Mai sunt fix două săptămâni până la summitul NATO de la Haga, iar negocierile pentru ce vor anunța liderii celor 32 de state membre aliate sunt în toi.
Principalul subiect pe agenda reuniunii din Olanda este creșterea bugetelor pentru apărarea Alianței Nord Atlantice, spune o sursă NATO pentru Europa Liberă.
Care adaugă că reprezentanții statelor aliate au convenit creșterea bugetelor pentru apărare la 5% din produsul intern brut (PIB) și urmează să stabilească că, cel mai probabil, anul 2032 va fi termenul limită pentru atingerea obiectivului cerut insistent de SUA.
Ce face România să ajungă la un buget de 5% din PIB pentru apărare
În contextul presiunii puse de Statele Unite pentru creșterea bugetelor apărării de către aliații europeni din NATO și al unor eventuale reașezări ale trupelor americane în Europa, Uniunea Europeană pune la îndemâna statelor membre două instrumente financiare pentru alocarea unor sume majorate pentru apărare.
Primul este posibilitatea creșterii bugetului alocat pentru apărare cu 1,5% din PIB/an, timp de patru ani, fără ca majorarea să fie motiv de penalizare din cauza creșterii deficitului bugetar.
Banca Națională arată într-un studiu publicat recent că „până la sfârșitul anului 2022, conflictul (n.r. din Ucraina) a determinat (în România) o majorare a ratei inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc”.
Dacă România ar apela la acest instrument, majorarea ar însemna o creștere de 5,2 miliarde de euro pe an, raportat la PIB-ul României din 2024 (352 de miliarde de euro).
În patru ani, apărarea României ar primi, teoretic cel puțin, o infuzie, de peste 20 de miliarde de euro.
Numai că, la trei luni de la anunțul Comisiei privind punerea la dispoziția statelor membre a acestui instrument, România nu a cerut încă la Bruxelles să utilizeze această facilitate.
A spus-o recent, la interviurile one2one, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
El a explicat că situația economică a României este mult prea complicată.
„România nu a depus la Comisia Europeană această solicitare de flexibilizare (n.r. - a calculării deficitului bugetar fără ca majorarea bugetului pentru apărare să intre în calcului deficitului bugetar) […] În momentul de față, pare să fie o decizie rațională să nu depună această solicitare”, a spus Victor Negrescu la one2one.
O săptămână mai târziu, pe 4 iunie, o confirmare a faptului că România nu a cerut să beneficieze de instrumentul pentru creșterea bugetului apărării a venit chiar de la Comisia Europeană, odată cu prezentarea raportului semetrial.
„Până în prezent, 16 state membre au solicitat activarea clauzei derogatorii naționale. Acestea sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda. Acesta este un număr critic de țări, demonstrând beneficiul unei abordări coordonate.
În același timp, statele membre pot încă să își depună cererile pentru activarea clauzei derogatorii naționale”, arăta Comisia Europeană.
Guvernul Uniunii mai spunea că „pentru 22 de state membre, Comisia a evaluat conformitatea creșterii preconizate a cheltuielilor nete în 2025 (și 2024 și 2025 luate împreună), (n.r. - pentru apărare), în raport cu creșterea maximă a cheltuielilor nete recomandată de Consiliu.”
Europa Liberă l-a întrebat pe președintele Nicușor Dan, pe 4 iunie, într-o conferință de presă, dacă România va folosi sau nu șansa de a aloca 1,5% din PIB pentru apărare în următorii patru ani, fără ca această creștere să intre în calculul deficitului bugetar uriaș al României - 9,3% din PIB în 2024.
Surprins, președintele Dan a răspuns: „Desigur că o va face, dacă n-a făcut-o, nu știu, sincer nu cunosc mecanismul, dar evident că o vom face. Problema este că, chiar dacă în discuția cu Comisia Europeană cheltuielile militare nu vor fi în acea limită de 3% (n.r. - limita de deficit bugetar permisă), problema în continuare este că acele cheltuieli vor fi, vor intra într-un deficit real pe care noi va trebui să-l refinanțăm”.
Pentru ca România să știe cum și cât se mai poate împrumuta pentru a-și refinanța creanțele, un nou Guvern trebuie să se instaleze cât mai repede.
Iar urgente sunt adoptarea reformei fiscale în România și depunerea planului la Comisia Europeană – principalul finanțator al României.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale (MApN), Sorin Moldovan, precizează că instituția pe care o reprezintă poartă în această perioadă discuții cu Minsterul Finanțelor în vederea activării clauzei derogatorii naționale pentru a-și crește cheltuielile de apărare.
„Ministerul de Finanțe va activa această clauză la momentul oportun”, declară Moldovan, indicând că acest moment va veni după ce Guvernul adoptă reforma fiscală.
Deocamdată, negocierile politice pentru formarea Guvernului stagnează.
Ce trebuie să face România cu cele peste 5 miliarde de euro în plus pentru apărare?
Condițiile folosirii clauzei derogatorii naționale pentru majorarea cheltuielilor de apărare:
- poate fi folosită timp de patru ani (începând cu 2025) și permite depășiri de până la 1,5% din PIB/an față de traiectoria bugetară;
- banii pot fi folosiți atât pentru cheltuieli curente, cât și pentru noi investiții în apărare, prioritate au investițiile în industria europeană;
- contractele trebuie semnate între 2025 și 2028.
Pentru a crește bugetul pentru apărare, România poate realoca cel puțin o parte din banii europeni pe care nu i-a putut folosi în alte programe europene, inclusiv Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu a prezentat încă o sumă disponibilă.
România are cel mai mare deficit bugetar din Uniune (9,3% din PIB- produsul intern brut în 2024), se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană (8 %), iar Guvernul și-a asumat în fața Comisiei Europene, pricipalul finanțator al țării, că în 2025, va reduce deficitul până la 7% din PIB.
La finalul primelor trei luni din 2025, deficitul bugetar al României a fost – potrivit Ministerului de Finanțe – de 2,28% din PIB, adică peste 43 de miliarde de lei.
România vrea să finanțeze cu opt miliarde de euro de la UE proiecte militare
Un al doilea instrument pe care Uniunea Europeană l-a pus la dispoziția statelor membre este posibilitatea unor împrumuturi avantajoase pentru apărare.
Comisia se împrumută cu 150 de miliarde de euro pentru toate statele care aplică la programul SAFE (Security Action for Europe).
La one2one, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat că autoritățile s-au pregătit și că MApN și Ministerul Economiei au întocmit lista cu proiecte militare pentru care Comisia se va împrumuta pentru România.
„S-a făcut o listă cu proiecte în valoare de aproximativ șase - opt miliarde de euro […]. Statele care sunt în prima linie (n.r. lângă război), precum România, să beneficieze de o finanțare suplimentară. S-a dovedit în cazul Ucrainei că, dacă a avut capacități de producție, asta a ajutat-o să reziste în acest conflict”, a mai spus Victor Negrescu în interviul de la Europa Liberă.
Acum, secretarul de stat în MApN, Sorin Moldovan, spune pentru Europa Liberă, că până pe 29 iulie, România va depune la Comisia Europeană lista cu proiecte militare care pot fi finanțate din bani europeni.
Lista este secretă.
Criterii de finanțare pentru programul SAFE al Uniunii Europene
- Proiectul să fie unul dintre domeniile strategice stabilite deja;
- Achizițiile să se facă de la producători europeni;
- Contractele să fie multianuale;
- Achizițiile să se facă în comun de mai multe țări.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit, pe 30 aprilie, conform propriului comunicat, că „pe parcursul lunii mai și, cel mai târziu, în prima jumătate a lunii iunie, deci până la Summitul NATO de la Haga, (…) România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita să fie finanțate prin acest program de creditare SAFE, asigurat de Uniunea Europeană.“
Condițiile împrumutului prin programul SAFE:
- împrumuturile sunt garantate de Uniunea Europeană;
- împrumuturile trebuie rambursate în 45 de ani, iar perioada de grație este de 10 ani;
- dacă statele membre prezintă Comisiei un plan de investiții pentru industria de apărare, prefinanțarea poate fi de până la 15% din valoarea proiectelor.
Pe 12 mai, înainte de încheierea mandatului de președinte interimar al României, Ilie Bolojan a declarat la one2one că bugetul pentru apărare al României va crește „etapizat“.
„Ce am făcut noi a fost să mandatăm un grup de lucru de la Guvern să pregătească pachetul de proiecte pe care vrem să-l finanțăm, să negocieze cu Comisia Europeană în așa fel încât ceea ce vrem noi să finanțăm să fie posibil a fi finanțat prin acest pachet, să ne găsim parteneri în industria europeană de apărare, în așa fel încât o bună parte a acestor achiziții să se facă prin producție în România”, a explicat Ilie Bolojan, în prezent președinte al Senatului.
La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a declarat la summitul B9, de pe 2 iunie, de la Vilnius că „România va aplica o creștere etapizată a cheltuielilor de apărare, până la 3,5% din PIB, la care se adaugă alți 1,5% din PIB pentru investiții conexe“.
Aceste investiții conexe încă sunt în curs de negociere, înainte de summitul NATO de la Haga.
„România insistă ca acest 1,5% să fie cât mai cuprinzător, să includă, pe lângă cheltuielile pentru arme și muniție, și proiecte de mobilitate militară, planuri naționale, reziliența societății în timp ce alte țări sunt mai orientate strict pentru apărare”, a explicat pentru Europa Liberă o sursă de la NATO care a cerut să rămână anonimă.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România vrea să-și îmbunătățească infrastructura de transport din Portul Constanța și căi ferate.
Propunerea creșterii cheltuielilor de apărare la 3,5% plus 1,5% conex a fost lansată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, după ce președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu retragerea garanțiilor de securitate dacă aliații NATO nu își vor majora cheltuielile de apărare la 5%.
În 2024, România a alocat apărării 2,3% din PIB-ul de 350 de miliarde de euro, peste pragul agreat până acum în rândul aliaților NATO, de 2% din PIB.
„De la 2,3% până la 3,5% înseamnă 1,2% din PIB, care rezultă într-o creștere de 0,2% (din PIB, n.r.) pe an. Cât despre procentul de cheltuieli suplimentare de 1,5%, este ceva ce deja facem. De exemplu, vom avea un exercițiu militar la baza Cincu, pentru ca trupele să se desfășoare vom avea nevoie de lărgirea unor străzi, construcția de poduri, de lucruri de genul acesta vorbim”, a declarat Nicușor Dan.
Pe 10 iunie, comisarul European pentru Industria de Apărare și Spațială, Andrius Kubilius, a declarat că se impune ca Europa să învețe din lecția Ucrainei și a descris situația de securitate de pe continent astfel:
„Ne confruntăm cu o furtună perfectă.
Războiul din Ucraina continuă fără perspective clare de pace. Putin nu își dorește pacea. Și diplomația nu va ajuta. Doar forța.
Agresivitatea rusă este în creștere. Chiar dacă pacea s-ar încheia în Ucraina, Putin va continua să mobilizeze economia de război a Rusiei.
• Putin își va planifica următoarea agresiune, așa cum ne avertizează serviciile noastre de informații. De data aceasta, împotriva UE.
• Iminenta retragere americană din Europa este o nouă realitate. Aceasta nu înseamnă retragerea americană din NATO.
• Pregătirea noastră pentru apărare nu este suficientă. Aceasta necesită o intensificare urgentă și o strategie pe termen lung pentru înlocuirea capabilităților americane în Europa.
O astfel de «furtună perfectă» înseamnă o criză profundă de apărare pe continentul european. Dar, așa cum se spune adesea, nu irosiți niciodată o criză bună pentru a lua decizii și reforme îndrăznețe.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
