Marea temă a întâlnirii: banii. E momentul în care oficialii vor conveni asupra următoarei ținte de cheltuieli ale NATO.
Cum cei mai mulți membri ai Alianței cheltuiesc acum pentru apărare 2% din produsul intern brut (PIB), următorul obiectiv este 3,5% în așa-numitele cheltuieli grele, adică capacități militare precum tancuri, rachete și muniție.
Potrivit oficialilor NATO care au vorbit cu RFE/RL, doar Spania pare să aibă probleme cu ideea de 3,5%, dar se așteaptă să cedeze la ședința ministerială.
Spania este una dintre puținele țări care nu au depășit încă pragul de 2%, atingând doar 1,28% anul trecut; creșterea așteptată a cheltuielilor militare pare să fie blocată pentru moment.
La Madrid, problema e legată de promisiunea guvernului de centru-stânga față de partenerii de coaliție ca limbile catalană, bască și galiciană să devină limbi oficiale ale Uniunii Europene - lucru care necesită unanimitate în rândul statelor membre ale UE.
O unanimitate pe care Spania nu a reușit să o obțină pe 27 mai, atunci când a fost inclusă pe ordinea de zi la Bruxelles. Deși chestiunea nu a fost încă respinsă în totalitate, nu a fost stabilită nicio dată pentru o eventuală decizie pe această temă.
Țintele de cheltuieli „soft”
Obiectivul de 3,5% nu este singurul lucru care trebuie decis. Ar trebui să existe, de asemenea, și un obiectiv de cheltuieli de 1,5% din PIB pentru ceea ce s-ar putea numi obiective „soft” aducând cheltuielile totale pentru apărare până la 5% din PIB.
Una dintre marile probleme actuale, cu negocieri care probabil vor continua până la summit, este ce anume poate fi inclus în acel 1,5%.
Cel mai probabil ar fi stimularea pregătirii civile și a apărării cibernetice, dar aliații fac presiuni pentru a include aproape orice. Sunt informații că Germania ar dori ca finanțarea pentru transmisia Deutsche Welle să fie inclusă.
Mai sunt încă două chestiuni care ar putea să nu fie rezolvate prea curând: calendarul pentru atingerea obiectivului și modul exact de a face acest lucru. A fost menționat anul 2032, dar ar putea exista o amânare până în 2035, oficialii afirmând că e nerealist ca fiecare țară să majoreze cheltuielile de apărare până atunci, având în vedere creșterea economică scăzută și deficitele bugetare considerabile cu care trebuie să se confrunte.
Există o discuție reală cu privire la metoda de atingere a obiectivului, oficialii NATO militând pentru o creștere a cheltuielilor cu 0,2% în fiecare an.
Cu toate acestea, majoritatea țărilor nu doresc un plan atât de detaliat și preferă să cheltuiască în valuri, atunci când sunt disponibili banii. Acest lucru ar însemna că cheltuielile lor pentru apărare ar putea crește considerabil în timpul unui an în care fac o comandă importantă de tancuri sau avioane, de exemplu - și, în mod ideal, acest lucru s-ar apropia de termenul limită de 3,5%.
Care e poziția SUA în ceea ce privește cheltuielile de apărare ale NATO?
La urma urmei, Trump a fost cel care a insistat pe lângă aliații europeni din NATO că trebuie să cheltuiască mai mult.
Diplomații europeni cu care RFE/RL a vorbit spun că Washingtonul vrea pur și simplu ca cei 3,5% să fie consemnați în scris la Haga și nu prea îi pasă ce implică celelalte 1,5%.
Dar există și un mare târg transatlantic.
Statele Unite ar dori ca o eventuală cheltuială excesivă a Europei în domeniul apărării să fie în beneficiul producătorilor americani de arme.
Dar, având în vedere faptul că lanțurile de aprovizionare sunt dezvoltate în America de Nord, ar putea avea sens să existe mai multă producție americană în Europa. Cu alte cuvinte: cumpărați american, în Europa. Gândiți-vă la sistemele Patriot care vor fi fabricate în Germania sau la producția de avioane F-35 în Italia.
Și cum rămâne cu Ucraina?
La reuniunea ministerială a apărării din 5 iunie va avea loc cel puțin o sesiune a Consiliului NATO-Ucraina, ceea ce pare puțin probabil la summitul de la Haga, prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nefiind încă confirmată.
Cu o zi înainte de reuniunea ministerială, Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei (o alianță de 57 de țări cunoscută și sub numele de Grupul Ramstein) se va reuni pentru a coordona ajutorul militar pentru Kiev.
Întrucât Statele Unite nu mai conduc grupul, Germania și Regatul Unit sunt acum copreședinți și sunt așteptate mai multe anunțuri privind ajutorul militar.
Aliații NATO au oferit 50 de miliarde de euro Ucrainei în 2024, iar obiectivul este de a oferi alte 40 de miliarde în acest an.
Peste 20 de miliarde de euro au fost promise până în prezent, dar există încă temerea că acest obiectiv nu va fi atins, deoarece țările vor acorda prioritate propriei apărări, iar Statele Unite au semnalat că ar putea să nu trimită mai multe arme Kievului, în timp ce încearcă să obțină o încetare negociată a luptelor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
