231 milioane de euro și posibila răsturnare a guvernului Bolojan, mizele ședinței CCR referitoare la pensiile magistraților

„Când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că un guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, spune premierul Ilie Bolojan rar, fără inflexiuni.

El a făcut această declarație pe 2 septembrie 2025 în legătură cu eventuala pronunțare ca neconstituțională a pachetului de reformă din justiție.

Întrebarea adresată suna simplu: „Dacă el nu trece de CCR, vă dați demisia?”.

Răspunsul, ambalat sub forma unei filosofii guvernamentale, lăsa loc să se înțeleagă că e posibilă o renunțare la funcția de prim-ministru.

Activă din iunie 1992, Curtea Constituțională a României a invalidat până în prezent multe legi sau ordonanțe care au vizat reforma pensiilor speciale.

Niciun premier nu a condiționat până acum rămânerea în funcție de unda verde pe care ar putea-o primi (sau nu) dinspre cei nouă judecători constituționaliști.

Pe lângă instabilitatea politică și, implicit, economică, decizia CCR cu privire la pensiile magistraților mai are o miză.

În lipsa reformei asumate de către România, sunt blocate 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Până la sfârșitul anului, banii ar putea fi pierduți.

Scurt istoric al pensiilor speciale

⇒ 1997 – este anul când a fost adoptată legea pensiilor de serviciu pentru magistrați, inițiată de ministrul Valeriu Stoica în timpul Guvernului Ciorbea (PNȚCD-PNL-PD-UDMR-PDSR); ea prevedea că magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiau de pensie de serviciu, care era formată din: 80% din venitul net realizat din salariul de bază, la care se adăugau sporul pentru vechime în muncă şi sporul de stabilitate în magistratură de la data pensionării;

⇒ 2004 – legea adoptată de Guvernul Adrian Năstase (PSD) stabilea că magistrații nu pot fi membri în partide politice și erau obligați să nu se implice în activități sau să manifeste convingeri politice în exercitarea atribuțiilor lor;

⇒ 2004 – legea adoptată de Guvernul Adrian Năstase (PSD) stabilea pensiile personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești şi din parchetele de pe lângă acestea; baza de calcul o reprezenta media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare;

⇒ 2005 – la propunerea Guvernului Călin Popescu Tăriceanu (PD-PNL-UDMR) – al cărui ministru al Justiției era Monica Macovei – judecătorii și procurorii puteau ieși la pensie, la cerere, dacă aveau 25 de ani vechime în sistem. Suplimentar, beneficiau de aceleași prevederi și magistrații care activaseră anterior ca avocați, însă în acest caz erau luați în calcul maximum zece ani. Până atunci, magistrații ieșeau la pensie la aceeași vârstă ca restul populației. La cerere, își puteau prelungi mandatele după ce împlineau 65 de ani.

⇒ 2006 – Guvernul Tăriceanu propunea indemnizații speciale pentru parlamentari, în funcție de numărul mandatelor: 1.483 de lei pentru mandate din ’90-’92; 2.187 de lei - un mandat; 5.741 de lei - două mandate; până la 12.168 de lei, pentru minimum trei mandate;

⇒ 2015 – Guvernul Victor Ponta (PSD-UNPR-ALDE) reglementa pensiile personalului aeronautic;

⇒ 2015 – Guvernul Victor Ponta reglementa pensiile funcționarilor publici parlamentari;

⇒ 2015 – Guvernul Victor Ponta reglementa pensiile diplomaților;

⇒ 2015 – același guvern Ponta reglementa pensiile militare de stat;

⇒ 2016 – Guvernul Dacian Cioloș (tehnocrați susținuți de PSD) reglementa pensiile auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi.

Niciuna dintre legile de mai sus, care ofereau privilegii unor categorii profesionale, nu a fost respinsă ca fiind neconstituțională de către CCR.

Lupta pensionarilor cu Constituția

Subiectul pensiilor a apărut de opt ori până acum pe masa judecătorilor Curții Constituționale. Prima dată, în 1996.

Pensionarul Ioan Pascu cerea atunci să-și primească banii la adresa din Statele Unite ale Americii, unde se mutase. O lege comunistă, din 1977, prevedea că „plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspendă pe timpul cât pensionarul are domiciliul stabilit pe teritoriul altei ţări”.

Pe motiv că nu există un „tratat de asistenţă socială cu SUA”, Casa de Pensii din România nu-i vira banii. Pe 22 mai 1996, magistrații CCR arătau că prevederile legii comuniste invocate sunt abrogate, iar pricina lui Ioan Pascu era admisă: blocarea plăților către altă țară era neconstituțională.

Pentru că nu i s-a permis să se pensioneze din Serviciul Român de Informații în 2001, când împlinea 60 de ani, Mircea Dumitrescu a apelat și el la instanță.

Conform vechilor prevederi, trebuia să aștepte până la 62 de ani și trei luni, dar legea pensiilor militare abia se schimbase și intrase în vigoare de la 1 aprilie al acelui an. Magistrații CCR i-au dat dreptate lui Dumitrescu.

În afara acestor două cazuri, până în 2020, pensionarii au stat sub radarul constituțional.

Lupta pensionarilor speciali cu constituția

Pe 28 ianuarie 2020, proiectul de lege inițiat de PNL privind eliminarea pensiilor speciale era votat de Camera Deputaților de 247 parlamentari. Alți 21 se abțineau.

Proiectul prevedea eliminarea tuturor pensiilor speciale, mai puțin cele ale militarilor și polițiștilor.

Contestată de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), propunerea pica testul CCR pe 6 mai 2020.

Trei ani mai târziu, 28 noiembrie 2023, Curtea Constituţională decidea că eliminarea pensiilor foştilor parlamentari este și ea neconstituţională.

Judecătorii spuneau atunci că indemnizația parlamentarilor pentru limită de vârstă este un drept legal dobândit, iar eliminarea ei ar crea o „insecuritate juridică vădită”.

Pe 19 decembrie 2024, magistrații CCR decideau că e neconstituțională modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili (câștigul mediu salarial brut și câștigul mediu salarial net).

Iar pe 11 martie 2025, magistrații CCR respingeau o încercare de modificare a legii pensiilor militare de stat.

Noua încercare de modificare a pensiilor magistraților

Potrivit ultimelor date publicate de Casa Națională de Pensii Publice, în luna iulie 2025 beneficiau de pensie specială 5.696 de foști magistrați.

Doar 2.560 dintre ei încasează pensii bazate pe contributivitate, ceilalți 3.136 fiind plătiți din bugetul statului.

Pensia medie a magistraților a fost de 25.283 lei în iulie, din care 22.084 lei provin de la bugetul de stat, nu din contribuțiile anterioare.

La sfârșitul lunii august 2025, Executivul și-a angajat răspunderea pentru proiectul care ar limita pensia de serviciu a unui magistrat la maximum 70% din ultimul salariu net (față de 80% din brut, cât e în prezent) și ar crește vârsta de pensionare până la 65 de ani etapizat, în următorii zece ani.

„Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, a declarat Bolojan, în Parlament, după ce Executivul pe care îl conduce și-a angajat răspunderea pentru proiectul privind pensiile magistraților.

Modificarea venea în contradicție cu opinia președintelui Nicușor Dan.

Cu o zi înainte ca Guvernul să-și asume răspunderea în Parlament pentru mai multe reforme, inclusiv a pensionării magistraților, președintele României cerea Guvernului ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat la 65 de ani, în următorii 15 ani, și nu în următorii 10, așa cum a hotărât Executivul.

„Magistraţii din România au muncit anii aceștia de două-trei ori mai mult decât omologii lor din ţări europene. Atunci, pentru un om care mai are un an până la pensie eu cred că e rezonabil, dat fiind contextul complicat fiscal în care ne aflăm, să îi zicem să lucreze dublu. Adică mai are un an, să facă doi, mai are trei ani până la pensie, să lucreze şase. Mai mult mi se pare excesiv, dat fiind faptul că ei au muncit toată perioada asta”, susținea Dan.

Întrebat de ce nu a respectat solicitarea președintelui, ca normele tranzitorii să fie de 15 ani, Bolojan a răspuns că nu au existat solicitări scrise în acest sens.

„Acolo unde au venit amendamente din Parlament, o parte au fost acceptate, o parte au fost respinse. Pe componenta de magistrați nu am avut un astfel de amendament”, a transmis premierul.

Pensiile speciale ale magistraților revin la CCR

Pe 28 august 2025, magistrații din majoritatea instanțelor anunțau suspendarea activității, în semn de protest.

Pe 4 septembrie 2025, judecătorii de la ÎCCJ contestau decizia Guvernului la CCR.

„Repunerea în discuție a statutului magistraților, fără o justificare reală, la numai un an de la reforma legislativă ce l-a vizat, este contrară principiului statului de drept, în condițiile în care nu există nicio justificare pentru modificarea imediată a unui domeniu abia reglementat”, motivează reprezentanții ÎCCJ.

Diminuarea semnificativă a cuantumului pensiei echivalează cu eliminarea pensiei de serviciu, cu încălcarea standardului stabilit de instanța constituțională, mai susțin magistrații.

Ei menționează că suprimarea actualizării pensiei de serviciu pentru magistrații aflați în funcție, dar care nu întrunesc încă condițiile de pensionare, a fost deja declarată neconstituțională, într-o soluție similară.

„Nu există nicio justificare obiectivă pentru un demers legislativ care să vizeze doar pensiile de serviciu ale personalului din justiție, cu atât mai mult cu cât impactul bugetar generat de plata acestora este nesemnificativ, în timp ce restul categoriilor de pensii de serviciu, care reprezintă peste 90% din valoarea efortului bugetar pentru plata pensiilor de serviciu, nu sunt vizate de acest demers”, mai susțin magistrații.

Conform calculelor Europei Libere, în prezent bugetul anual necesar plății pensiilor personalului din justiție este de aproximativ 300 de milioane de euro.

În expunerea de motive, Executivul nu a prevăzut nicio sumă în secțiunea dedicată impactului socio-economic.

231 milioane de euro, suspendate în lipsa reformei

Asumată și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), lipsa reformei pensiilor magistraților vine cu un prim cost concret: Comisia Europeană a decis suspendarea unor fonduri ce totalizează 231 de milioane de euro.

Banii ar putea fi definitiv pierduți în câteva luni, atunci când expiră perioada de implementare a reformei.

În luarea în considerare a acestei ajustări, Comisia a evaluat că precedenta reglementare (Legea nr. 282/2023) leagă mai strâns calculul majorității pensiilor speciale de contribuțiile plătite pe parcursul vieții profesionale, dar nu se aplică magistraților „ale căror pensii au valori, în general, ridicate sau foarte ridicate, inclusiv în comparație cu alte pensii speciale”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.