Linkuri accesibilitate

EcoFin cere României să facă reformă fiscală care să aducă venituri la buget de peste 1,7% din PIB și să eficientizeze ANAF


EcoFin va cere României să adopte o reformă fiscală care să aducă venituri suplimentare la buget „semnificativ peste 1,7% din PIB" pe an, în contextul în care deficitul în 2024 a fost de 9,3% faţă de ţinta de 7,9% prevăzută în planul fiscal pe şapte ani, încheiat cu Comisia Europeană.

Cerințele figurează într-un draft de decizie consultat de Profit.ro și pregătit de EcoFin pentru întâlnirea de pe 8 iulie și se bazează pe situația actuală în care se află România pentru că nu a luat măsuri de corecție a deficitului până la acest moment.

România ar trebui să grăbească luarea măsurilor de corecție până la finalul lunii iunie și întâlnirea EcoFin și pentru a trece de evaluările agențiilor de rating din această vară.

În document i se cere României să facă creșteri de taxe mai mari decât e prevăzut în prezent în planul fiscal și o limitare drastică a cheltuielilor bugetare.

Veniturile suplimentare de peste 1,7% din taxe ar trebui să fie însoţite de eficientizarea ANAF şi a mecanismelor sale de colectare, precum şi de un control riguros al cheltuielilor, inclusiv în ce priveşte cheltuielile cu salariile în sectorul public.

În prezent, reforma fiscală prevede creșteri de venituri la buget de 1,3% din PIB pentru nouă luni de aplicare în 2025 și un impact de 1,7% pe întreg anul începând din 2026.

Draftul de recomandare aflat în lucru la nivelul EcoFin nu este o păsuire pentru România, așa cum s-a scris pe surse în presa din România pentru a justifica deblocarea numirii lui Ilie Bolojan în funcția de premier.

Dimpotrivă, presupune ajustări mai dure, care să fie trimise CE până la 15 octombrie, arată sursa citată. Data de 15 octombrie nu este o amânare, așadar, ci este următorul pas în cazul în care România nu ia măsuri suficiente pentru reducerea deficitului.

De asemenea, EcoFin a aprobat vineri constatarea Comisiei Europene (CE) de la început de iunie că România nu a adoptat măsuri adecvate pentru a limita creșterea deficitului bugetar.

„Astăzi, Consiliul a adoptat o nouă decizie prin care se constată că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a dus la un deficit public ridicat persistent și a pus în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv al României până în 2030. Decizia de astăzi deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare", a anunțat EcoFin.

La 21 ianuarie 2025, Consiliul a recomandat următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru România: 5,1 % în 2025, 4,9 % în 2026, 4,7 % în 2027 și 4,3 % în 2028, care corespund ratelor de creștere maxime cumulate calculate prin raportare la 2023 de 20,2 % în 2025, 26,0 % în 2026, 31,9 % în 2027 și 37,6 % în 2028, arată raportul EcoFin.

În perioada 2025-2030, aceste rate maxime de creștere a cheltuielilor nete coincid cu traiectoria corectivă stabilită în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul 1467/97, astfel cum a recomandat Consiliul la 21 ianuarie 2025 pentru a se pune capăt situației de deficit excesiv.

„România nu a prezentat încă un raport anual privind progresele înregistrate referitor la măsurile luate ca răspuns la recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 în vederea încetării situației de deficit excesiv, la punerea în aplicare a setului de reforme și de investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare și la punerea în aplicare a reformelor și investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european”, arată raportul.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG