Ce împiedică listarea Salrom la bursă? Conducerea companiei a fost demisă după dezastrul de la Praid, iar alte tentative au fost oprite

Consiliul de Administraţie al Societatăţii Naţionale a Sării S.A. (Salrom) a fost demis, miercuri, în urma prezentării raportului Corpului de control al prim-ministrului după dezastrul de la Salina Praid şi verificări separate ale ministerului, acţionar majoritar al companiei.

În raportul Corpului de control se spune că inundarea salinei era previzibilă, dar riscul a fost ignorat de conducerea minei, iar Salrom nu ar fi făcut toate investițiile necesare.

Reprezentanţii companiei au contrazis majoritatea concluziilor și au pasat responsabilitatea și către alte instituții: Administraţia Naţională Apele Române și Ministerul Economiei.

Mai mult, au subliniat că actuala echipă de management a rentabilizat compania şi i-a triplat, începând cu 2022, cifra de afaceri şi profitul.

Profiturile nete anuale ale companiei care deţine monopolul pe producţia de sare din ţară au fost între 20-26 de milioane de euro anual de atunci până în prezent.

Țevi corugate în pârâul Corund, la salina Praid, montate pentru evitarea de alte infiltraţii de apă în minele vechi.

În ultimii ani, compania – în care statul român deţine 51% din acţiuni prin Ministerul Economiei, iar Fondul Proprietatea - 49% – a fost în centrul mai multor decizii şi dezbateri cu privire la listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Etapa nouă în care intră compania – odată cu numirea unui nou Consiliu de Administraţie, deocamdată cu mandat provizoriu – readuce în discuţie listarea la BVB, care ar putea face activitatea mai transparentă şi poate chiar mai eficientă.

„Nu există o astfel de sarcină (pentru noua conducere, n.r.), trebuie să vedem mai întâi cum arată situaţiile financiare ale companiei”, a spus ministrul Economiei, Radu Miruţă, pe 23 octombrie, într-o conferinţă de presă.

El a evidenţiat şi faptul că viitorul companiei va depinde nu doar de sare, ci de o resursă considerată critică şi strategică la nivel european: grafitul de puritate pentru baterii (cu posibilitate de extragere a grafenul, un super-conductor pentru noi tehnologii) şi pentru care are, de asemenea, licenţă de exploatare.

Europa Liberă a discutat cu foştii miniştri ai Economiei, Claudiu Năsui şi Florin Spătaru, în mandatul cărora au fost aprobate două documente pentru listarea la bursă: o hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA), în 2021, și un Memorandum de Guvern, în 2022.

Demersul era cerut de Fondul Proprietatea, pentru pachetul său de acţiuni, dar nu s-a concretizat nici până azi. Acţiunile Salrom reprezintă al treilea cel mai important portofoliu dintre cele 18 companii nelistate la Bursă, unde Fondul are acţiuni.

Valoarea totală a acţiunilor Fondului a scăzut însă cu 60 de milioane de lei, la final de iunie 2025, comparativ cu decembrie 2024, până la 52 milioane de euro, conform celui mai recent raport semestrial al Fondului.

De altfel, în primele şase luni din 2025 profitul net a scăzut considerabil, la 3,1 milioane de euro, comparativ cu 12 milioane de euro în prima jumătate din 2024, „din cauza înregistrării ca și cheltuieli a pierderilor de active pe termen lung și stocuri, ca urmare a inundațiilor de la Salina Praid.

Documentul, care estimează şi impactul evenimentelor de la Praid asupra activelor deţinute la Salrom, reia obiectivul companiei de a-şi lista acţiunile la Bursă, demers blocat din 2022.

Unii specialişti, precum economistul Bogdan Glăvan, spun că o eventuală listare ar trebui să includă şi pachetul deţinut de stat, care ar putea face la fel de bine obiectul unei privatizări alături de un partener strategic.

Blochează însă scandalul din jurul Salrom, în contextul problemelor de la Praid, astfel de iniţiative?

„Nu există momente propice şi nepropice, esenţa este că statul ar trebui să se retragă din economie”, spune economistul.

Glăvan consideră că invocarea sării ca resursă strategică nu se susţine, întrucât statul îşi poate păstra, prin legi şi negocieri, pârghiile de a apela la această resursă în situaţii excepţionale.

Listarea pachetului minoritar la BVB, aprobată în 2021 în AGA, în 2022 de Guvern

Societatea Naţională a Sării S.A. (Salrom) a fost înfiinţată în 2007, ca urmare a reorganizării Regiei Naţionale a Sării Bucureşti, și deţine monopolul pe producţia de sare din România.

Produce sare alimentară, pentru animale, cât şi industrială – pentru dedurizarea apei şi deszăpezire.

Compania deţine licenţe de exploatare în şapte saline din ţară: Ocnele Mari (Râmnicu-Vâlcea), Slănic Prahova, Ocna Dej (judeţul Cluj), Târgu Ocna (Bacău), Praid (Harghita), Cacica (Suceava) şi Ocna-Mureş (Alba).

Cu excepţia celor de la Dej şi Ocna Mureş şi, începând din acest an şi Praid, la celelalte patru funcţionează şi saline turistice, generatoare de venituri suplimentare pentru companie.

Cu circa 1.350-1.450 de angajaţi în ultimii ani, compania şi-a mărit considerabil cifra de afaceri începând cu 2021, iar din anul următor a ajuns la cele mai mari venituri din ultimii aproape 20 de ani, conform Termene.ro.

În iulie 2021, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) –reprezentată atât de Ministerul Economiei, cât şi de Fondul Proprietatea – a aprobat listarea la Bursă de principiu, printr-o ofertă publică de vânzare a pachetului deţinut de FP.

Economistul Claudiu Năsui, ministru al Economiei la acel moment din partea USR, spune că în urmă cu patru ani nu s-a pus niciun moment problema listării la bursă și în ceea ce privește pachetul deţinut de statul român. A-l menţine sau a-l oferi spre vânzare, măcar parţial, pe Bursă, e o opţiune mai degrabă politică spune el.

Listarea nu aduce în sine un beneficiu major, „dar îţi aduce un mic plus de transparenţă, faci un audit cu o firmă serioasă, dar nu îţi schimbă fundamental lucrurile”, completează fostul ministru.

El oferă în acest sens exemplul Avioane Craiova, care a fost listată la bursă, dar are pierderi constante.

Năsui menționează că e mai de dorit o evaluare la bursă a companiei fără acțiunile statului în primă fază, iar „în pasul următor să încerci să găseşti un investitor strategic pentru pachetul de 51%” deţinut de stat.

„Aşa vei putea descăpuşa compania, altfel, dacă ea rămâne a politicienilor, se întâmplă ceea ce vedem şi în prezent”, adaugă el.

La rândul său, economistul Bogdan Glăvan amintește de rapoartele cu privire la Salina Praid, care au indicat un management defectuos sau cel puţin ineficient al riscurilor, și atrage atenția că şi demiterea Consiliului de Administraţie s-a produs greoi.

Acest lucru dovedeşte că statul român „e controlat de o oligarhie pe care o doare fix în cot și de cine e prim-ministru, ministru sau preşedinte”, spune el.

Glăvan oferă exemplul Transelectrica, aflată în centru mai multor polemici legate de numiri pe criterii netransparente, cu iz politic şi de conflicte de interese, reclamate şi de Comisia Europeană şi unde schimbările la vârful societăţii controlate de stat s-au produs greu.

Astfel, el afirmă că listarea la bursă oferă posibilitatea oricui interesat să cumpere acţiuni, ceea ce nu împiedică apariţia investitorului strategic.

Argumentul strategic

În 2022, Ministerul Economiei condus atunci de Florin Spătaru (PSD) înainta Guvernului un memorandum pentru listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Salrom, printr-o ofertă iniţială de tranzacţionare a acţiunilor Fondului Proprietatea.

Dacă hotărârea anterioară a AGEA Salrom era una eliptică, documentul Guvernului României menţionează o întregă listă de avantaje ale acestui demers:

• grad mai mare de încredere, cu risc comercial şi de credit mai redus;
• flexibilitate pentru dezvoltarea activităţii;
• creşterea notorietăţii şi vizibilităţii, cu posibilitatea de a pune în valoare posibilităţi de dezvoltare în străinătate;
• evaluarea la bursă va permite contractarea mai uşoară a unor investitori strategici;
• finanţarea companiei prin mecanismele pieţei de capital.

Memorandumul menţiona şi paşii de urmat, inclusiv realizarea unui raport asupra resursei de sare.

Este punctul în care demersurile s-au blocat spune Florin Spătaru, ministru al Economiei între noiembrie 2021 și iunie 2023.

„Am negociat cu cei de la Proprietatea, costurile urmând să fie suportate de cei care au solicitat acest lucru. Ne-am blocat într-un raport de evaluare a resursei, care eu am considerat că nu e necesar, ei au susţinut contrariul şi aici s-a închis discuţia”, spune Florin Spătaru.

El s-a opus realizării raportului întrucât nu îi vedea rostul: „Salrom are licenţele de exploatare, în care ţi se spune clar care este resursa”.

Raportul urma să fie realizat de un evaluator independent, în timp ce documentaţia detaliată a resursei este clasificată.

Fostul ministru al Economiei mai spune că listarea la bursă nu aduce beneficii pentru Ministerul Economiei, ci doar pentru Fondul Proprietatea, care dorea ar fi dorit „să facă un exit”, adică să îşi vândă toate acţiunile.

„Diferenţa e doar că îţi asumai nişte obligaţii, care presupuneau un plus de transparenţă şi poate un plus de imagine”, spune fostul ministru.

Spătaru afirmă că nu a existat atunci în niciun moment intenţia listării pachetului majoritar, al statului, o opţiune pe care o susţine în continuare.

„Statul român și-ar pierde și ar pierde participația majoritară într-o resursă minerală care este extrem de importantă pentru țară”, spune el.

Sarea este una din resursele minerale semnificative ale României, aşa cum este menţionat şi în Strategia resurselor minerale neenergetice a României, 2025-2035.

România deţine o cantitate apreciabilă de sare în raport cu alte ţări din Europa – care îi poate asigura necesarul pentru 50 de ani – şi îşi poate extinde piaţa în unele țări europene, potrivit documentului.

De exemplu, producţia totală de sare realizată în anul 2024 a fost de peste 1,12 milioane de tone, potrivit Salrom.

Spătaru spune că, dacă statul şi-ar pierde pachetul majoritar de acţiuni prin listarea şi vânzarea pe Bursă, nu va mai putea lua decizii rapide, de interes public.

„Când ai îngheț afară sau ai nevoie de sare, tu trebuie să acționezi imediat și nu să te duci la nu știu ce acționari care se mai gândesc dacă aprobă vânzarea de sare spre Ministerul Transporturilor sau altă entitate.”

Dacă ar fi fost cazul Hidroelectrica, unde statul are un pachet de peste 80% din acţiuni, atunci o parte dintre acestea ar fi putut fi listate, pentru că statul rămâne acţionar majoritar.

Economistul Bogdan Glăvan susţine că temerea privind controlul pe care statul român l-ar pierde dacă ar privatiza o companie precum Salrom, fie prin listare la bursă pentru oricine, fie prin contractarea unui investitori strategic, este forţată.

Şi caracterul de resursă strategică este forţat, spune el.

„Statul este legiuitorul şi el stabileşte regulile, iar în caz de forţă majoră – şi e valabil şi în cazul altor resurse – poate să dispună cu titlul de obligaţie alocarea acelor resurse în folosul public. De asemenea, poate în negociere să stabilească faptul că, deşi e acţionar majoritar, are putere de decizie pe anumite domenii”, adaugă el.

Şi Claudiu Năsui este de părere că, dincolo de un exit al Fondului Proprietatea, cum s-a întâmplat de altfel în cazul Hidroelectrica, listarea la bursă a Salrom ar fi mai degrabă importantă tocmai pentru statul român.

Atragerea unui investitor strategic, lucru care s-a întâmplat după 1989 în cazul unor companii precum Dacia sau Aerostar Bacău, înseamnă că acesta are tot interesul ca lucrurile să meargă bine, spune fostul ministru.

Pot exista şi privatizări nereuşite sau în dezavantajul statului, dar există, pe de o parte, mecanismul falimentului, iar pe de alta antreprenorul depune de regulă interesul să nu îşi irosească banii. „La stat nu există acest interes”, subliniază el.

Năsui completează că, şi dacă ar vinde acţiunile pe bursă sau ar privatiza compania, resursa de sare rămâne tot a României. „Compania are ca activ licenţa de exploatare a resursei, pe un număr de ani, nu resursa în sine”, spune el.

Fondul Proprietatea, dornic în continuare să listeze acţiunile la Bursă

În raportul semestrial al Fondului Proprietatea - fond de investiţii alternativ, lansat la rându-i la Bursă – se menţionează, pe scurt, intenţiile de listare ale acţiunilor deţinute la Salrom.

Aprobarea AGA din 2021 şi Memorandumul din 2022 reprezintă „o evoluție pozitivă, deoarece permite Fondului să exploreze opțiuni cu privire la opotențială vânzare totală sau parțială a participației sale în companie”, menţionează raportul.

„Fondul continuă colaborarea cu acționarul majoritar și cu compania în vederea pregătirii pentru o posibilă ofertă publică inițială”, se mai precizează în document.

De precizat că în bugetul pe anul 2024, compania a cuprins şi costuri de circa 1,6 milioane de euro pentru listarea acţiunilor sale la bursă, după cum nota ZF. Demersul nu s-a concretizat.

În octombrie 2024, publicaţia Financial Intelligence cita surse guvernamentale care menţionau o posibilă listare a acţiunilor Salrom - cel puţin cele deţinute de Proprietatea - în primul trimestru din 2025.

Asta în condiţiile în care listarea la bursă a trei companii de stat este jalon în PNRR, unul dintre ele fiind îndeplinit prin listarea Hidroelectrica şi vânzarea de către FP a pachetului de 20% din acţiuni, la o valoare de circa 1,9 miliarde de euro.

De precizat că Salrom este una din cele cinci companii de la care Proprietatea a încasat în primele şase luni din an dividende pentru anul 2024, de circa 10 milioane de euro. FP are acțiuni în 23 de companii ale statului, din care doar cinci sunt însă listate la Bursă.

Europa Liberă a cerut un punct de vedere reprezentanţilor Fondului Proprietatea, dar nu am primit un răspuns până la publicarea articolului.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.