Pe lângă procedurile legate de doborârea aparatelor de zbor care intră neautorizat în spațiul aerian al României, CSAT urmează să decidă și persoanele care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor asemenea misiuni.
Ședința CSAT are loc după ce, în cel mai recent incident, pe 13 septembrie 2025, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc. Forțele Aeriene Române au reacționat prin ridicarea de urgență a două avioane F-16 de la Baza 86 Fetești pentru monitorizarea situației.
Drona a fost urmărită până la dispariția de pe radar în zona Chilia Veche, dar piloții au decis să nu deschidă focul considerând că doborârea dronei ar fi fost mai riscantă.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat atunci că piloții aveau autorizație să doboare dronele și că această autorizație e data de comandantul militar al operațiunii.
Ministrul Moșteanu a mai spus că România are proceduri și capabilități pentru a intercepta atât drone, cât și avioane care încalcă spațiul aerian.
În urma incidentului din 13 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe de la București l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București pentru a-i transmite un protest.
Ambasada Rusiei a calificat acuzațiile ca nefondate, susținând că drona nu a fost confirmată ca fiind rusească și aa acuzat Ucraina de provocări.
Un alt incident cu drone rusești a avut loc în Polonia, pe 10 septembrie 2025, când aproape 20 de drone au intrat în spațiul aerian polonez. O parte dintre aceste drone au fost doborâte, marcând prima acțiune de forță a NATO de la începutul războiului din Ucraina.
NATO a spus despre comportamentul Rusiei ca „absolut periculos”, iar incidentele repetate au intensificat discuțiile privind reacția țărilor membre la astfel de provocări.
După incursiunea dronelor rusești în Polonia, NATO a instituit o misiunea de patrulare în Europa de Est, Santinela Estică (Eastern Sentry).
Cel mai recent, pe 19 septembrie, Estonia a anunțat că avioane de luptă rusești i-au încălcat spațiul aerian timp de peste 10 minute.
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt:
- Președintele României (președinte al CSAT) — Nicușor Dan
- Prim-ministrul Guvernului României (vicepreședinte al CSAT) — Ilie Bolojan
- Ministrul Apărării Naționale — Ionuț Moșteanu
- Ministrul Afacerilor Interne — Cătălin Predoiu
- Ministrul Afacerilor Externe — Oana Țoiu
- Ministrul Justiției — Radu Marinescu
- Ministrul Economiei — Bogdan Gruia Ivan
- Ministrul Finanțelor Publice — Alexandru Nazare
- Directorul Serviciului Român de Informații (SRI) — General Răzvan Ionescu (interimar)
- Directorul Serviciului de Informații Externe (SIE) — Gabriel Vlase
- Șeful Statului Major al Apărării — Gheorghiță Vlad
- Consilierul prezidențial pentru securitate națională — Cristian Diaconescu
- Consilier de stat, secretarul CSAT — Mihai Șomordolea
Europa Liberă a scris că România are astăzi cadrul legal (Legea 73/2025) și resursele de bază (F-16, sisteme antiaeriene, radare) pentru a doborî aparate de zbor care intră fără permisiune în spațiul aerian național.
Lipsesc însă proceduri operaționale clare, responsabilizare politică, investiții și comunicare strategică.
Citește mai mult despre acest subiect în articolul de mai jos.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
