Din septembrie, timp de câteva luni, podcastul SmartJob va fi dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg al Europei Libere „Contra minciunii”. Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Vom învăța împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele atât de sofisticate ale dezinformării.
***
Alina Bârgăoanu este expertă în dezinformare și decana Facultății de Comunicare și Relații Publice de la SNSPA. Este, de asemenea, membră a Grupului la nivel înalt contra știrilor false al Comisiei Europene.
Paradoxal, după atâția ani de democrație, instituțiile românești nu au înțeles ce înseamnă comunicare guvernamentală și instituțională, avertizează Alina Bârgăoanu.
Întrebată dacă, în calitate de membră a Grupului la nivelul Comisiei Europene pentru combaterea dezinformării, colaborează cu autoritățile române, dacă este chemată la Palatul Cotroceni sau la Guvern pentru a lua parte la deciziile privind dezinformarea din România, experta spune că participă la multe întâlniri internaționale pe această temă, punctele sale de vedere sunt cât se poate de publice, dar că nu are o colaborare cu autoritățile:
„Nu-mi dau seama cât de organizate sunt eforturile în acest moment pentru a combate acest fenomen în România. Am pledat pentru crearea unor structuri permanente, cu nuanțarea ideii că nu vorbim despre cenzură. Nu avem această strategie contra dezinformării deocamdată.”
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Fake news se bazează fie pe ură, un fenomen din ce în ce mai răspândit, despre care se discută frecvent, fie pe exploatarea emoțiilor pozitive, cum ar fi speranța, explică Alina Bârgăoanu. Înduioșarea este o emoție pozitivă folosită intens în campaniile de dezinformare și fake news, exemplifică ea.
„De multe ori, dezinformarea se bazează foarte mult pe cultivarea comunităților, a ideii de dragoste, prietenie, apartenență la comunitate - dragii mei, zmeii mei, copiii mei - exploatează exact starea de vulnerabilitate emoțională a oamenilor, creând pseudo-sentimente de speranță, de încredere, de conexiune.”
La rădăcina fake news, a războiului cognitiv și a acestei dezordini informaționale, spune experta, se află explozia platformelor digitale, care nu beneficiază de control editorial, așa cum se întâmplă în mass-media:
„Între informația brută și utilizator nu mai există niciun intermediar care să filtreze, să verifice, să pună lucrurile într-o perspectivă.”
E necesar ca președintele și premierul să le vorbească românilor, mai ales în contextul războiului
Dezinformările cu privire la imigrație au fost cele mai frecvente în luna iulie, în toate statele Uniunii Europene, potrivit Alinei Bârgăoanu. Pe locul al doilea este dezinformarea cu privire la schimbările climatice:
„Există această idee că ploile nu sunt ploi, că, de fapt, sunt arme meteo folosite de un grup ascuns, de oculta globală, pentru a influența evenimentele politice”, spune ea.
Experta a comentat și un fake news potrivit căruia incidentul cu dronele rusești care au pătruns pe teritoriul Poloniei a fost un eveniment regizat.
Spune, de asemenea, că, pe lângă reacția promptă și adecvată a Ministerului Apărării, care a clarificat faptele, în momentul în care astfel de drone au pătruns și în spațiul românesc, ar fi fost nevoie ca România să fi comunicat inclusiv prin vocea președintelui țării și a premierului:
„Acele drone au intrat pentru a influența opinia publică, pentru a crea acest sentiment de neîncredere în autorități, a permite interpretarea că, de fapt, NATO nu ne va apăra pe noi și pe Polonia, că ne va lăsa de izbeliște, să nu ne băgăm în acest război din cauză că NATO ne va lăsa din mână, că, de fapt, Polonia, împreună cu Ucraina, doresc atragerea UE și NATO într-un război”.
Pare că a reușit această strategie? „Eu cred că aceste demersuri au efect. Părerea mea e că a reușit și nu numai în România, ci aș spune pe flancul estic.”
Dezinformarea îi afectează și pe cei învățați. Ea acoperă un gol, un vid de informare corectă
În societatea românească s-a creat o întreagă demonizare a celor needucați sau care au numai câteva clase, întrucât ei ar fi cei care ar fi mai ușor de dezinformat, avertizează prof. Alina Bârgăoanu. Pe lângă faptul că prezumția „dezinformarea nu îi afectează pe cei educați” este falsă, adevărul fiind că dezinformarea poate afecta pe oricine, această nouă separare provoacă o și mai mare polarizare a lumii românești:
„Cercetările la nivel european, inclusiv în România, contrazic puternic această idee (numai cei cu școală puțină sunt afectați de dezinformare n.r.). Susceptibilitatea la dezinformare nu e corelată cu nivelul de educație. E prezisă de cu totul alte lucruri, nu de nivelul de studii.”
Este vorba, în primul rând, potrivit Alinei Bârgăoanu, despre dorința de cunoaștere, de a ști, căci dezinformarea acoperă aproape întotdeauna un gol, un vid de informare.
De aici importanța comunicării guvernamentale sistematice, astfel încât să nu se creeze vid-urile de comunicare, spune aceasta.
Al doilea motiv care predispune la dezinformare este nevoia de apartenență, de a aparține unei comunități, iar al treilea factor este dat de nevoia de status social, dorința de a fi respectat, de a nu fi lăsat în urmă, sentimentul că ești victimă, că cineva îți face o nedreptate.
„Oamenii cu studii pot cădea în această plasă. Oameni foarte pregătiți profesional în anumite domenii, dar care, având aceste vulnerabilități - nevoia de status, sentimentul că nu sunt respectați, sentimentul că au fost lăsați în urmă - pot cădea pradă dezinformării”, explică profesoara.
Aceste sentimente, faptul că sistemul ne minte, că suntem nedreptățiți, mințiți, faptul că sistemul are ceva cu noi, că suntem victime, că ni se face o mare nedreptate, toate acestea sunt răspândite la nivelul întregii societăți, susține experta în dezinformare.
Democrația se bazează pe un lucru atât de sensibil și de fragil - mintea umană, spune aceasta, iar, în momentul în care te joci cu mintea umană și o manipulezi, democrația nu mai funcționează, slăbește, dispare, apar tentații:
„Oamenii încep să flirteze cu alte modele, să rescrie trecutul sau să-și schimbe sentimentele vizavi de ce ar însemna o dictatură. De la faptul că nu te vaccinezi, nu îți vaccinezi copilul, nu urmezi tratamentul doctorului sau de a nu asculta îndemnul de a pleca din casă atunci când vine valul de inundație peste tine, de la lucrurile acestea foarte concrete, se poate ajunge până la schimbare de regim. România, iată, având experiența dramatică a dictaturii, cochetează, totuși, cu ideea că, de fapt, acea dictatură a fost bună și era bine.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
