Actualizare 18:00
Într-o conferință de presă cu jurnaliștii români acreditați la summit-ul de la Vilnius, Nicușor Dan a sintetizat temele abordate în cadrul întâlnirii cu liderii europeni din regiune.
El a spus că summit-ul B9 a fost și unul pregătitor pentru summit-ul NATO din 24-26 iunie de la Haga.
„Una din mizele principale va fi creșterea cheltuielilor pentru apărare, acel 3,5% din PIB cheltuieli militare plus 1,5% din PIB cheltuieli conexe, infrastructură conexă cu cea militară, cum ar fi la noi portul Constanța sau rețele feroviare care deservesc infrastructură militară.”
El a explicat că creșterea alocării din PIB pentru apărare va fi una „etapizată”, până în 2032.
Propunerea creșterii cheltuielilor de apărare la 3,5% plus 1,5% conex a fost lansată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, după ce președintele SUA, Donald Trump a amenințat cu retragerea garanțiilor de securitate dacă aliații NATO nu își vor majora cheltuielile de apărare la 5%.
În 2024, România a alocat apărării 2,3% din PIB-ul de 350 de miliarde de euro, peste pragul agreat până acum în rândul aliaților NATO, de 2% din PIB.
„De la 2,3% până la 3,5% înseamnă 1,2% din PIB, care rezultă într-o creștere de 0,2% (din PIB, n.r.) pe an. Cât despre procentul de cheltuieli suplimentare de 1,5%, este ceva ce deja facem. De exemplu, vom avea un exercițiu militar la baza Cincu, pentru ca trupele să se desfășoare vom avea nevoie de lărgirea unor străzi, construcția de poduri, de lucruri de genul acesta vorbim”, a declarat Nicușor Dan.
Întrebat cu privire la ajutorul acordat Ucrainei, președintele României a spus că nu a evaluat exact impactul acestuira, dar a subliniat că „România va continua să sprijine Ucraina.”
A adăugat că subiectul nu va fi abordat la întrevederea pe care urmează să o aibă cu Volodimir Zelenski, la Vilnius, întrucât este o întâlnire protocolară, în marja summit-ului, dar ar urma să îl discute la o întâlnire care va avea loc la Odessa, în curând.
Nicușor Dan a adăugat că participanții la summit-ul de la Vilnius au subliniat că prezența SUA pe flancul estic al NATO este foarte importantă, că legătura nord-atlantică trebuie întărită.
De asemenea, amenințările hibride ale Rusiei au mai fost pe agenda discuțiilor. Participanții și-au manifestat totodată în unanimitate intenția de a continua sprijinul pentru Ucraina.
A menționat că la propunerea României, următoarea întâlnire a grupului B9 va fi la București, anul viitor.
Actualizare ora 17:10
Președintele României, Nicușor Dan, a spus la conferința de presă comună cu alți lideri europeni, după summitul B9 de la Villnius, că este foarte important angajamentul țărilor aliate pentru creșterea pragului de cheltuieli pentru apărare la 3,5% din PIB-ul național și ulterior la 5%.
„Prezența SUA pe flancul estic al NATO este foarte importantă pentru noi, pentru toți, trebuie să întărim parteneriatul transatlantic, în acest sens este foarte important angajamentul nostru pentru 3,5% (din PIB, n.r.), plus 1,5% (din PIB, nr.)”, a spus președintele României, răspunzând întrebării unei jurnaliste adresată tuturor liderilor prezenți la summit, cu privire la raporul SUA-NATO.
El a adăugat că speră ca o astfel de decizie să fie luată la următorul summit al NATO, care va avea loc peste trei săptămâni la Haga.
Amintim, nivelul minim agreat al chletuielilor pentru apărare în rândul țărilor NATO în prezent este de 2% din PIB-ul național. Președintele SUA, Donald Trump, a cerut însă țărilor europene să își crească cheltuielile de apărare până la 5% din PIB.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus recent, creșterea cheltuielilor țărilor (cel puțin într-o primă fază) până la 3,5% din PIB, până în 2032. Acestui procent ar urma să i se adauge, suplimentar, cheltuieli de 1,5% din PIB pentru investiții conexe, în infrastructură (cu rol de mobilitate militară) și securitate cibernetică, după cum notează G4media.
Nicușor Dan a spus anterior summit-ului B9 de la Vilnius că susține propunerea și că România se va alinia la aceasta, într-un interviu recent pentru Financial Times, citat de Euronews.
Actualizare ora 15:05.
Într-o declarație comună a inițiatorilor formatului B9, președinții României și Poloniei, alături de gazda întâlnirii de luni, președintele Lituaniei, afirmă:
-„Ne-am întâlnit astăzi într-un moment crucial, când mediul de securitate continuă să se deterioreze, pe măsură ce războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei distruge vieți omenești, provoacă suferințe civile și încalcă normele și acordurile internaționale. Rusia rămâne cea mai mare amenințare pe termen lung pentru securitatea euroatlantică, iar NATO trebuie să își adapteze în continuare reacția față de Rusia. Alianța trebuie să fie pregătită pentru toate pericolele posibile."
-„Împreună, am evaluat pregătirile pentru viitorul summit al NATO de la Haga, inclusiv angajamentul nostru ferm de a crește semnificativ cheltuielile pentru apărare și de a consolida capacitatea industrială de apărare, pe fondul amenințării Rusiei la adresa securității euroatlantice și al războiului său de agresiune împotriva Ucrainei.”
-„Principalul scop al NATO și cea mai mare responsabilitate a sa este de a asigura apărarea noastră colectivă în conformitate cu articolul 5 din Tratatul de la Washington.
La summitul de la Haga trebuie să se adopte decizii decizii suplimentare pentru a dezvolta o Alianță mai puternică, mai bine pregătită să-și apere fiecare centimetru al teritoriului aliat. În acest sens, subliniem deciziile luate la summiturile NATO de la Madrid, Vilnius și Washington, inclusiv consolidarea substanțială a posturii Alianței pentru descurajare și apărare înaintată pe flancul estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, precum și creșterea cheltuielilor pentru apărare și consolidarea capacității industriale de apărare transatlantice."
-„Prezența militară americană pe flancul estic al NATO și angajamentele extinse de descurajare rămân vitale pentru securitatea euroatlantică."
-„Facem pași către alocarea a cel puțin 5% din produsul nostru intern brut pentru investiții în apărare și în domenii colaterale, pentru a face față amenințărilor și provocărilor legate de securitate. Facem apel la toți aliații să investească urgent, mai mult, individual și colectiv, pentru a avea asigurate planuri complete și capabilități credibile care să le susțină, capabilități de descurajare și apărare. Rămânem angajați pentru furnizarea forțelor necesare, capabilităților, resurselor și infrastructura necesare pentru noile noastre planuri, pentru a fi pregătiți pentru o apărare colectivă intensă și în domenii multiple".
-„Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Integritatea teritorială este un principiu fundamental și de neînlocuit al dreptului internațional, care trebuie respectat și protejat întotdeauna. Reafirmăm că securitatea Ucrainei este parte integrantă a securității regiunii euro-atlantice."
-„Felicităm Republica Moldova pentru eforturile sale de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea sa europeană și vom continua să ne consolidăm sprijinul pentru Chișinău."
Actualizare ora 13:35.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat înainte de întrevederea cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski că, din perspectiva țării vecine, „România este foarte importantă" și îl va invita pe liderul de la Kiev în România. De altfel, scriu știrileprotv.ro, Zelenski l-a invitat pe Dan la Kiev.
Înainte de a discuta cu Volodimir Zelenski, președintele Nicușor Dan a avut o întrevedere bilaterală cu președintele Letoniei, Edgars Rinkevics.
Nicușor Dan mai are alte trei întâlniri bilaterale în cursul zilei de luni, la Vilnius, cu reprezentanții Finlandei și Lituaniei și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Președintele României a mers la summitul de la Vinius, cu un avion militar Spartan, al Armatei Române.
Știrea inițială:
Președinții sau premierii celor nouă țări din țările B9 - România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria – s-au reunit luni, 2 iunie, la Vilnius, capitala Lituaniei, pentru a pregăti pozițiile care vor fi prezentate la summitul NATO de la Haga, de pe 24 și 25 iunie.
Liderii celor nouă țări din estul Alianței Nord Atlantice reuniți în formatul „Bucharest 9" (B9), discută la Vilnius, în Lituania, cu secretarul general al blocului militar, Mark Rutte, despre creșterea bugetului alocat de fiecare stat pentru apărare. La summitul B9, participă și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Mark Rutte a declarat la începutul reuniunii că, din cauza amenințării Moscovei și a alianței dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, cei 32 de membri NATO trebuie să se se pregătească.
„Știm că Rusia, China, Coreea de Nord, Iran lucrează împreună. Iar Rusia, fiind o amenințare pe termen lung la adresa NATO, este cu adevărat crucial să facem cheltuielile care se impun, să facem producția industrială necesară”, a spus șeful NATO.
Întrebat care este procentul de bani necesar a fi alocat de țările aliate pentru apărare, secretarul general al NATO a spus că aceste trebuie să fie „considerabil” mai mari de 2% din produsul intern brut (PIB).
„Vechiul 2% din PIB, convenit în 2014, nu este suficient pentru a atinge toate obiectivele de apărare menite să umple toate golurile pe care le avem în sistemul nostru de apărare. Acum, ne putem apăra în fața Rusiei, dar nu putem în trei, cinci, șapte ani”, a adăugat Mark Rutte.
Soarta aderării Ucrainei la NATO, incertă
Întrebat despre dorința Ucrainei de a deveni membru al NATO, secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Mark Rutte, a reamintit că cei 32 de membri au stabilit la summitul din 2024, de la Washington, că aliații au declarat deja că țara vecină se află pe un drum „ireversibil” către aderarea la blocul militar occidental.
La negocierile de pace care au loc luni, 2 iunie, la Istanbul, între Rusia și Ucraina, Moscova insistă asupra neutralității Ucrainei și a unei promisiuni din partea Kievului că nu va încerca să adere la NATO.
Președintele Volodimir Zelenski respinge o astfel de condiție.
Trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, generalul Keith Kellog, a declarat săptămâna trecută, pentru postulABC News, că în acest moment, aderarea țării vecine la Alianță nu intră în discuție.
„Am spus că, pentru noi, aderarea Ucrainei la NATO nu este în discuție și nu suntem singura țară care afirmă asta - știți, probabil. V-aș putea da exemplu alte patru țări din NATO (care cred asta - n.r.), și este nevoie de acordul tuturor celor 32 de țări membre pentru a permite aderarea la NATO", a spus oficialul american.
De altfel, nu este clar deocamdată, nici măcar dacă președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va participa la summitul NATO de la Praga, unde va merge și președintele american, Donald Trump.
Pe de altă parte, la Vilnius, secretarul general al NATO a promis că aliații din estul Alianței vor discuta despre necesitățile militare ale Ucrainei în războiul de apărare cu Rusia.
„Vom discuta despre Ucraina la Haga și, de asemenea, despre nevoia ca țara să aibă ceea ce îi trebuie pentru a rămâne în luptă, pentru a putea pune capăt acestui teribil război rusesc de agresiune (n.r. al Rusiei)”, a adăugat Mark Rutte.
La summitul NATO din 2023, de la Vilnius, aliații din NATO au decis scurtarea drumului de aderare a Ucrainei la Alianță prin eliminarea Planului de Acțiune pentru aderare, necesar oricărui stat candidat.
Este vorba despre un plan de acțiuni menit să compatibilizeze armata statului candidat cu cele ale aliaților.
Tot la summitul NATO de la Vilnius, aliații au creat un Consiliu NATO-Ucraina pentru negocieri politice „de la egal la egal”.
NATO nu a invitat însă Ucraina să adere la NATO și nici nu a anunțat un calendar privind intrarea țării în Alianța Nord Atlantică, așa cum a cerut insistent președintele de la Kiev.
Președintele Nicușor Dan, la primul mare summit extern
Noul președinte al României, Nicușor Dan, participă la Vilnius la primul său summit în calitate de șef de stat.
El va lua parte luni după amiază, la o conferință de presă a liderilor din formatul B9.
Înainte de plecarea în Lituania, președintele Dan a anunțat că la summitul B9 va transmite „angajamentul României pentru întărirea NATO pe toate palierele și a rolului crucial al Alianței în asigurarea securității euroatlantice” și va „pleda pentru continuarea sprijinului multidimensional al aliaților pentru Ucraina, demers ce reprezintă o investiție în propria noastră securitate.”
Liderul de la București intenționează să le spună aliaților NATO că Republica Moldova „este expusă unor riscuri și amenințări complexe” și are nevoie de ajutor.
Formatul B9 este o inițiativă diplomatică a fostului președinte al României, Klaus Iohannis, și a omologului său polonez, Andrzej Duda, din 2015, iar în ea sunt membre cele nouă țări din estul NATO: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.
Președintele României a mers la la Vilnius cu un avion de transport militar de tip Alenia C-27J Spartan din dotarea Forțelor Aeriene Române.
Potrivit site-ului Boarding Pass, în 2024, fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a mers la un summit B9 organizat la Riga (Letonia) cu un avion privat, pentru care Administrația Prezidențială a plătit aproape 700.000 lei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
