Până la invazia rusească din Ucraina, acest plafon recomandat era de numai 2% din PIB, și nici acela nu era respectat aproape de niciun aliat din Europa. Apoi, după reinstalarea lui Donald Trump la Casa Albă, pe 20 ianuarie 2025, s-a vorbit despre un plafon de 3%.
Înaintea summitului de la Haga, au existat rețineri față de o creștere prea mare, într-o vreme când multe economii europene se confruntă cu probleme.
Spania, mai ales, a declarat că nu își poate permite un nivel care ar obliga-o să renunțe la programe interne sociale și de mediu importante și să mărească impozitele.
Belgia a avut o poziție asemănătoare. Slovacia, condusă de un guvern populist cu vederi proruse, a spus că vrea și ea amânare, invocând dreptul de a lua decizii „suverane”.
Actualizare ora 17:35
Ministrul Moșteanu și omologul olandez au semnat Memorandumul de Înțelegere privind extinderea capabilităților Centrului de Instruire F-16 din România
Ministrul apărării naționale Ionuț Moșteanu a avut miercuri o întâlnire cu omologul său olandez, Ruben Brekelmans, în marja summitului NATO de la Haga.
„Discuțiile s-au axat pe dezvoltarea în continuare a Centrului de Instruire F-16 din România – o facilitate strategică ce contribuie substanțial la consolidarea pregătirii aeriene a României, precum și a aliaților și partenerilor NATO”, transmite Ministerul Apărării Naționale.
Centrul de instruire F-16 este rezultat al cooperării bilaterale România-Regatul Țărilor de Jos, cu sprijinul americanilor de la Lockheed Martin, arată sursa citată.
Centrul este o platformă de instruire unică în Europa, care oferă piloților români, ucraineni și din alte state aliate și partenere acces la programe de pregătire în conformitate cu standardele NATO, a declarat ministrul apărării naționale.
La finalul întâlnirii, cei doi miniștri au semnat Memorandumul de Înțelegere privind extinderea capabilităților Centrului de Instruire F-16 din România. „Documentul reflectă angajamentul comun de a continua dezvoltarea acestei facilități prin stabilirea cadrului necesar pentru transferul dreptului de proprietate asupra celor 18 aeronave F-16 din dotarea Regatului Țărilor de Jos către România.”
Actualizare 16:00 - 16:45
Nicușor Dan: La summitul NATO a fost reafirmată Rusia ca pericol și sprijinul pentru Ucraina
La finalul summitului, președintele Nicușor Dan a susținut o conferință de presă cu privire la deciziile luate la reuniunea NATO și care implică și România, în special nivelul contribuției la Apărare pentru viitorii ani. El a răspuns întrebărilor jurnaliștilor și pe teme interne.
Principalele declarații:
- În primul rând, se reafirmă unitatea transatlantică, deci implicit o continuare a prezenţei americane în Europa. Apoi, punctul cel mai discutat în săptămânile dinainte şi lunile dinainte de acest summit, creşterea contribuţiei financiare, cheltuielile militare ale fiecăruia dintre aliaţi şi s-a agreat această ţintă de 5% din PIB, până la 2035. Al treilea punct, că aceşti bani trebuie transformaţi în capabilităţi militare şi un angajament al statelor membre de a colabora pentru asta. Şi ultimul lucru, evident, reafirmarea Rusiei ca pericol şi reafirmarea sprijinului pentru Ucraina;
- Declarația NATO reafirmă unitatea transaltlantică și continuarea prezenței americane în Europa. Noi ne-am exprimat ca în cazul facilităților UE ne-am manifestat dorința ca și membrii NATO care nu sunt membri UE să poată să participe. Am reafirmat din nou că regiunea Mării Negre este importantă. Am refirmat angajamentul de a investi în facilități pentru a găzdui soldați aliați în România;
- Am reafirmat sprijinul pentru Ucraina. S-a discutat foarte mult de Ucraina, de conexiunea între crizele globale, faptul că Iranul a furnizat diferite tipuri de armament către Rusia, faptul că intervenția din ultimele săptămâni asupra capabilităților Iranului e o formă de descurajare militară pentru muți alții, inclusiv un semn pentru războiul din Ucraina. S-a discutat și despre războiul hibrid.
Răspunsuri la întrebări:
Contribuția la Apărare și anul în care va ajunge la 5% - Ținta este de 5% pentru Apărare în 2035. România era gata să fie de acord și cu 2032. Haideți să vedem cum reechilibrăm economia în următorul an și jumătate și apoi putem să vorbim despre ținte. 2035 e asumat.
Strategia la Marea Neagră: Lucrul cel mai important nu este unde e un hub. Pentru Marea Neagră e importantă chestiunea de securitate, inclusiv în perspectiva exploatărilor de gaz ale României, e importantă chestiunea de colaborare economică și în strategia europeană care s-a propus s-a mai adăugat o componentă de sustenabilitate de mediu. Oportunitea pentru noi la Marea Neagră e Portul Constanța în perspectiva reconstrucției Ucrainei. Există interes pentru că e amenințarea pe flancul estic și Marea Neagră e o componentă importantă.
Discuția cu Trump, ce v-ați spus? - Doar chestiuni de politețe. Cu dl Rubio a fost mai… A urmărit alegerile din România și ne-a felicitat despre cum s-a terminat.
Întâlnirea Comănescu – Lavrov - Domnia sa este secretarul unei organizații de cooperare la Marea Neagră ca persoană fizică, nu ca reprezentant al statului român și în această calitate s-a întâlnit cu una din țările, Federația Rusă, care este membră în organizație.
A fost depășită situația de criză în relația cu SUA? Cred că suntem pe un parcurs normal. Avem o colaborare militară, parteneriat strategic, companii americane în România, o relație pe ca care trebuie să o dezvoltăm.
Vi se reproșează că nu ați avut o poziție legată de numirile din Justiție, la Curtea Supremă, la Curtea Constituțională - Confirm tot ce am spus până acum. Formarea Guvernului s-a terminat acum două zile, moment de la care a trebuit să vin aici și mâine la Bruxelles. Prefer să vorbesc de interferența mea cu justiția, după ce voi face niște lucruri concrete. Pentru moment, paralel cu activitatea principală – formarea Guvernului și deficitul – am avut întâlniri cu mai mulți oameni din zona de justiție, care voi continua, pentru a înțelege ecosistemul și manierea constituțională în care să acționez.
Procedura de numire a președintelui ICCJ este în atribuția CSM: Președintele mai mult decât să asiste la ședințe nu are atribuții. Pe numirile la CCR, atribuții are Parlamentul. Numirea mea o s-o vedeți cam într-o săptămână.
Există un echilibru de putere între președinte, Parlament și Guvernul care este o creație a Parlamentului și prin atributele pe care le am ca președinte încerc să optimizez aceste lucruri care preocupă societatea. Optimizare înseamnă că pe anumite decizii comune, decizia finală nu e la tine și atunci prioritizezi și o prioritate a fost obținerea unei majorități stabile și rezolvarea problemei deficitului. Cetățenii au ales un președinte pentru cinci ani, adică 60 de luni, din care au trecut o lună și ceva.
Ce compromisuri ați făcut? - Ce înseamnă compromis? Sunt multe nuanțe ale acestui cuvânt. Există un echilibru de putere, atribuții și o negociere între președinte și partide și nu tot timpul deciziile sunt la o singură persoană.
Cheltuielile pentru apărare: În acest an avem un buget și în acele cinci săptămâni de discuții pe buget, MApN nu a fost chemat să taie. Comisia Europeană este gata să nu ia în considerare cheltuielile militare pentru deficit. Dar și fără acele cheltuieli noi tot suntem pe un deficit de 9% pe care trebuie să îl reducem la 3%.
Războiul Ucraina: Războiul e în curs și urgența cea mai mare este să avem o încetare a focului. S-a discutat foarte mult și s-a făcut conexiunea cu Iranul: o intervenție de forță care cumva descurajează un agresor.
Investițiile în apărare: Peste două luni se va defini programul SAFE al UE și trebuie să fim parte din ce se va decide și să avem o opțiune despre cât ne dorim să investim din acest program. S-a discutat despre cooperare în producerea de capabilități, pe de altă parte o coordonare pentru a ajunge la o interoperabilitate între echipamentele de care dispun statele membre UE și statele membre NATO. Și de aici dispun discuțiile tehnice inclusiv despre companii din SUA, UK, Turcia care au anumite tehnologii și cum pot ele să colaboreze cu companiile românești.
Companiile românești trebuie să fie adaptate la realitățile actuale. Sunt probleme tehnice cum se va face.
Despre numirile controversate din justiție. Cum veți începe să faceți reforma în justiție pe care ați promis-o? - Când am candidat la Primăria Capitalei, am spus că o să echilibrăm financiar primăria și că o să facem 50 km conductă pe an. A durat un an jumătate să reechilibrăm și trei ani să ajungem să facem 50 km. E un ecosistem în care președintele are anumite atribuții pe care și le poate manifesta în timp și poate să ducă, să influențeze direcția pe care acest ecosistem o ia și vă asigur că parte importantă din energia mea va fi acolo. E un ecosistem cu niște legi, cu niște relații interpersonale care s-au creat. Să schimbi direcția în care el merge nu este ceva ce un președinte poate face imediat.
Meritocrația o să fie dacă în justiție și în alte zone sociale, dacă o să fie o evaluare pe care cetățenii României o s-o facă peste 5 ani, la sfârșit de mandat.
Riscul pierdererii a 7,8 mld de euro din fonduri europene de la investiții, de care vorbea fostul ministru Marcel Boloș, la Sănătate, Educație, Mediu, domenii cheie. Ce poate face România ca să nu piardă această sumă vitală pentru buget? - E vorba de 2014. Pe exercițiul financiar 2014- 2020 am terminat destul de bine. Și a fost înainte să fiu eu aici. Pe fonduri structurale de coeziune 2021- 2027, chiar dacă suntem în întârziere e de așteptat să avem o absorbție bună, poate chiar foarte apropiată de 100%, pentru că din fericire mai avem timp până în 2029, doi ani după 2027. Problema este cu PNRR, unde avem - nu știu sumele exacte - dar de ordinul 13-14 mld de euro granturi, adică bani pe care nu trebuie să-i rambursăm și 13-14 mld de euro împrumuturi. Suma de care vorbește domnul Boloș este din fericire la împrumuturi. Cu acordul Comisiei Europene, discuție care nu s-a încheiat, pe proiecte care erau prevăzute a fi finanțate din granturi, și pe care evident că nu o să le terminăm până în 2026, au fost mutate la împrumuturi și în locul lor au venit proiecte care erau pe împrumuturi și pentru care există șansa să le terminăm în 2026. Estimarea mea este că pe acele 13 miliarde pe care avem granturi, bani nerambursabili, o să avem o absorbție destul de bună. Pe partea de împrumuturi este posibil ca, din cauza întârzierilor, acești bani ieftini pe care i-am fi obținut - împrumuturi ieftine - să-i pierdem. Asta este o discuție pe care Guvernul trebuie să o facă cu Comisia. Există acest risc să pierdem niște împrumuturi care sunt mai ieftine decât banii cu care statul român se împrumută pentru alte lucruri.
Actualizare ora 15:40
Șeful NATO declară că SUA trebuie „să ia măsuri” pentru a asigura stabilitatea în întreaga lume
Statele Unite „trebuie să ia măsuri atunci când este necesar” pentru a asigura pacea în întreaga lume, a declarat miercuri secretarul general al NATO după summitul alianței de la Haga.
„Reprezentați 25% din economia mondială, sunteți de departe cea mai mare putere militară din lume”, a declarat Rutte la conferința de presă de la finalul summitului. „Istoria vă face lideri. Istoria vă face pe voi cei care trebuie să acționați atunci când este necesar.”
El a spus că „studiile efectuate” vor stabili „care a fost exact efectul acestui lucru”, adăugând: „Personal, sunt foarte optimist că acest lucru a dat o lovitură uriașă Iranului”.
Rutte a fost întrebat și de CNN cât de ferm este Articolul 5, care obligă alianța la un răspuns colectiv la un atac asupra oricărui stat membru. „Articolul 5 este absolut clar și, în același timp, am spus întotdeauna că nu vom intra niciodată în detalii despre momentul exact în care va fi declanșat Articolul 5”, a spus Rutte.
„Și de ce nu? Pentru că nu vrem să-i facem pe adversarii noștri mai înțelepți”, a spus el.
Actualizare ora 15:30
Șeful NATO, despre înjurătura lui Trump în rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu: „Tati trebuie uneori să folosească un limbaj vulgar”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a oferit o descriere plastică a modului în care președintele american Donald Trump a gestionat criza din Orientul Mijlociu în timpul discuțiilor lor de miercuri.
După ce Trump a comparat părțile aflate în conflict – în acest caz, Israelul și Iranul – cu „doi copii în curtea unei școli”, Rutte a intervenit cu propria analogie despre „tatăl” care a intervenit în conflictul dintre doi copii.
Referindu-se la înjurătura folosită de Trump marți, când s-a referit la Iran și Israel, Rutte a spus: „Și apoi, uneori, tati trebuie să folosească un limbaj vulgar”.
Trump a adăugat: „Trebuie să folosești un limbaj vulgar, din când în când, trebuie să folosești un anumit cuvânt”. El s-a referit la comentariul pe care l-a făcut cu o zi mai devreme, când a părăsit Casa Albă, în timp ce se îndrepta spre summitul NATO din Olanda, la scurt timp după ce cele două părți au convenit asupra unui armistițiu mediat de Qatar.
„Avem două țări care se luptă atât de aprig și de mult timp încât nu știu ce naiba fac ”, a spus Trump, furios, despre Israel și Iran.
Comparația lui Rutte a fost în concordanță cu abordarea sa generală față de Trump din această săptămână. Într-un mesaj text privat pe care Trump l-a făcut public ulterior, Rutte l-a lăudat pentru atacurile în Iran. „A fost cu adevărat extraordinar și ceva ce nimeni altcineva nu a îndrăznit să facă”, a scris el.
Actualizare ora 14:15
Pentru prea multă vreme, Statele Unite au preluat o parte prea mare din povara Alianței Atlantice, dar această situație „se schimbă astăzi”, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, în deschiderea summitului NATO, transmite Reuters.
Această schimbare ar urma să apară odată cu noul angajament de cheltuieli pentru apărare pe care țările membre intenționează să-l aprobe.
„Prea mult timp, un aliat, Statele Unite, a purtat prea mult din povara acestui angajament, iar acest lucru se schimbă astăzi. Președinte Trump, dragă Donald, tu ai făcut posibilă această schimbare”, a spus Rutte.
Secretarul general NATO a spus că, pentru a consolida NATO, există „un plan concret ca toți aliații să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, care va fi alocat investițiilor de bază în apărare și în domeniul apărării și securității”.
În plus, a adăugat Rutte, această investiție va permite o partajare mai echitabilă a sarcinilor și „va asigura că fiecare contribuie în mod echitabil la securitatea noastră”.
Aliații vor conveni miercuri și să crească în continuare producția în domeniul apărării a explicat Rutte, adăugând că acest lucru va însemna „o extindere uriașă a bazei noastre industriale de apărare de ambele părți ale Atlanticului”.
Mark Rutte a mai spus în deschiderea summitului că sprijinul pentru Kiev în fața invaziei ruse va fi menținut pentru a se obține „o pace dreaptă și durabilă”: „Cu toții vrem ca vărsarea de sânge să înceteze. Facem apel la Rusia să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei”.
Actualizare ora 13:45
Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit la summitul NATO pentru prima dată cu președintele SUA, Donald Trump.
Într-o postare pe rețeaua X, Nicușor Dan afirmă că parteneriatul strategic dintre SUA și România are un „potențial imens de dezvoltare”.
Președintele Nicușor Dan a avut scurte convorbiri și cu alți lideri ai statelor NATO, între care premierii canadian Mark Carney și cancelarul german, Friedrich Merz.
Actualizare ora 11:56
Președintele SUA, Donald Trump, a repetat la summitul NATO de la Haga afirmația că atacurile asupra siturilor nucleare iraniene au fost „impecabile” și au distrus instalațiile. Declarațiile au venit înainte de discuțiile oficiale, legate de creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB.
La o conferință de presă a președintelui SUA, Donald Trump, la summitul NATO de la Haga, liderul american a spus că loviturile americane asupra siturilor nucleare ale Iranului au pus capăt războiului dintre Israel și Iran: „Misiunea a fost impecabilă. Munițiile au lovit exact unde trebuia”.
Trump a declarat că Iranul se concentrează în prezent pe refacerea țării după atacul recent.
„Ultimul lucru pe care vor să-l facă acum este să îmbogățească ceva. Vor să se refacă”, a spus Donald Trump, care a adăugat că orice încercare iraniană de a dezvolta arme nucleare va fi împiedicată militar.
Donald Trump a mai spus că operațiunea militară americană a fost „impecabilă”: „Totul de deasupra este ars, negru. Copacii, totul”, a precizat președintele SUA.
„Cred că programul nuclear iranian a fost întârziat cu decenii”, a adăugat președintele SUA.
Cu toate acestea, rapoartele preliminare ale serviciilor de informații, despre care Trump spune că sunt considerate de „încredere scăzută”, sugerează că daunele ar putea fi doar parțiale.
Donald Trump a negat aceste informații și a acuzat presa americană, în special CNN și New York Times, că au interpretat greșit și răuvoitor raportul serviciilor de informații.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, prezent și el la conferința de presă, a declarat că autoritățile investighează cum au ajuns în presă rapoartele secrete ale serviciilor de informații.
„Avem o investigație în derulare cu FBI pentru scurgeri de informații”, a adăugat acesta, subliniind că evaluările inițiale indică o „devastare severă” a siturilor nucleare.
Mai mult, Donald Trump spune că, în ciuda speculațiilor din presă, Iranul nu ar fi avut timpul necesar pentru a muta materialele nucleare de la isntalația de la Fordo, dat fiind că atacul a fost rapid și bine planificat.
Președintele Trump l-a lăudat și pe premierul israelian Beniamin Netanyahu pentru „reziliența” sa.
„Bibi Netanyahu ar trebui să fie foarte mândru”, a declarat președintele SUA, care a recunoscut impactul semnificativ al atacurilor iraniene asupra Israelului, dar și succesul operațiunilor militare israeliene împotriva Iranului.
Conferința de presă integrală aici:
Actualizare ora 11:15
Întâlnire Nicușor Dan - Keir Starmer
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat într-o postare pe rețeaua X că a avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga cu premierul britanic Keir Starmer.
Cei doi lideri au discutat despre „relația strânsă dintre România și Regatul Unit, ca parteneri strategici și aliați”, a scris Nicușor Dan.
Ieri, noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a participat la o cină de lucru, găzduită de ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos, alături de omologii din statele aliate, transmite Ministerul Apărării Naționale.
„Miniștrii apărării au discutat despre angajamentele asumate în cadrul NATO, noul plan de investiții pentru apărare – care vizează atingerea unui nivel de 5% din PIB până în anul 2035, precum și măsuri pentru generarea forțelor și capabilităților necesare unei posturi eficiente de descurajare și apărare aliată”, arată comunicatul ministerului.
„România rămâne un aliat de încredere, profund angajat în consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO. Susținem creșterea investițiilor în apărare, ca expresie a responsabilității noastre față de securitatea euroatlantică. În același timp, depunem eforturi susținute pentru îndeplinirea țintelor de capabilități și pentru întărirea industriei naționale de apărare”, a declarat Ionuț Moșteanu.
Volodimir Zelenski se întâlnește cu Donald Trump
Biroul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis că Volodimir Zelenski se va întâlni miercuri cu președintele american Donald Trump, în marja summitului NATO de la Haga, potrivit Reuters și AFP.
Ambele părți sunt așteptate să facă scurte declarații înainte de discuțiile care sunt programate să înceapă în jurul orei 12:30 GMT (ora 15:30 ora României).
***
O Alianță mai puternică sau mai divizată? La ce să ne așteptăm după summitul istoric NATO de la Haga
Președintele SUA, Donald Trump, și omologii săi din NATO se întâlnesc oficial miercuri, 25 iunie. Aliații vor discuta despre creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB, însă e posibil să apară disensiuni.
Cu doar o săptămână în urmă, secretarul general al NATO, Mark Rutte, era optimist că membrii europeni și Canada se vor angaja să investească în apărare cel puțin cât Statele Unite, în funcție de creșterea lor economică.
Spania a respins însă noul obiectiv al NATO ca fiecare țară să cheltuiască 5% din produsul intern brut pe apărare, considerându-l „nerealist”.
Președintele Donald Trump a criticat guvernul premierului Pedro Sánchez și a declarat că „NATO va trebui să se ocupe de Spania. Spania a fost un contributor slab”. De asemenea, liderul american a criticat Canada, despre care a spus că nu contribuie suficient la cheltuielile Alianței.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a salutat angajamentele de creștere a cheltuielilor, scriind într-o scrisoare adresată lui Trump că „Europa va plăti mai mult, așa cum ar trebui, și asta va fi victoria ta”.
Aliații europeni și Canada doresc ca Ucraina să ocupe un loc important pe agenda summitului, dar sunt îngrijorați că Trump s-ar putea opune ca președintele Volodimir Zelenski să atragă toată atenția.
Summitul de două zile de la Haga are loc și în contextul deciziei lui Donald Trump de a ordona bombardarea instalațiilor nucleare din Iran.
În 2003, războiul condus de SUA în Irak a divizat profund NATO, deoarece Franța și Germania s-au opus atacului, în timp ce Marea Britanie și Spania s-au alăturat coaliției.
Un summit scurt, decizii importante
Prima zi a summitului de la Haga a inclus o cină informală. Miercuri urmează o sesiune oficială de lucru. A fost redactată o declarație de summit foarte scurtă care să evite disputele legate de detalii și formulări.
Cu toate că va fi un summit foarte scurt, efectele sale vor fi resimțite ani de zile.
Un punct esențial este susținerea din partea SUA a garanției de securitate colectivă a NATO – Articolul 5.
Acesta este un angajament politic al tuturor țărilor de a veni în ajutorul oricărui membru a cărui suveranitate sau teritoriu ar putea fi atacat. Trump a sugerat că este dedicat acestui angajament, dar mesajele sale nu sunt foarte clare.
El a spus că SUA intenționează să rămână membru al Alianței dar că, mai ales aliații europeni, trebuie să contribuie cu mai mulți bani la propria apărare.
Întrebat de reporteri marți dacă va respecta garanția de securitate a NATO, Trump a spus: „Există numeroase definiții ale Articolului 5 [...] Dar sunt dedicat să le fiu prieten”.
Statele Unite sunt cel mai puternic membru al NATO. Cheltuiesc mult mai mult pe apărare decât orice alt aliat și depășesc cu mult partenerii în ceea ce privește forța militară. Washingtonul a condus tradițional agenda, dar s-a retras în timpul administrației Trump.
Rolul Ucrainei la summit, neclar
După ce Donald Trump a mutat prioritatea NATO către creșterea cheltuielilor militare, rolul Ucrainei la întâlnirile liderilor Alianței și-a pierdut din importanță, comparativ cu summit-urile anterioare.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a participat la cina regală la care a fost prezent și Donald Trump. Însă liderul ucrainean nu va fi prezent la discuțiile oficiale NATO. De altfel, niciun alt lider non-NATO nu va participa.
NATO în sine nu participă la înarmarea Ucrainei. Colectiv, NATO oferă doar sprijin neletal – combustibil, rații de luptă, provizii medicale, armuri și echipamente pentru contracararea dronelor sau minelor.
Însă membri individuali ai Alianței susțin cu arme Ucraina. Aliații europeni din NATO au furnizat 60% din sprijinul militar primit de Ucraina în 2024. NATO coordonează aceste livrări de arme printr-un centru la granița cu Polonia și ajută la organizarea instruirii pentru trupele ucrainene.
O parte cheie a angajamentului aliaților este descurajarea Rusiei sau a oricărui alt adversar care ar ataca un stat membru al alianței.
Invazia Rusiei în Ucraina a readus în actualitate pericolul pe care Rusia îl reprezintă pentru securitatea țărilor NATO. Din același motiv, Finlanda și Suedia s-au alăturat recent NATO.
Conform noilor planuri militare, NATO își propune să poată disloca 300.000 de militari în 30 de zile pentru a contracara orice atac, fie pe uscat, pe mare, în aer sau în spațiul cibernetic asupra unui membru NATO. Dar experții se îndoiesc că aliații ar putea mobiliza acest numă de trupe într-un timp atât de scurt.
Prima participare a președintelui Nicușor Dan la un summit NATO
Preşedintele României, Nicuşor Dan, participă pentru prima dată la un summit NATO, marţi şi miercuri, la Haga. Evenimentul reuneşte liderii celor 32 de state membre şi se desfăşoară sub semnul unei posibile reconfigurări majore a angajamentelor de apărare ale ţărilor aliate.
Un comunicat al Administrației Prezidențiale arată că summitul NATO de la Haga, în Țările de Jos, este o ocazie pentru reconfirmarea unității și solidarității aliaților.
„Pentru România, apartenența la NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, a adus cele mai solide garanții de securitate din istorie. La rândul său, România continuă să fie un aliat responsabil și activ în NATO, un furnizor relevant de securitate și stabilitate în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta”, transmite comunicatul Președinției.
La summitul NATO de la Haga, şeful statului român a transmis va susţine o creştere graduală a bugetelor pentru apărare și va vorbi despre importanţa legăturii transatlantice şi a apărării colective, fundamentate pe Articolul 5 din Tratatul de la Washington.
SUA – cel mai mare contributor la NATO
Datorită cheltuielilor mari ale SUA pentru apărare de-a lungul multor ani, forțele armate americane au mai mult personal și arme superioare, dar și posibilități semnificative de transport și logistică.
Alți aliați încep să cheltuiască mai mult. După ani de reduceri, membrii NATO s-au angajat să își majoreze bugetele naționale de apărare în 2014, când Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea a Ucrainei.
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, aliații NATO au fost de acord să facă din 2% din PIB nivelul minim de cheltuieli. Anul trecut, se aștepta ca 22 de țări să atingă acest obiectiv, față de doar trei în urmă cu un deceniu.
La Haga, se așteaptă ca aliații să aprobe un buget de 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare, la care se adaugă investiții colaterale de încă 1,5% pentru lucruri precum îmbunătățirea drumurilor, podurilor, porturilor și aerodromurilor sau pregătirea societăților pentru a face față conflictelor viitoare.
Fondată în 1949, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost creată de 12 țări pentru a contracara amenințarea reprezentată de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
În acel context, armata SUA a creat o prezență puternică pe continentul european.
Numărul membrilor NATO a crescut la 32 de țări de la semnarea Tratatului de la Washington în urmă cu 75 de ani. Cel mai recent membru al NATO este Suedia, care s-a alăturat anul trecut, îngrijorată de acțiunile agresive ale Rusiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
