Pe scurt
- Președintele Nicușor Dan admite că serviciile de informații românești nu au reacționat cum ar fi trebuit la atacul hibrid împotriva țării.
- Acestea aveau informații despre politicianul prorus Călin Georgescu, „însă modalitatea tehnologică a fost atât de surprinzătoare, astfel nu au avut abilitatea și competența să intervină”.
- Președintele spune că deocamdată nu sunt întrunite toate condițiile pentru a numi șefi noi în fruntea serviciilor de informații. Acestea sunt responsabile, printre altele, de contracararea războiului hibrid.
La împlinirea a patru luni de când a devenit președintele României, Nicușor Dan a descris joi, 25 septembrie, într-un interviu acordat Digi24, imaginea pe care și-a făcut-o despre cel mai grav moment din ultimii 35 de ani ai democrației românești.
Este vorba despre campania electorală prezidențială din noiembrie 2024 și anularea alegerilor prezidențiale, prin decizia Curții Constituționale din 6 decembrie. Despre acele evenimente, procurorul general al României, Alex Florența, a spus recent: „România a fost ţinta unui atac hibrid masiv în toamna anului 2024”.
Acest atac hibrid a fost explicat de procurorul general al României chiar în ziua în care procurorii au trimis în judecată 22 de persoane în dosarul de tentativă de lovitură de stat. Printre inculpați se numără fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 Călin Georgescu și mercenarul Horațiu Potra – acesta a fost reținut joi de Interpol, în Dubai, pe baza mandatului de arestare în lipsă emis de justiția din România.
Îți mai recomandăm Horațiu Potra și fiul său, reținuți în Dubai. Extrădarea ar putea dura câteva luni, spune ministrul JustițieiProcurorul general a explicat pe 16 septembrie 2026, adică la circa nouă luni de la anularea alegerilor prezidențiale, că „actorii ostili” României au urmărit în ultimii ani „modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei”.
El a numit și țara care a sprijinit atacatorii: Federația Rusă.
Alex Florența a explicat că această campanie a presupus atacuri cibernetice şi măsuri de destabilizare a ordinii publice.
Acum, președintele Nicușor Dan a explicat că ancheta Parchetului arată doar parțial ce s-a întâmplat în România în ultimul an și că, în timp, cetățenii vor primi mai multe explicații de la autorități.
Cele mai importante declarații ale președintelui României de joi, 25 septembrie
Despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024:
„Evident că toate lumea a greșit, inclusiv Klaus Iohannis, însă ceea ce eu vreau să apreciez este că la acel moment de 6 decembrie, când CCR a luat decizia și președintele și instituțiile care au fost în CSAT au avut curajul să ia o decizie extrem de neobișnuită (n.r. anularea alegerilor). Acela a fost un moment de slăbiciune și de eroare, dar care s-a sfârșit cu o decizie foarte curajoasă pe care trebuie să o salutăm acum.”
Despre reacția serviciilor de informații la ascensiunea bruscă a lui Călin Georgescu:
„Existau informații despre Călin Georgescu pe care le aveau serviciile noastre de informații, însă modalitatea tehnologică a fost atât de surprinzătoare în acele două săptămâni, astfel încât ei nu au avut abilitatea și competența să intervină în acest interval scurt.”
Despre fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, locul I în primul tur din 2024:
„Ce pot să spun în momentul ăsta este că Călin Georgescu n-a fost așa un călăreț singuratic care a avut așa, o viziune, care viziune a convins 2-3 milioane de oameni, ci a avut în spate o rețea din care au făcut parte niște români cu bani.”
Despre activitatea SRI și obligația președintelui țării de a propune un director al serviciului secret
„Trebuie să facem două lucruri: pe de o parte, ca partea operativă să nu fie zdruncinată, pentru că sunt chestiuni de securitate foarte serioase. Pe de altă parte, să prevenim ca excesele pe care le-am văzut de-a lungul timpului, interferențele cu diferite fenomene sociale să dispară. (…) Un director civil ar trebui să fie garanția pentru lucrul ăsta.”
Despre războiul hibrid al Rusiei contra României
„Noi ca societate, eu ca persoană, noi suntem într-un moment în care conștientizăm acest război hibrid, în primul rând, și avem foarte multe dovezi externe, adică avem rapoarte ale serviciile de informații din Spania, Franța, Marea Britanie, rapoarte ale UE care spun că avem de a face cu atacuri hibride. Parchetul spune trei lucruri. Unul e acest proces de dezinformare sistematică care dovedește legătura cu Rusia, a doua e finanțarea efectivă, unde avem 1 milion euro, e de 5-6 luni Bogdan (cunoscut cazul n.r.) lui Peșchir, și al treilea lucru încercarea de destabilizare. Domnul Potra înțeleg că a încercat aceleași lucruri în țări africane. La momentul acela, când am avut informațiile, cumva am fost sceptic - ce ar putea să facă 10 oameni cu câteva cuțite și 3 grenade? Dar de fapt nu erau 5-6, erau vreo 70 și erau oameni care cumva se instruiseră să facă o chesitune din asta într-o adunare publică. De exemplu, să forțeze intrarea într-o adunare publică. Sunt trei chestiuni distincte, susținătorii lui Călin Georgescu care sunt oameni de bună credință spun că nu a fost o influență a Rusiei în alegeri. Acum în sfârșit avem o dovadă și vor fi multe altele.”
Președintele Dan amână nominalizarea unui director al SRI – instituția-cheie în contracarea războiului hibrid
Întrebat în interviul de joi când va propune Parlamentului noii directori ai SRI (Serviciul Român de Informații) și SIE (Serviciul de Informații Externe), președintele Nicușor Dan a explicat că încă nu poate face asta.
„Trebuie să facem două lucruri”, a afirmat președintele: să nu zdruncine partea operativă, „pentru că sunt chestiuni de securitate foarte serioase” și „să prevenim ca excesele pe care le-am văzut de-a lungul timpului, interferențele cu diferite fenomene sociale să dispară”.
Nicușor Dan a adăugat: „Un director civil ar trebui să fie garanția pentru lucrul ăsta”.
Deputatul USR Allen Coliban, membru în Comisia Comună permanentă pentru controlul SRI din Parlament, spune pentru Europa Liberă că, până în acest moment, președintele nu a cerut opinia deputaților și senatorilor din Comisie în legătură cu desemnarea șefului SRI.
De partea operativă a SRI ține, de exemplu, depistarea arsenalului confiscat de la mercenarul Horațiu Potra de anchetatorii români în februarie, la două luni după ce acesta a fost găsit în decembrie 2024, în drum spre București, cu arme.
Îți mai recomandăm Cine și ce a știut | Procurorii nu au stabilit încă de unde și de când avea Horațiu Potra arsenalul militar care putea ucide mii de oameniÎn rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Horațiu Potra, citit de Europa Liberă, anchetatorii nu explică cum a fost posibil ca Potra să dețină în locuința din orașul Mediaș zeci de mitraliere și alte arme letale, mii de cartușe și alte muniții, precum și grenade.
Europa Liberă a întrebat un ofițer în rezervă al armatei, care a cerut să îi fie păstrat anonimatul, cum crede că a fost posibil acest lucru, fără ca autoritățile să intervină mai devreme.
Acesta spune că, din punctul său de vedere, „permeabilitatea granițelor este o mare vulnerabilitate, care este exploatată prompt de elemente maligne”. El nu exclude ca transporturile de arme să fi fost disimulate sub aparența unor elemente aparent inofensive, prin acțiuni ilegale.
„Fie că vorbim de incompetență, fie de complicitate sau apartenență la organizații criminale, efectul este același – sunt arme introduse ilegal în România. Câte?”, completează retoric ofițerul în rezervă al armatei.
În interviul acordat joi, președintele Nicușor Dan a declarat că deocamdată, nu are „o cunoaștere completă a activității lor (SRI, n.r.). E un proces în curs și, așa cum relația mea cu Justiția e un șantier, relația cu serviciile este, de asemenea, un șantier pe care-l extindem”, a detailat Nicușor Dan.
Amânarea nominalizării șefilor serviciilor de informații de către președinte are legătură și cu reacția internă a liderilor partidelor politice la nume vehiculate ca fiind propuse de președinte pentru aceste funcții.
Șefii serviciilor sunt numiți de Parlament prin vot, iar președintele trebuie să se asigure că propunerile sale vor trece testul majorității parlamentare.
Îți mai recomandăm Nicușor Dan despre schimbările din serviciile secrete și din parchete: Când va fi consens, vom anunța. Nu e grabă până la primăvarăOfițerul intervievat de Europa Liberă spune că numirea noilor șefi ai SRI și SIE reprezintă nu doar „o necesitate” dar și „o normalitate”.
„Odată percepută ca o urgență, e posibil să asistăm la o serie de fricțiuni între diferitele forțe politice, ceea ce poate avea un impact asupra listei de priorități ale statului. Oricare ar fi opțiunea, cele două servicii trebuie să poată să continue să își îndeplinească atribuțiile de a proteja statul în ariile de responsabilitate specifice”, explică ofițerul.
El adaugă că „indiferent cine vor fi personalitățile civile care vor exercita conducerea celor două instituții (SRI și SIE, n.r.), acestea trebuie să prezinte cel mai înalt nivel de probitate morală, un nivel ridicat de cultură de securitate, precum și capacitatea și tăria de a proteja SRI și SIE de orice influență politică”.
Una dintre principalele atribuții ale SRI este apărarea valorilor constituționale. Cu alte cuvinte, protejarea sistemului democratic actual și apartenența României la sistemul politico-militar euroatlantic.
Pe site-ul SRI scrie că „pentru a proteja atât statul, cât şi cetăţeanul, Serviciul Român de Informații culege informații despre activităţile care intră în contradicţie cu valorile Constituţiei, evaluează riscurile care decurg din aceste activităţi şi întreprinde măsurile necesare pentru ca acestea să nu devină realitate”.
Totodată, explică SRI, un „domeniu major de risc îl constituie acţiunile extremiste cu potenţial de afectare a organizării statului, a valorilor sale fundamentale, a stabilităţii sociale şi a climatului de bună convieţuire interetnică”.
SRI a avut în organigramă și o Direcție Generală de Apărare a Constituției.
Europa Liberă a întrebat SRI în decembrie 2024 dacă Direcția Generală pentru Apărarea Constituției mai există sau nu, după ce hotnews.ro a scris despre acest subiect.
SRI nu a răspuns.
Între 2013-2016, Direcția Generală Apărare a Constituției a fost condusă de generalul-locotenent Adrian Ciocîrlan, în prezent adjunct al directorului SRI.
Deputatul Allen Coliban spune pentru Europa Liberă că activitatea SRI în contracararea războiului hibrid ar trebui să acopere cel puțin trei dimensiuni:
- Prevenție și identificare corectă a riscurilor;
- Valorificare eficientă a informațiilor și colaborare interinstituțională;
- Educare, conștientizare și pregătire activă a populației.
„Cu cât metodele agresorilor sunt descoperite mai repede și sunt corect evaluate, cu atât impactul acțiunilor lor va fi mai slab. Situații precum cele de anul trecut, când ni se spunea, cu câteva săptămâni înainte de alegeri, că nu există probleme majore, arată o mare vulnerabilitate, asupra căreia încă avem mai multe întrebări decât răspunsuri”, spune deputatul Uniunii Salvați România (USR).
SRI este condus de un director interimar militar, generalul Răzvan Ionescu, după demisia din iulie 2023 a fostului director civil Eduard Hellvig.
Anunțul lui Hellvig privind demisia a fost surprinzător, deși a venit după opt ani de funcție.
SRI „s-a transformat major ca să poată acționa mai eficient pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI”, spunea la acel moment fostul director, reînscris între timp în PNL.
Îți mai recomandăm Eduard Hellvig pleacă de la șefia SRI. „Mi-am atins obiectivele propuse”. Președintele Iohanis îl decoreazăFostul președinte Klaus Iohannis a încununat activitatea și demisia directorului SRI cu o decorație. Întrebat de Europa Liberă, în iulie 2023, de ce și-a dat demisia Eduard Hellvig, Iohannis a răspuns: „Din motive personale, a decis să se retragă”.
Klaus Iohannis a adăugat atunci: „Evident că voi face o propunere pentru această funcţie, fiindcă SRI nu poate să rămână fără conducere civilă”.
Până la finalul mandatului, în februarie 2025, fostul președinte nu a propus Parlamentului un nou director al Serviciului Român de Informații.
Imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale de pe 24 noiembrie 2024, Iohannis spunea că SRI nu l-a informat despre interferențe ilegale în procesul electoral.
Europa Liberă a încercat acum să discute cu Eduard Hellvig. Nu am reușit.
SRI nu e însă singurul responsabil de contracarea războiului hibrid
Președintele Nicușor Dan a admis pe 11 septembrie, într-un alt interviu, la postul de televiziune B1, că, după ce a făcut o evaluare, a ajuns la concluzia că România este atacată hibrid de Rusia din 2015.
„A fost o creştere graduală. Pe de o parte, de atacuri cibernetice la infrastructuri, pe de altă parte, de instrumente de propagandă care s-au dus încet-încet şi au influenţat zone din societate”, a explicat șeful statului.
Îți mai recomandăm SmartJob contra minciunii | Dragoș Stanca: Dezinformarea amenință siguranța națională. Președintele României e dator să vorbească oamenilorÎntrebat dacă România a răspuns atacurilor de-a lungul acestor ani, președintele Dan a declarat că „pe zona de dezinformare, abia începe să facă (asta n.r.)”.
„Pe zona de dezinformare - site-uri false, site-uri aparent banale, aici aș putea spune că suntem cu un pas în spatele Rusiei și trebuie să învățăm să ne apărăm în timp real. E suficient ca un site să fie văzut de 200.000 de oameni timp de două ore; degeaba îl dai jos pe urmă, că oamenii deja l-au văzut și informația s-a propagat”, și-a continuat Nicușor Dan explicația în interviul din 25 septembrie de la Digi24.
Your browser doesn’t support HTML5
Col. Ciprian Pripoae-Șerbănescu, specialist în război cognitiv: E nevoie și în România, cum e în Suedia, de o Agenție de Apărare Psihologică
Deputatul Allen Coliban este unul dintre parlamentaricare ar trebui să exercite controlul civil asupra SRI prin Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii serviciului secret.
Deocamdată, el constată că, „dacă este să analizăm puținele informații făcute public anul trecut, din rapoartele desecretizate, pare că am avut prea puțină coerență și aliniere între serviciile de informații”.
SRI este o intituție militară care lucrează cu secrete.
Dar, spune deputatul USR, chiar și așa „SRI ar trebui să joace un rol activ, nu neapărat prin structurile sale operative ci, de exemplu, prin cadrele Academiei Naționale de Informații, în expunerea amenințărilor acestui război hibrid, a metodelor de contracarare și în pregătirea activă a populației pentru a face față tacticilor folosite de către agresori”.
Allen Coliban, deputat USR de Brașov.
Coliban crede că România trebuie să urmeze exemplul Republicii Moldova în privința combaterii minciunilor ca arme de război hibrid.
„Cel puțin la nivelul comunicării publice, în condiții similare de război hibrid cu același agresor, cred că putem lua drept exemplu serviciul similar din Republica Moldova, SIS, care a avut o comunicare mult mai proactivă și mai transparentă”, explică parlamentarul USR.
Pe de altă parte, din războiul hibrid fac parte și acțiuni de decredibilizare a instituțiilor statului. Acestea din urmă trebuie să recupereze din credibilitate, spune președintele României.
Îți mai recomandăm SmartJob contra minciunii | A. Bârgăoanu, expert în dezinformare: În România domnește neîncrederea. Statul să învețe să vorbească cu oameniiCum ar putea răspunde pe viitor România la atacurile hibride am putea deduce măcar din viitoarea Strategie națională de apărare, pentru perioada 2025-2029.
Este documentul strategic ce trebuie elaborat până cel târziu la sfârșitul acestui an sub umbrela Președinției și care trebuie adoptat de Parlament.
Iulia Joja predă cursuri de Securitate Europeană la Georgetown University și este directoarea programului pentru Marea Neagră al Middle East Institute de la Washington.
Ea spune pentru Europa Liberă că vulnerabilitățile României în fața războiului hibrid „sunt profunde și create de autoritățile responsabile, adică guvern și președinte, prin neglijarea educației, inclusiv a celei civice, prin lipsa de comunicare cu alegătorii și prin lipsa asumării responsabilității față de aceștia”.
Iulia Joja profesoară de Securitate Europeană la Georgetown University.
Iulia Joja susține că o consecință vizibilă a acestor comportamente ale liderilor politici este erodarea încrederii în instituții.
„Această încredere a scăzut inclusiv prin anularea alegerilor. Președintele, în mod special, a fost ales pentru a repara aceste lucruri, însă până în acest moment, acest efort nu este vizibil”, spune Iulia Joja.
Ea amintește că Rusia a început atacurile cibernetice încă din 2007, în Estonia, și le-a continuat în Georgia, Ucraina și state membre NATO și UE.
„Autoritățile trebuiau să fie pregătite, nu să fie luate prin suprindere, nu e nimic nou.”
„Citarea rapoartelor unor țări străine care indică interferența Rusiei, în lipsa rapoartelor autorităților naționale, subminează suveranitatea și încrederea. Președintele amână chiar și declasificarea, refuză să își angajeze o echipă care ar trebui să se ocupe de aceste lucruri”, atrage atenția experta.
La rândul său, ofițerul în rezervă intervievat de Europa Liberă pentru acest articol, crede că una dintre metodele de a contracara războiul hibrid trebuie să fie „dezvoltarea României la un nivel care să îi aducă, implicit, o formă de imunitate la agresiunile hibride”.
„Aici trebuie să privim sistemic la toate instrumentele puterii de stat, să pornim de la ridicarea capacității fiecăruia de a răspunde la amenințări. Aș mai puncta nevoia ca investiția în educație să fie privită cât mai serios, dincolo de cifre, statistici și alocări bugetare, ca o componentă fundamentală de rezistență la dezinformare și manipulare”, concluzionează ofițerul în rezervă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI