Letonia ar putea deveni astfel prima țară a Uniunii Europene care se retrage din acest tratat de referință și a doua din lume, după Turcia, care a ieșit din convenție în 2021, scrie Reuters.
Legea pentru retragerea din tratat a fost inițiată de partidul de dreapta din opoziție Latvia First, dar a trecut cu sprijinul unuia dintre cele trei partide din coaliția de guvernare.
Uniunea centristă a Ecologiștilor și Fermierilor s-a desprins de linia primului-ministru Evika Siliņa și a ajutat la trecerea proiectului de lege alături de opoziție, în pofida dezacordului liderului guvernului.
„Este o decizie rușinoasă pentru parlament”, a declarat pentru POLITICO Andris Šuvajevs, liderul grupului parlamentar al Partidului Progresist de centru-stânga, imediat după vot.
Ingūna Millere, reprezentantă a partidului Latvia First, a declarat pentru POLITICO că Convenția de la Istanbul este „un produs al feminismului radical bazat pe ideologia de gen” și că ratificarea tratatului de către Letonia a fost „marketing politic care nu are nimic de-a face cu lupta împotriva violenței”.
Oponenții letoni ai tratatului susțin că acesta introduce o definiție a genului care depășește sexul biologic, prezentându-l ca o construcție socială, și că legile naționale existente sunt suficiente pentru a aborda violența bazată pe gen.
„Acest lucru nu va influența în niciun fel violența domestică. Protecțiile împotriva violenței domestice existau în legea letonă chiar și înainte de Convenția de la Istanbul”, a declarat pentru Reuters Gunars Gutris, membru al parlamentului din Uniunea Ecologiștilor și Fermierilor.
Inițiativa de retragere din convenție a fost criticată vehement de grupurile de drepturile omului, care au avertizat că această măsură ar fi un regres pentru drepturile femeilor în Letonia.
Cu o zi înainte de vot, aproximativ 5.000 de persoane au manifestat în fața parlamentului din Riga, purtând pancarte cu mesaje precum „Nu atingeți Convenția de la Istanbul” și „Letonia nu este Rusia”.
Decizia finală aparține președintelui
Retragerea Letoniei din Convenție are nevoie de susținerea președintelui Edgars Rinkēvičs, care a declarat înainte de vot că va examina legea și își va anunța decizia în termen de 10 zile.
Cu toate că a indicat că nu este în favoarea retragerii din Convenție, președintele a sugerat că nu poate anula un vot parlamentar.
Convenția de la Istanbul a fost adoptată în 2011, pentru a preveni și combate violența împotriva femeilor și violența domestică. Acest tratat obligă statele semnatare să ia măsuri legislative și practice pentru protejarea victimelor și pedepsirea făptașilor în cazuri precum violența domestică, mutilarea genitală, căsătoria forțată, hărțuirea sexuală, violența psihică și alte forme de violență bazate pe gen.
Una dintre principalele controverse în jurul Convenției este legată de conceptul de „gen”, pe care criticii tratatului spun că devine, prin prevederile Convenției, un construct social, nu doar o caracteristică biologică.
De asemenea, critici spun că Convenția încurajează sau normalizează activismul LGBT și subminează valorile tradiționale ale familiei.
Consiliul Europei a respins în mod repetat acuzațiile că tratatul impune teorii despre gen.
În 2020, guvernul de dreapta al Poloniei de atunci a început un proces de retragere din tratat, dar demersurile au fost oprite după venirea cabinetul centrist al primului-ministru Donald Tusk, care a anulat planurile.
De asemenea, Parlamentul Republicii Cehe a eșuat anul trecut să ratifice Convenția, pe care o semnase în 2021.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
