Actualizare - 19:25
Întrebat dacă este pregătit să își asume funcția de premier, indiferent de formula prin care poate funcționa un viitor Guvern, cu susținere majoritară în Parlament, în sistem de rocadă, sau ca Guvern minoritar, Ilie Bolojan a spus că mai important decât profilul viitorului prim-ministru „este corect să le spunem românilor adevărul, să le spunem care este situația.”
„Să nu creăm așteptări care nu pot fi acoperite și știind că avem angajamente pentru accesarea fondurilor europene de tipul creșterii, pentru a putea face performanță indiferent cine este el, are nevoie de o masă critică, de o susținere în Parlament, are nevoie de o masă de cine este state, pentru că aceste măsuri (pe care le-a prezentat anterior, n.r.) nu vor fi ușor de pus în practică și cu siguranță vor fi situații în care oameni din executiv, oameni din companii nu vor executa lucrurile așa cum s-a stabilit”, a declarat el.
Indiferent cine va fi viitorul premier, acesta va trebui să aibă autoritatea să poată sancționa abaterile de la măsurile necesare și să lucreze în parteneriat, cu Parlamentul, cu Președinția și cu celalte instituții publice, „așa fel încât să poți face zi de zi ca lucrurile să se schimbe în România.”
Bolojan a evitat să răspundă la întrebarea cu privire la afirmația președintelui Nicușor Dan - care a spus, fără a oferit detalii, că „trei litere” sunt cele care îl împiedică să devină premier - menționând că doar șeful statului poate oferi un punct de vedere față de propria sa declarație.
Știrea inițială
„Suntem la finalul unei săptămâni de discuţii legate de programul de guvernare, de guvern şi cred că este corect să vă prezit în mod onest în ce situaţie se găseştre România”, a transmis Ilie Bolojan”, a transmis Ilie Bolojan, vineri, 13 iunie, în începutul unei conferințe de presă.
Totodată președinte al Senatului, liderul PNL a atras atenția, la fel ca în alte rânduri, asupra deficitului bugetar „foarte mare” al României, de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB).
El a explicat, însoțindu-și prezentarea cu mai multe tabele grafice, că deficitul este exemplificat cel mai bine de diferența dintre veniturile și cheltuielile publice, „cea mai mare din Europa.”
„În fiecare an, coloana de venituri e mult mai mică decât cea de cheltuieli. Anul trecut, de exemplu, am cheltuit cu 152 miliarde de lei mai mult decât am avut total venituri la bugetul de stat, de 575 de miliarde de lei.”
Această diferență, de aproximativ 30 de miliarde de euro, a fost acoperită din credite, ceea ce a dus datoria publică a României la 55% din PIB în 2024 și ar putea ajunge la aproape 60% din PIB la final de 2025, a mai spus el.
În raport cu media UE, cheltuielile cu dobânzile pe care România le plătește „au ajuns la o valoare foarte mare, de 2,3% din PIB”, reprezentând în 2024 aproximativ 8 miliarde de euro. Și această sumă ar urma să crească până la finalul anului.
„Indiferent ce guvern va veni în următorii ani, dacă nu se corectează acest deficit, spațiile pe care le va avea la dispoziție vor fi tot mai mici. Măsurile care vor trebui luate trebuie să aibă în vedere o reducere a acestui deficit, care nu poate fi făcută decât printr-o creștere a veniturilor și o scădere a cheltuielilor, datorită diferențelor foarte mari”, a mai explicat Ilie Bolojan.
Veniturile scăzute de la bugetul de stat sunt cauzate și de o legislație permisibile, a evaziunii fiscale și a performanței scăzute în materie de colectare. „Nu ne încasăm TVA-ul, decât într-o pondere care poate fi mult îmbunătățită, indiferent cum se calculează această neîncasare”, a adăugat el.
El a vorbit și despre „o altă situație complicată pe care o avem, absorbția scazuta a fondurilor europene.”
Conform lui, în 2024, din investițiile de 120 de miliarde de lei (24 miliarde de euro), mai mult de jumătate au reprezentat fonduri europene, în timp ce 15 miliarde de lei (3 miliarde de euro) au fost împrumuturile.
Din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a încasat peste 10,7 miliarde de euro, adică peste o treime din fondurile totale alocate țării, de 28,5 miliarde de euro. Din această sumă, 6,4 miliarde de euro reprezintă granturi, adică fonduri nerambursabile, iar 4,3 miliarde de euro bani din fondul de împrumuturi.
De precizat că din totalul fondurilor disponibile prin PNRR, 28,5 miliarde de euro, granturile sunt mai puțin de 50% - 13,5 miiarde de euro, iar
Termenul de finalizare al proiectelor din PNRR este august 2026, a amintit Bolojan. Pentru a nu pierde granturile, trebuie să ne urgentăm absorbția, a adăugat acesta.
Prin Programul de Coeziune al UE, cel de fonduri structurale 2021-2027 (cu timp de implementare al proiectelor până în 2029), România are la dispoziție 31 miliarde de euro, din care România a încasat până acum puțin peste 10%.
Gradul de contractare al proiectelor este de peste 80% din suma disponibilă, valoarea proiectelor fiind însă de 46 de miliarde de euro. Valoarea co-finanțării este de 15 miliarde de euro, ceea ce va aduce „o presiune financiară în anii următori, astfel încât să ne putem susține proiectele”, a mai spus.
Bolojan a vorbit și despre balanța comercială „total dezechilibrată” a României, cu exporturi mult sub nivelul importurilor, dar și despre faptul că structura cheltuielilor din țară diferă de cea de la nivel mediu UE.
Procentul de creștere al cheltuielilor în 2024, aproape dublă decât creșterea veniturilor
Președintele interimar al PNL a vorbit și despre factorii principali care au făcut ca cheltuielile publice să crească cu 19% în 2024 față de 2023, aproape dublu față de ritmul de creștere al veniturilor publice, de doar 10%.
El a spus că sunt trei factori principali care au antrenat această creștere disproporționată față de venituri, prima fiind legată de salariile din sectorul public, mai mare și decât rata inflației.
Spre exemplu, salariile din sectorul public au crescut cu 24% în 2024 față de 2023.
„În anumite sectoare avem prea mulți angajați și asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituții unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituției”, a spus Bolojan.
Creșterea cheltuielilor cu pensiile sunt un alt factor care au contribuit la disproporția venituri-cheltuieli, potrivit lui Boljan. La o rată cumulată a inflației, pe patru ani, de 36% pensiile fondul de pensii a crescut cu 53%. Doar în ultimul an acest fond s-a majorat cu 19%, a explicat el, subliniind că de fapt cea mai importantă creștere s-a aplicat abia din septembrie 2024 și că abia în 2025 efectul se va vedea pe toate cele 12 luni din an.
„E un lucru bun că au crescut pensiile, dar din nou trebuie să ne gândim la capacitatea țării noastre de a le plăti și de asemenea de a vedea distribuția lor, pentru că sunt niște inechități foarte mari în sectorul de pensii”, a declarat liderul PNL.
Un alt factor în care cheltuielile nu își găsesc un corespondent în venituri se referă, potrivit lui Bolojan, la sumele din anumite domenii, în raport cu numărul de contribuabili. Dacă în raport cu situația din UE sunt sectoare, precum sănătatea, educația sau asistența socială unde cheltuielile și numărul de personal sunt mai reduse în România, există altele, precum administrație publică, siguranță publică, „în care procentele față de numărul de contribuabili, cei care plătesc în România, așa cum se vede, sunt mai mari decât media Uniunii Europene.”
„Probabil că dacă ar fi mai mulți contribuabili, n-am avea această problemă, dar contribuabili sunt cei pe care îi avem”, a explicat, menționând că „avem prea puțini oameni care sunt în economia românească, prea puțini oameni care muncesc, acesta este adevărul, față de câți beneficiază.”
În acest sens, a explicat că din populația activă, între 15 și 64 de ani, aproape o treime, adică aproape 4 milioane de persoane „nu sunt prinsi în activitate.” Chiar dacă se scade numărul românilor care lucrează de fapt în străinătate, România este din punctul acesta de vedere pe penultimul loc din Europa, a adăugat el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
