spus Câciu. „Aceste masuri dincolo de efectul economic recesionist, creează o criză mai mare: o criză socială, în care unii sunt împotriva celorlalţi şi toţi împotriva statului”, a spus el, potrivit News.ro.
„Nu voi susţine niciodată o austeritate care loveşte în oameni, în dezvoltare, în viitor”, a susținut Câciu.
În plus, senatorul PSD Daniel Zamfir a transmis colegilor din coaliție – PNL, USR și UDMR – să nu se joace cu focul şi să nu mai acuze PSD că este vinovat pentru deficitul actual.
„Încetaţi să propagaţi ideea că PSD este vinovat pentru deficitul actual. În primul rând, în ultimii şase ani, PSD a avut premier doar 20 luni. Restul a aparţinut PNL, iar deciziile au fost luate împreună şi cu UDMR”, a mai spus el citat de News.ro.
Zamfir a susținut că atunci când PSD a intrat la guvernare a găsit „fix acelaşi deficit”. „Cu toate astea, nu ne-am apucat să ne văicărim public de ce nenorocire a lasat guvernarea PNL-USR!”, a mai spus senatorul PSD.
România a încheiat 2009, cel mai dur an al crizei economice globale de la acea vreme, cu un deficit de 6,9%; a trecut peste pandemia de acum câțiva ani cu unul de 9,5%, însă a avut în 2024 un deficit de 9,3% – cel mai mare din Uniunea Europeană.
Ministrul Economiei: Salariul directorului Salrom a crescut cu 6.000 de lei după tragedia de la Praid
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a firmat că directorului societăţii Salrom i-a fost mărit salariul de la 32.000 de lei la 38.000 de lei, la puţin timp după tragedia de la Praid, decizia fiind luată de Adunarea Generală a Acţionarilor.
„Vă dau un exemplu de la Ministerul Economiei, unde sunt de câteva zile. Ministerul Economiei este acel minister cu foarte multe companii de stat. A doua sau a treia zi după ce s-a întâmplat tragedia de la Praid, când întreaga Românie era îngrijorată, erau acolo forţele statului român care încercau să limiteze impactul, directorului Salrom i-au mărit salariul. 38.000 de lei de la 32.000, pe 28 mai 2025”, a declarat ministrul Economiei, Radu Miruţă, miercuri seară, la B1 TV, conform News.ro.
El a precizat că decizia majorării salariului directorului de la Salrom SA a fost luată în Adunarea Generală a Acţionarilor.
„Adunarea Generală a Acţionarilor a decis mărirea acestei indemnizaţii. Doar bucata fixă, că mai au şi o bucată variabilă. Cuprumin, Institutul de Cercetări în Transporturi, 50.000 de lei pe lună, sumă fixă... Mai au o componentă variabilă care creşte. E drept asta? Nu e drept”, a precizat ministrul Economiei.
Întrebat dacă va face verificări privind Consiliile de Administraţie de la societăţile din subordinea ministerului, Radu Miruţă a răspuns: „Acolo-i diavolul”.
Bolojan a explicat primul pachet de măsuri fiscale
În 2024, România a încheiat anul cu cheltuieli de 9,3% din PIB mai mari față de venituri. Totodată, doar în primele cinci luni din 2025, deficitul bugetar a fost de 3,39% din PIB.
Astfel, Bolojan a spus că „România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE și din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, de 9,4%, puțin mai mare decât cel de anul trecut”.
În conferința de presă de miercuri, el a afirmat că România riscă să intre în incapacitate de plată, dacă nu sunt luate măsuri urgente, și a comparat situația țării cu cea a Greciei din 2010.
Principala măsură vizează creșterea Taxei pe Valoare Adăugată, de la 19 la 21%, pentru majoritatea produselor și serviciilor de la 1 august, în timp ce un al doilea prag, de 11%, va exista pentru bunuri precum medicamente și alimente. Astfel, vor dispărea pragurile de 5 și 9%.
În plus, vor crește accizele la combustibili, ţigări şi alcool la 10%, iar pensiile care depășesc 3.000 de lei vor fi taxate cu 10% pentru asigurările de sănătate.
„La o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 4.000 şi 3.000, deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei”, a explicat premierul.
Pachetul de măsuri fiscale prezentat de Bolojan urmează să fie pus joi în transparenţă decizională.
Principalele măsuri anunțate de premierul Ilie Bolojan:
Creșterea veniturilor:
- TVA va fi reașezat la două cote: 21% și 11% (aici vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publică de apă și canalizare, apa, cărți, lemnele de foc și industria termică);
- creșterea accizelor cu 10% la alcool, combustibil, tutun;
- creșterea numărului de contributori la Casa Națională de Sănătate. Vor plăti CASS de 10% și la pensiile de peste 3.000 de lei. De asemenea, se vor elimina unele excepții de la plata CASS. De la puțin peste șase milioane, numărul de contributori ar trebui să ajungă la opt milioane de contributori
*toate de mai sus se vor aplica de la 1 august
- taxarea suplimentară a capitalului. Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% (asta de la 1 ianuarie 2025);
- taxarea suplimentarea a băncilor;
- suprataxare a tuturor câștigurilor din jocurile de noroc: creștere cu 30% a încasărilor statului.
Reducerea cheltuielilor:
- măsură temporară: în 2026: pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate;
- creșterea normei didactice cu două ore pentru cadre didactice;
- reforma burselor: vor rămâne burse de merit într-un număr limitat și cele sociale doar pt familii defavorizate
Acesta este primul din cele trei planuri pe care Ilie Bolojan promite că Guvernul le va implementa anul acesta pentru a reduce deficitul.
El a justificat că cele mai mult măsuri sunt de creștere a unor taxe și impozite – adică afectează populația, mai degrabă decât aparatul bugetar – prin faptul că România trebuie să facă rost de bani urgent pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a „recâștiga încrederea piețelor”.
Întrebat insistent de jurnaliști de ce Executivul a venit în primă fază cu măsuri de creștere a veniturilor statului – în loc de reducă cheltuielile – premierul a spus că această etapă va începe din vară și că, legislativ, unele „inechități” sunt mai greu de rezolvat.
În plus, premierul a afirmat că, până la sfârșitului lunii iulie, Guvernul va veni cu un nou pachet de măsuri care ar trebui să includă
- reforma pensiile speciale
- reforma instituțiilor autofinanțate (reoganizări ale instituțiilor)
- reforma companiilor de stat (reducerea subvențiilor)
- reforma cheltuielilor în administrația locală
- reanalizarea sporurilor
- actualizarea redevențelor.
El a promis că, la următoarea rectificare bugetară, vor fi reduse și subvențiile pentru partidele politice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
