Președintele Nicușor Dan vrea implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale. Experți: Nu vom vedea niciun efect

În februarie 2025, Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) anunța că are în vedere o conduită dubioasă a unor inspectori fiscali din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Patru inspectori antifraudă erau suspectați de săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, după ce au ignorat neregulile grave descoperite în urma controalelor făcute în perioada 2021-2022 la firmele din grupul Nordis, permițând astfel ascunderea unor transferuri suspecte de zeci de milioane de lei.

Conform documentelor DIICOT, doi inspectori antifraudă făcuseră controale la trei societăți din grupul Nordis – Nordis Management SRL, Lampp Building SRL și MBG Idela Management SRL – între noiembrie 2021 și ianuarie 2022.

Cu această ocazie, au fost identificate transferuri suspecte de bani în valoare totală de peste 69 de milioane de lei, retrase de persoane-cheie din grupul Nordis.

Inspectorii au solicitat documentele justificative pentru aceste operațiuni, inclusiv contracte de cesiune prin care părți sociale la Nordis Hotel SRL, evaluate la prețuri exorbitante, de peste 1,9 milioane euro per acțiune, erau vândute către celelalte firme din grup.

Asta în condițiile în care valoarea nominală a unei acțiuni era de 10 lei, conform procurorilor.

Deși au fost puse la dispoziție mai multe documente, inclusiv hotărâri ale Adunării Generale a Acționarilor privind evaluări de peste 200 milioane euro, procesele-verbale întocmite de inspectori nu au consemnat nicio încălcare a legii și nu au dispus nicio măsură.

Această inacțiune a inspectorilor a permis folosirea rapoartelor de control ca justificare legală pentru avansurile în trezorerie în fața administratorului judiciar, ceea ce a contribuit la acoperirea unor posibile fapte de delapidare.

Alți doi inspectori au făcut controale la societățile Nordis Best Construct SRL (actual Lampp Building Project SRL), Antrepriză Montaj Construct SRL și PTG Original Construct SRL.

În aceste controale, spun procurorii, au fost constatate tranzacții suspecte cu societăți de tip „fantomă”, fără activitate reală, însă inspectorii au evitat să sancționeze beneficiarii reali ai acestor operațiuni, limitându-se la sesizarea societăților fantomă.

Ancheta DIICOT arată că această conduită a fost deliberată, pentru a proteja interesele făptuitorilor și a împiedica tragerea lor la răspundere penală pentru evaziune fiscală.

În anul 2024, reprezentanții grupului Nordis ar fi exercitat presiuni asupra inspectorilor antifraudă, inclusiv prin solicitarea unor audiențe la conducerea ANAF.

Inspectorii antifraudă au declarat în fața procurorilor că Vladimir Ciorbă, soțul fostei deputate PSD Laura Vicol, le-a transmis informații politice sensibile și a încercat să îi intimideze, sugerând că deține influență asupra conducerii ANAF și că vor urma schimbări politice care ar putea afecta activitatea de control.

Fosta deputată PSD Laura Vicol iese din arestul central, București, 14 februarie 2025.

Scandalul Nordis nu este singurul în care apar informații despre ineficiența acțiunilor de control la marile businessuri cu legături în lumea politică.

Povestea nu ar fi ieșit la suprafață, probabil, dacă nu ar fi existat articole de presă și peste 750 de persoane care au depus plângeri penale după ce au achitat, în avans, costuri pentru apartamente care au fost ulterior revândute altor persoane.

Dosarul este încă în cercetare după se instanța a respins arestarea cuplului Laura Vicol - Vladimir Ciorbă în februarie 2025.

Ce vrea să facă Nicușor Dan

Nicușor Dan a anunțat că intenția de implicare a serviciilor vine după o discuție cu premierul interimar, Cătălin Predoiu.

„A spus că verifică dacă trebuie în Strategia Națională de Apărare să aducem o modificare astfel încât să concentrăm mai multe forțe ale statului pe combaterea acestui fenomen”, a afirmat Nicușor Dan, întrebat care e mesajul său ca președinte în privința reducerii evaziunii fiscale.

Nicușor Dan crede că implicarea serviciilor secrete va contribui la reducerea evaziunii fiscale mari și, implicit, la diminuarea deficitului bugetar. Efectele concrete, crede el, se vor resimți începând cu anul viitor.

„Noi, acum, suntem în o situație în care trebuie să transmitem pieței financiare, investitorilor niște măsuri pentru a doua jumătate din 2025. Combaterea marii evaziuni eu sunt optimist că o vom face, dar efectele ei se vor vedea în 2026”, a adăugat președintele.

Într-o conferință de presă din 4 iunie, președintele Dan a vorbit despre delimitări clare în ceea ce privește implicarea serviciilor de informații în sprijinul combaterii evaziunii fiscale.

„Trebuie să ne asigurăm că activitatea Serviciului se oprește la a furniza informații și mai departe lucrează organele civile, care sunt ANAF și Parchetul. (...) Serviciile de informații nu fac controale. Serviciile de informații culeg informații”, a spus Nicușor Dan.

Alte protocoale pentru combaterea evaziunii fiscale pe baza hotărârilor CSAT

În 2012, în timpul Guvernului Ponta, mai multe instituții semnau cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) un protocol pentru depistarea și combaterea evaziunii fiscale.

Documentul se numea „Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a evaziunii fiscale”.

Semnat în luna ianuarie a acelui an, în introducerea textului era precizat faptul că protocolul este încheiat în baza unei hotărâri a CSAT din anul 2010.

Documentul a fost semnat de către procurorul general – la acea vreme, Laura Codruța Kovesi (ulterior șefă a Direcției Naționale Anticorupție din 2013 până în iulie 2018), fostul șef sl SRI George Maior, fostul ministru de Interne și fost senator PDL (apoi PNL) Traian Igaș și Alina Bica, atunci secretar de stat în Ministerul Justiției, dar care avea să ajungă procuroare-șefă a DIICOT (perioada 15 mai 2013 - 24 noiembrie 2014).

Între 2014 și 2017, Serviciul Român de Informații (SRI) a detașat 28 de ofițeri la ANAF, pe baza hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, timp în care aceștia au furnizat informații și expertiză pentru identificarea firmelor cu risc ridicat de evaziune fiscală, sprijin în elaborarea strategiilor de control și modificarea modului de desfășurare a controalelor astfel încât să se evite avertizările prealabile către cei vizați.

Colaborarea a fost considerată de autorități ca un factor important în creșterea eficienței ANAF, care în acea perioadă a înregistrat performanțe în colectarea veniturilor bugetare, inclusiv a TVA-ului.

În raportul pe 2017, ANAF anunța „cea mai bună colectare la bugetul de stat din istoria instituției”, cu o pondere a TVA colectat de 37% din veniturile statului.

În 2024, ponderea TVA a fost de sub 20% din totalul veniturilor la bugetul de stat.

În martie 2017, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a dispus retragerea specialiștilor de la ANAF după intense critici legate de ingerința în această instituție.

Expert anticorupție: Implicarea serviciilor secrete în anchetele penale nu este soluția pentru combaterea evaziunii fiscale

Laura Ștefan este expertă în domeniul anticorupției și a urmărit fenomenul evaziunii fiscale din ultimii ani, dar și efectele pe care le-a avut implicarea operativă a serviciilor în alte domenii ale societății.

Ea spune că, încă de la începutul anilor '90, legislația românească a stabilit clar că serviciile de informații nu au competențe în cercetarea penală și în urmărirea penală, atribuții rezervate poliției și parchetelor.

„Mi se pare ridicol ca în 2025 să punem din nou în discuție acest principiu esențial”, spune experta pentru Europa Liberă.

Laura Ștefan este expertă în lupta împotriva corupției.

Laura Ștefan menționează că serviciile secrete pot și trebuie să furnizeze informații utile organelor de urmărire penală, care să fie apoi prelucrate și coroborate cu probe în cadrul procesului penal.

Însă nu este recomandabil ca aceste servicii să preia funcții operative de anchetă sau urmărire penală, mai ales în domenii sensibile precum evaziunea fiscală.

De altfel, legislația actuală impune obligația pentru orice cetățean de a sesiza instituțiile statului dacă are informații despre o posibilă infracțiune.

Referindu-se la cazuri concrete, cum ar fi scandalul Nordis, unde inspectori ANAF ar fi fost intimidați sau și-ar fi neglijat atribuțiile, după cum rezultă din documentele DIICOT legate de cazul Nordis, Laura Ștefan a arătat că soluția „nu este să delegăm atribuții serviciilor secrete, ci să întăririm și reformăm instituțiile tradiționale — ANAF, poliția și parchetele”.

„Dacă inspectorii ANAF sunt intimidați, legislația existentă oferă mecanisme pentru a raporta aceste infracțiuni și a proteja integritatea controalelor”, explică ea. „Nu cred în scurtături. Nu există altă modalitate de a face statul mai eficient decât prin reformarea și consolidarea instituțiilor clasice.”

Experta anticorupție mai atrage atenția și asupra importanței unei justiții puternice, capabile să ancheteze corupția inclusiv în rândul magistraților.

„O parte din lipsa de reacție a organelor judiciare vine din faptul că oamenii din sistem nu mai cred că justiția anchetează corupția judiciară așa cum trebuie. Aceasta duce la resemnare și lipsă de încredere.”

Laura Ștefan amintește că, în trecut, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a avut competențe clare în investigarea corupției judiciare, însă în ultimii ani numărul dosarelor de acest tip a scăzut dramatic, ajungând aproape de zero anual, ceea ce afectează percepția asupra independenței și eficienței justiției.

În prezent, infracțiunile comise de magistrați sunt cercetate de Parchetul General, dar, de la preluarea acestor atribuții nu a mai existat niciun dosar public despre infracțiunile magistraților.

Cercetător în științe politice: Implicarea serviciilor nu a avut efectele scontate

Marius Ghincea este politolog și cercetător la Departamentul de Științe Sociale și Politice al Universității ETH Zurich, una dintre primele zece din lume.

El atrage atenția că, în ultimii 15 ani, creșterea rolului serviciilor de informații în domenii civile precum combaterea corupției sau reforma educației nu a adus rezultate semnificative.

Politologul Marius Ghincea este cercetător postdoctoral la ETH Zurich.

Din contră, această tendință a generat costuri politice și instituționale, afectând autonomia instituțiilor civile și diluând concentrarea serviciilor pe misiunile lor esențiale de securitate națională.

„Includerea unor domenii tot mai largi în strategia națională de apărare și atribuirea unor responsabilități extinse serviciilor nu este o soluție”, subliniază Ghincea, care a documentat acest fenomen în articole academice și de opinie.

Un exemplu elocvent, spune Ghincea, este introducerea Educației ca parte a strategiei de Apărare pentru susținerea proiectului România Educată, al fostului președinte Klaus Iohannis, și care s-a dovedit lipsită de efect.

Combaterea evaziunii fiscale ar putea să se facă prin reformarea ANAF, nu prin intervenția serviciilor secrete, spune el.

Marius Ghincea subliniază că există modele de eficiență în statele vecine României. Soluțiile eficiente ar veni din întărirea capacității instituționale a ANAF, nu din folosirea instrumentelor excepționale ale serviciilor secrete.

El citează modele de succes din regiune, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, care au redus semnificativ evaziunea prin reforme fiscale, digitalizare și măsuri tehnice de control al fluxurilor financiare.

„România are un număr redus de profesioniști în ANAF și trebuie să continue digitalizarea și să aplice măsuri tehnice pentru a controla mai bine circuitul financiar”, afirmă Ghincea.

Totodată, el subliniază că voința politică este esențială pentru aceste reforme, iar în trecut aceasta a lipsit, fiind adesea blocată de interesele politice.

Reformarea Justiției, principala problemă a statului

Atât Laura Ștefan, cât și Marius Ghincea spun că problema fundamentală rămâne Justiția în ansamblu care este percepută ca o „castă” care solicită privilegii fără a livra rezultate eficiente în combaterea corupției și evaziunii.

Ștefan dă ca exemplu problema cheltuirii inechitabile a banilor publici mai ales în Justiție, menționând exemplul pensiilor speciale foarte mari, cum este cazul actualului președinte al Curții Constituționale, care va beneficia de pensii în valoare de 20.000 euro pe lună plătite din bugetul de stat.

„Este esențial să discutăm despre echitatea și sustenabilitatea resurselor publice, mai ales în contextul în care România are resurse limitate și nevoi mari în alte sectoare”, a concluzionat Laura Ștefan.

În România, evaziunea fiscală este estimată la 10% din PIB.

Asta înseamnă că statul pierde undeva la 40 de miliarde de lei doar din cauza evaziunii fiscale, iar principala problemă este colectarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA).

România este în continuare ţara cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, de 30,59%, faţă de o medie de 6,03% la nivelul blocului comunitar, arată un raport publicat la finalul lui 2024 de Comisia Europeană.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI