„Mesajul nostru va rămâne clar: descurajare și pace prin forță, dar nu prin dependență. Nu poate și nu va mai fi vorba de o dependență de America într-o lume plină de amenințări,” a declarat Pete Hegseth înaintea unei reuniuni a miniștrilor Apărării din statele membre NATO, desfășurată la Bruxelles.
Secretarul Apărării din SUA a mai spus că angajamentul pentru cheltuieli de apărare de 5% din PIB „va deveni realitate” și că această decizie trebuie luată până la summitul NATO de la Haga, programat pentru 24-25 iunie.
„Suntem aici pentru a continua munca începută de președintele Trump, și anume angajamentul pentru o cheltuială de 5% din PIB pentru apărare în cadrul alianței. Credem că se va întâmpla. Trebuie să se întâmple,” a mai spus oficialul american.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat că liderii vor decide la summitul din Haga asupra unei noi ținte de cheltuieli semnificativ mai mari. El a propus ca 3,5% să fie direcționat către apărarea strict militară, iar restul de 1,5% către domenii conexe securității – infrastructură, mobilitate militară, securitate cibernetică etc.
Totodată, Rutte a anunțat că joi se vor adopta așa-numitele „ținte de capabilitate”, care stabilesc cerințele privind trupele, echipamentele și munițiile pe care fiecare țară trebuie să le pună la dispoziția NATO.
Germania, Estonia și Suedia cer acțiune rapidă
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a afirmat că Germania va avea nevoie de încă 50.000–60.000 de militari activi pentru a îndeplini noile obiective NATO.
Omologul său din Estonia, Hanno Pevkur, a pledat pentru atingerea pragului de 5% din PIB dedicat Apărării în următorii cinci ani: „Nu avem timp 10 ani, nici măcar șapte”.
Ministrul suedez Pål Jonson a sugerat anul 2030 ca termen-limită pentru atingerea pragului de 5%. El a avertizat că Rusia, deși acum blocată în Ucraina, ar putea rapid să-și redirecționeze trupele spre granițele NATO în cazul unui acord de pace.
Și ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr a exprimat susținerea României pentru obiectivele NATO privind partajarea echitabilă a responsabilităților, subliniind că, în actualul context de securitate, statele europene trebuie să își crească contribuția în domeniul descurajării și apărării.
„Discuțiile au evidențiat o susținere largă a acestui obiectiv, în conformitate cu țintele de capabilități pentru 2025. În context, oficialul român și-a exprimat susținerea pentru propunerile Secretarului General al NATO pe dimensiunea de sporire a investițiilor în apărare”, transmite MApN.
Oficialul român a evidențiat, totodată, rolul strategic al regiunii Mării Negre pentru securitatea întregului spațiu euroatlantic, mai ales în contextul deteriorării mediului de securitate generat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Noile obiective ale NATO includ achiziția de sisteme de apărare aeriană, rachete cu rază lungă de acțiune, drone, muniții și „capacități strategice” precum realimentare aeriană, transport greu și logistică.
Planurile fiecărei țări sunt secrete, dar aprobarea acestora marchează cea mai importantă reformă de planificare a NATO de la Războiul Rece încoace.
Conform acestor planuri, NATO ar trebui să aibă până la 300.000 de trupe pregătite de mobilizare spre flancul estic în maximum 30 de zile.
Statele membre NATO discută și despre cum să definească „cheltuielile legate de apărare”, astfel încât să includă doar investițiile relevante, dar să lase loc și pentru specificul național.
Presiuni pentru creșterea bugetelor de apărare
De la preluarea mandatului, administrația Trump a cerut insistent aliaților NATO să-și crească bugetele de apărare la 5% din PIB, o creștere semnificativă față de ținta actuală de 2%, care încă nu este respectată de toți membrii.
SUA e de părere că asemenea bugete alocate de țările aliate ar însemna o împărțire echitabilă a poverii financiare și militare în cadrul alianței, pentru a asigura o capacitate de apărare robustă și sustenabilă.
Oficialii administrației Trump au repetat în ultimele luni că Statele UNite rămân angajate în NATO dar că nu pot susține singure apărarea Europei, mai ales în contextul provocărilor globale și apariției unor noi zone strategice, precum Asia-Pacific.
Specialiștii se asteaptă ca, la summitul NATO de la Haga, chestiunea bugetelor alocate Apărării să fie discuția principală.
Astfel, se preconizează adoptarea unui acord privind creșterea semnificativă a cheltuielilor de apărare, cu o țintă oficială în jur de 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare de bază până în 2032, plus un 1,5% suplimentar pentru investiții în infrastructură și domenii conexe Apărării.
Știre redactată cu informații oferite de Reuters, AP, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
