Tensiuni, proteste ale cadrelor didactice și cheltuieli pentru Educație care continuă să plaseze România sub media Uniunii Europene.
Organizația Salvați Copiii România prezintă principalele motive de îngrijorare și cere autorităților să lucreze pentru interesul superior al copilului și pentru restabilirea accesului la educație egală pentru toți copiii vulnerabili.
– Costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual comparativ cu anul 2021;
– La evaluarea națională de anul acesta s-au înregistrat diferențe foarte mari între absolvenții de gimnaziu din mediul urban (a căror rată de insucces exprimată ca medii sub 5 este de 9,15%) și cei din mediul rural, cu o rată triplă a mediilor sub 5 (30,09%);
– În 2024, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație (440.734, reprezentând 18,7% din populația rezidentă de vârsta respectivă);
– 1 din 10 copii a fost victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar trecut - incidența violenței este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar față de gimnaziu și de patru ori mai mare comparativ cu adolescenții.
Începutul anului școlar 2025-2026 este marcat de numeroase incertitudini și întrebări la care autoritățile nu pot răspunde deocamdată:
- cum a evoluat numărul elevilor care învață în clase cu predare simultană?
- câți elevi vor fi nevoiți să facă naveta către școlile unde au fost mutați?
- cum a evoluat numărul de elevi pe clasă?
- câte cadre didactice predau materii din afara ariei curriculare sau alte materii decât cele pentru care sunt titulari?
„Aceste necunoscute legate de impactul imediat al Legii 141/2025 (măsurile fiscal-bugetare) asupra sistemului de învățământ preuniversitar se adaugă unor provocări preexistente, care marchează profund egalitatea de șanse și chiar accesul copiilor români la o educație de calitate”, scrie în analiza Organizației Salvați Copiii, publicată vineri, pe 5 septembrie.
Abandon timpuriu
La începutul anului calendaristic trecut, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație (18,7% din populația rezidentă de vârsta respectivă). Cele mai recente date statistice privind abandonul școlar arată că 26.000 de elevi au abandonat școala în anul școlar 2022-2023, potrivit raportului Salvați Copiii.
Provocările legate de participarea la educație încep de la nivelul educației timpurii, în condițiile în care, la nivelul UE, România înregistrează cea mai scăzută rată de cuprindere în educație a copiilor din primii ani de învățământ obligatoriu: 75,7% față de o medie EU de 94,6%.
Îți mai recomandăm Tot ce trebuie să știi despre noul an școlar. Secretar de stat MEN: Nu închidem școli, sunt doar reorganizateDatele Eurostat, scrie Organizația Salvați Copiii, arată că din ce în ce mai mulți copii cu vârsta învățământului gimnazial sunt în afara școlii (de la 12,3% în anul 2021, la 15,86% în anul 2022 și 16,26% în anul 2023).
Situația e și mai gravă în cazul copiilor cu vârsta învățământului liceal (de la 23,02% în anul 2021, la 25,03% în anul 2022 și 26,89% în anul 2023).
În ceea ce privește rata de părăsire timpurie a școlii (procentul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul și nu-și continuă educația sau formarea profesională), România înregistrează cea mai proastă situație din ultimii 7 ani, cu un nivel total de 16,8%, față de media UE de 9,4%.
Îți mai recomandăm Peste 500.000 de tineri din România nici nu muncesc, nici nu studiază. De ce are România recordul negativ în UE la acest capitolRezultatele participării la educație
O treime (32,73% din promoția 2016-2025) din absolvenții clasei a VIII-a nu a reușit să promoveze cu succes în această vară Evaluarea Națională, se mai arată în raport.
Și, în afara insuccesului la examenul propriu-zis, promoția 2016-2025 a suferit pierderi semnificative de-a lungul celor opt ani de școală, spune organizația Salvați Copiii:
- diferența dintre numărul elevilor care au început clasa pregătitoare în anul 2016 și cei care au început clasa a VIII-a în anul 2024 este de 12.189 (6,48% din generație);
- între numărul elevilor care au început clasa a VIII-a în anul 2024/2025 și numărul elevilor înscriși la Evaluarea Națională 2025 este o diferență de 16.815, ceea ce reprezintă aproape 9% (8,93%) din generație;
Pierderile pe parcursul clasei a VIII-a sunt mai ridicate decât cele din cei opt ani școlari anteriori cumulat, atât la nivel național, cât și în 32 de județe. Cele mai mari diferențe sunt în județele:
- Giurgiu (diferență de 12,24 puncte procentuale),
- Cluj (diferență de 9,63 puncte procentuale),
- Suceava (diferență de 8.88 punte procentuale);
- între numărul elevilor care au fost înscriși la Evaluarea Națională și numărul elevilor care au participat la Evaluarea Națională 2025 este o diferență de 6.994, ceea ce reprezintă 3,72% din generație;
- 25.618 dintre elevii care au susținut Evaluarea Națională au obținut medii mai mici de 5, ceea ce reprezintă 13,6% din generație (sau 16,8% dintre participanții la examen). Sunt diferențe foarte mari între absolvenții de gimnaziu din mediul urban (a căror rată de insucces exprimată ca medii sub 5 este de 9,15%) și colegii lor din mediul rural, cu o rată triplă a mediilor sub 5 (30,09%).
Școala, spațiu al violenței și bullyingului
O anchetă făcută în noiembrie 2024 de Organizația Salvați Copiii – la care au participat aproape 2.000 de copii și aproape 4.800 de părinți – arată că unul din zece copii a fost victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar trecut.
Incidența violenței este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar față de gimnaziu și de patru ori mai mare comparativ cu adolescenții.
Părinții raportează acte de violență asupra propriilor lor copii cu o rată cu 3% mai ridicată, cu un vârf de 22,4% la ciclul primar.
Școlile, spune analiza, sunt principalul loc în care se petrec incidentele (73,5% conform copiilor, 87,7% conform părinților). Urmează parcurile și locurile de joacă (13,3%).
În majoritatea (70%) cazurulor, agresorul este un alt copil (coleg/prieten), iar în 25% – un copil necunoscut.
Cadrele didactice sunt rar menționate de copii (3,8%), dar mai frecvent de părinți (8,1%).
Rezultatele testării PISA 2022 confirmă o incidență mai mare a bullyingului în rândul elevilor de gimnaziu (32,1%), în comparație cu cei de liceu (23,6%), dar și existența unor diferențe semnificative în funcție de statutul socioeconomic al elevilor, cu o incidență de 28,1% în rândul celor dezavantajați față de 21,4% în rândul celor avantajați.
Câți elevi fac meditații
„Meditațiile sunt menționate ca un cost asociat educației de 48% dintre părinți.
Analizând pe niveluri de educație, observăm niveluri similare pentru gimnaziu și liceu (64% respectiv 66%) și un nivel mult mai redus, dar totuși impresionant, în cazul elevilor din ciclul primar (19%).
Incidența meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%), cu aproximativ 20 de puncte procentuale mai ridicată decât alte orașe și mediu rural.
Majoritatea copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română.
Materii precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditații majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidență marginală. Costul lunar al meditațiilor este de aproximativ 1.000 de lei iar un copil face, de regulă, meditații la două materii.”
Sursa: Studiu privind costurile educaței/Organizația Salvați Copiii/martie 2025
Costurile ascunse ale educației
Cele mai recente date privind cheltuielile publice pentru educație continuă să plaseze România sub media Uniunii Europene.
În 2023, aceste cheltuieli au reprezentat, în România, 3,4% din produsul intern brut (față de o medie UE de 4,7%), respectiv 8,4% din cheltuielile publice (față de o medie UE de 9,6%).
Potrivit unui sondaj Salvați Copiii, finanțarea publică insuficientă a educației se reflectă și în eforturile financiare pe care familiile sunt nevoite să le facă pentru școlarizarea copiilor.
Astfel, părinții sunt nevoiți să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice. Prin urmare, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual.
Cele mai importante creșteri sunt cele legate de meditații, aproximativ 3.700 lei, și after school, aproximativ 2.500 lei.
Costul mediu total anual crește odată cu vârsta copilului, de la 6.803 de lei în cazul ciclului primar, la 10.781 de lei la gimnaziu și 12.119 de lei la liceu, conform raportului Salvați Copiii.
E o creștere de 44,33% față de 2021, când organizația a mai făcut un studiu similar.
În 6 din 10 cazuri (62%), familia este cea care suportă în întregime costurile programului, iar într-un caz din 10 (11%) costurile sunt împărțite între părinți și o altă instituție.
Îți mai recomandăm Ministrul Educației către protestatari: Măsurile sunt luate ca să protejăm din toamnă salariile și bursele. Nu mai sunt bani pentru eleMeditațiile sunt menționate ca un cost asociat educației de 48% dintre părinți – cei mai mulți dintre cei care spun că apelează la meditații pentru copiii spun că le fac pentru pregătirea: pentru examenele naționale (58%), recuperarea materiei pe care copilul nu reușește să o parcurgă la clasă (36%) și îmbunătățirea performanțelor deja atinse de copil (32%).
Costul meditațiilor este resimțit ca un efort semnificativ, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii le urmează.
Îți mai recomandăm Ce job își poate găsi un absolvent de liceu care nu trece bacalaureatul? „Piața muncii astăzi arată foarte rău”Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI