De la ultimele etaje ale spațiului de birouri Ana Tower, la o sută de metri deasupra solului, Bucureștiul se vede altfel: multă verdeață întreruptă de linii drepte, asfaltate, pe care furnici metalice diferit colorate circulă fără oprire.
Ici-colo, clădiri de opt-zece etaje par niște miniaturi presărate doar pentru a crește sentimentul de măreție al celui care, de la ultimele etaje ale unei dintre cele mai înalte clădiri din Capitală, privește în zare.
De la intrare, ești avertizat discret că ai pășit într-un club exclusivist al oamenilor de afaceri care știu să producă miliarde de lei.
Aici au sediul CEC Bank (688 milioane lei profit în 2024), Cerealcom (7,5 miliarde lei cifră de afaceri în 2024) sau gigantul PricewaterhouseCoopers (PwC), cea mai mare companie de consultanță și audit din lume.
Lifturile de mare viteză din Ana Tower ar trebui să-i aducă zilnic la birouri și pe angajații și liderii Romnef Steel Company.
Nu doar că au sediul social aici, dar par să-și fi câștigat acest drept: au raportat în 2024 o cifră de afaceri de 964 de milioane de lei și un profit de 229 de milioane lei.
Performanțe uluitoare pentru domeniul metalurgiei, în care susțin că activează.
„Ne pare rău, nu există această firmă aici”, au transmis reprezentanții Ana Tower în momentul în care Europa Liberă a întrebat unde au birourile cei de la Romnef Steel Company.
Au confirmat că adresa e bună – „da, e Bulevardul Poligrafiei, nr. 1A” și că nu mai există un alt număr 1A.
Cât privește noua stea din domeniul metalurgiei, mister.
Necunoscuta Romnef Steel Company
„De peste 20 de ani, ROMNEF este un partener de încredere în industria siderurgică și metalurgică, furnizând produse de înaltă calitate și servicii personalizate în România și în străinătate”, se arată pe pagina de prezentare a companiei.
Doar în engleză, semn că mesajul are și un destinatar internațional, nu doar local.
Zeci de rulouri de oțel tronează, intimidant, în fotografii. Sute de profile, de țevi, fier beton, plase metalice.
„De la începuturile noastre ca distribuitor local până la devenirea unuia dintre cele mai importante centre de servicii metalurgice din țară, creșterea noastră s-a bazat pe încredere, consecvență și o viziune clară asupra viitorului. Astăzi, ROMNEF înseamnă mai mult decât oțel – înseamnă fiabilitate, flexibilitate și angajamentul de a oferi excelență în fiecare comandă, fiecare proiect, fiecare parteneriat”, continuă textul.
Un reporter Europa Liberă a mers la punctul de lucru declarat pe site: strada Orăștiei 10, Cluj-Napoca.
Aici funcționează un parc industrial privat, cu zeci de hale amenajate și închiriate.
Pe harta Google, Romnef Steel apare în aceeași hală cu compania Marlex, furnizor de mobilier de birou cunoscut la nivel local.
În realitate, în clădirea respectivă își desfășoară activitatea doar cei de la Marlex, după cum a constatat reporterul Europei Libere la fața locului, care a discutat cu mai mulți angajați.
Și pe clădire e doar brandul Marlex. Nu a auzit nimeni de Romnef Steel și nici nu a văzut angajați care să lucreze la prelucrarea produselor metalurgice.
Nici la poarta de intrare în parcul industrial, unde există și o hartă a acestuia, nimeni nu știe de existența firmei bucureștene.
Conform datelor de la Registrul Comerțului, firma a fost preluată, pe 19 mai 2025, de Petre Gheorghe din comuna Gurbăneşti, judeţul Călărăşi.
Acesta susține, în acte, că a adus un aport de capital de 25 de milioane de lei și a schimbat vechea denumire a companiei – din Milly Prod Com în Romnef Steel Company.
Europa Liberă a sunat la Primăria Gurbănești pentru a afla mai multe date despre investitorul care a reușit miracolul financiar.
Numele, destul de comun, nu ar fi trebuit să reprezinte o problemă la o localitate de 1.148 de suflete, conform recensământului din 2021.
„Nu-l cunosc”, ne-a transmis Marius Coman, viceprimarul din Gurbănești și ne-a pus în legătură cu Ion Gheorghe, secretarul comunei, „poate știe el mai multe”.
„Nu-mi spune nimic numele ăsta. Ar fi trebuit să-l cunosc, la ce puțini locuitori sunt. Au verificat fetele de la Serviciul Taxe și Impozite și nu apare nici acolo”, a declarat pentru Europa Liberă secretarul comunei Gurbănești.
Înființată pe 13 aprilie 1992, de către Emilia Iorga, compania a avut numele de Milly Prod Com. În 2006, figura în curs de dizolvare la Curtea de apel București (dosar 13987/3/2006).
Reapare în consemnările de la Registrul Comerțului în mai 2025, preluată de către noul acționar/ administrator Petre Gheorghe și cu denumirea schimbată în Romneef Steel Company.
Declară activitate economică doar pentru 2024: cifră de afaceri de 963 de milioane de lei, profit de 229 milioane lei și 55 de angajați. Are cod de TVA abia din 1 august 2025.
Are înregistrate 16 puncte de lucru în Bihor, Bistrița, Brașov, Cluj, Ilfov, Sibiu, Neamț, Suceava, Timiș, toate pe baza unor contracte de comodat semnate în aceeași zi – 11 aprilie 2025.
Necunoscuta Zeus Corporation
Romnef Steel Company nu e singura companie în această situație.
Cu două decenii prezență pe piață se laudă și Zeus Corporation din București:
„Cu peste 20 de ani de experiență, Zeus Corporation SRL este o companie 100% românească specializată în comercializarea țevilor de oțel fără sudură și sudate de înaltă calitate. Colaborăm îndeaproape cu clienții noștri pentru a le oferi produse metalurgice personalizate care respectă standardele europene stricte (SREN / ISO), ajutând companiile să funcționeze eficient și fiabil”, se arată pe pagina de internet a companiei.
Ca în precedentul caz, totul e doar în engleză.
Firma raportează o cifră de afaceri de 999 milioane de lei, un profit net de 183 milioane lei şi 95 de angajaţi, fără să existe vreo taxă plătită, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Adresa declarată drept sediu social e și mai ambițioasă: Calea Floreasca, nr. 246C, București.
Mai exact, Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București.
Aici au birouri Raiffeisen Bank, Flanco sau Estee Lauder.
„Nu există Zeus Corporation aici. A mai fost cineva, acum câteva zile, a întrebat de aceeași firmă”, spune un reprezentant al Sky Tower pentru Europa Liberă.
Ca în precedentul caz, și Zeus Corporation și-a schimbat denumirea în primăvara acestui an: pe 27 mai. Nici cu precedentul nume, de Carldon Com, nu figurează la adresă.
La numărul de telefon înregistrat pe Termene.ro răspunde o voce tânără, feminină: „Nu sunt Zeus Corporation. Numărul e corect, dar e o fraudă, nu știu cine a pus acel număr acolo”.
Compania a fost înființată pe 18 septembrie 1995 de Elena Anghelini, sub denumirea de Carldon Com și avea în obiectul de activitate „ coafură și alte activități de înfrumuse țare”, precum și „gimnastică aerobică, fitness, masaj”.
Pe 15 mai 2025 apare preluată de Stan Andrei, acționar și administrator. La fel ca Romneef Steel Company, are cod de TVA abia din 1 august 2025.
Declară șapte puncte de lucru: unul al fostei proprietare și alte șase în Satu Mare, timiș sau București, cu contracte de comodat semnate în aceeași zi: 2 mai 2025.
Necunoscuta Smart Gathering
„Știu că apare aici sediul Smart Gathering, dar nu a fost niciodată”, ni se spune în eleganta clădire de birouri de pe Calea Victoriei 109, restaurată în urmă cu cinci ani.
„Au mai căutat-o și persoane private, și de la instituții publice”, transmite o reprezentantă a spațiului.
Smart Gathering apare cu o cifră de afaceri de 615 milioane de lei, în 2023, și un profit net de 258 de milioane de lei, realizat cu doar 36 de angajați.
La numărul de telefon înregistrat la Registrul Comerțului răspunde o voce bărbătească. Neagă orice legătură și spune că numărul e personal, de 20 de ani.
Până pe 2 octombrie 2023, firma îi avea acționari pe Andrei Alexandru Goagă și Constantin Gabriel Radu și se numea Runic Media.
La acea dată, și-a schimbat sediul pe Calea Victoriei, nr. 109 și denumirea în cea actuală. Acționar și administrator devenea un anume Claudiu Rolica Nechita. Cu același nume figurează pe LinkedIn un agent de pază, fost muncitor la forjă.
Conform ANAF, Runic Media a avut activitatea suspendată între 21 octombrie 2019 și 21 noiembrie 2023.
Cu toate acestea, rebotezata Smart Gathering figurează cu cifre de afaceri de 342 milioane lei în 2020, 510 milioane lei în 2021, 619 milioane lei în 2022 și 615 milioane, în 2023.
Profiturile: de la 27 de milioane (în 2020) la 258 milioane (în 2023).
Din noiembrie 2024, compania e preluată de cetățeanul belgian Luvellyn Cristophe Piette.
Spre deosebire de precedentele, am identificat și o activitate economică concretă a acestei firme: pe 16 iulie 2024, Raben Logistics România SRL a transportat pentru Smart Gathering un container cu 720 de panouri solare.
În greutate totală de 15,6 tone, era trimis din Belgia și descărcat într-un depozit din Agigea.
Pentru că nu au încasat contravaloarea transportului, respectiv 23.361 lei, cei de la Raben Logistics România SRL s-au adresat pe 10 martie 2025 Judecătoriei Buftea, pe raza căreia activează.
După zece termene de judecată, instanța a acordat un al 11-lea, pe 19 septembrie. „Am avut un singur transport cu acest client”, a transmis pentru Europa Liberă Vlad Moldoveanu, directorul financiar al Raben Logistics România SRL.
Mic șir de coincidențe
Într-un top al celor mai mari 1.300 de companii din România primit de jurnaliștii de la Ziarul Financiar de la Registrul Comerţului în martie 2025, companiile Romnef Steel și Zeus Corporation nu apar.
Pe site-ul Ministerului Finanţelor figurează că ultimele bilanţuri depuse au fost în iulie 2025, ceea ce poate însemna că la acea dată au fost înregistrate nu doar bilanţurile pentru 2024, dar şi cele din anii anteriori, bilanţuri care acum există până în 2019, urmate de o pauză de peste zece ani în trecut, notează jurnaliștii ZF.
În prezent, sunt incluse în topul celor mai mari companii din România pe locurile 246 şi 250, cu afaceri comparabile cu Bergenbier, Mars şi Oracle România.
Jurnaliștii ZF mai arată și că domeniile romnef.com și zeuscorporation.eu au fost înregistrate prin intermediul unui furnizor din Islanda pe aceeași dată: 19 iulie 2025.
Atât Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels (RICHRBT) SRL, cu sediul într-un wc public, dar cu cifră de afaceri de 3,6 miliarde lei – despre care a scris Recorder – cât și Zeus Corporation, Romnef Steel Company și Smart Gathering au trecut prin aceleași transformări: modificări recente de acționariat, obiect de activitate și denumire, adrese la care nu sunt de găsit, numere de telefon la care răspund alte persoane.
Reacția Fiscului
Pe 5 septembrie 2025, noul președinte al ANAF, Adrian Nicușor Nica, avea o reacție la scandalul produs cu o zi înainte de reportajul Recorder.ro referitor la compania Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels (RICHRBT) SRL.
O firmă furată, cu sediul fictiv, într-o toaletă din centrul Bucureștiului, cu contabilitatea umflată să pară că a derulat afaceri de 3,6 miliarde de lei, mai mult decât Coca-Cola România.
Nica a evidențiat faptul că instituția pe care o conduce a reușit să pună sechestru pe 5.500 de panouri solare din proprietatea RICHRBT și 1,3 milioane de lei dintr-un prejudiciu de trei milioane.
A explicat că administratorii au folosit o cifră de afaceri ireală pentru a-și înșela furnizorii. „Scopul acestor oameni, înainte de înșela Fiscul – înșeală antreprenorii pentru că au nevoie de marfă”, a transmis Nica la Antena3.
Pe 20 februarie 2025, cu șase luni și jumătate înaintea reacției sale, jurnaliștii de la Ziarul Financiar semnalau printre primii cazul: „Am mers la sediul declarat şi nu am găsit pe nimeni. Nu există această firmă pe piaţa de construcţii“, titrau mare la acel moment. Fără vreo reacție dinspre ANAF.
Europa Liberă a întrebat reprezentanții ANAF ce acțiuni au întreprins în 2024 și 2025 referitor la activitatea Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels (RICHRBT), Zeus Corporation, Romnef Steel Company și Smart Gathering.
Nu am primit vreun răspuns.
Ca o ultimă coincidență, toate cele patru companii au sediul în același Sector (1) din București.
L-am întrebat pe consultantul fiscal Adrian Bența ce ar avea de câștigat cei care construiesc astfel de butaforii fiscale.
„Câștigă credit comercial. Se prezintă drept mari firme de afaceri, cer mărfuri cu plata la termen și la expirarea termenului nu mai plătesc. Sunt folosite pentru înșelăciune”, a explicat Bența pentru Europa Liberă.
De ce sunt atât de dificil de destructurat ori sunt chiar ignorate de autorități?
„Nu generează probleme bugetului de stat. Își depun niște bilanțuri cu sume astronomice, dar nu reprezintă un risc către buget – ci către partenerii de afaceri”, susține Bența.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
