Legea care modifică regimul ariilor naturale protejate, atacată de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională

Sesizarea privește proiectul de lege care ar permite scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate pentru lucrări hidrotehnice, fără evaluări de mediu riguroase.

Legea care ar rezulta după promulgare ar modifica regimul ariilor naturale protejate și, în forma sa actuală, ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene, scrie președintele Nicușor Dan pe Facebook.

El impută legii – care a ajuns la el pentru promulgare – că permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională.

Sesizarea de neconstituționalitate subliniază că legea:

• încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție;

• contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare.

• elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement;

„Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanții ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, spune președintele.

Consiliera președintelui pe probleme de mediu, Ștefania Simion, atrage atenție că scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate pentru lucrări hidrotehnice, fără evaluări de mediu riguroase nu ține doar de proceduri juridice, „ci de felul în care alegem să ne raportăm la natură și la responsabilitatea față de generațiile care vin după noi”.

„Ariile protejate nu sunt un obstacol pentru dezvoltare — sunt garanția că România păstrează intacte ecosisteme rare, păduri, ape și habitate care nu pot fi înlocuite. Legea contestată ar deschide posibilitatea ca aceste zone să fie redesenate după interesul de moment, fără compensare și fără consultare publică, încălcând principiile Constituției și angajamentele europene”, spune consiliera președintelui.

Ea spune că Administrația Prezidențială a contestat acestă lege pentru că „dezvoltarea nu poate fi construită pe pierderea ireversibilă a patrimoniului natural”.

„E datoria noastră să lăsăm copiilor o țară în care râurile curg liber, pădurile trăiesc, iar legea protejează ceea ce e esențial. România poate crește respectând natura, nu sacrificând-o”, conchide consiliera de la Cotroceni.

Deputații au adoptat luna trecută un proiect de lege care prevede că modificarea limitelor ariilor protejate este posibilă, prin excepție, dacă pentru suprafețele respective erau aprobate, la data de 29 iunie 2007, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice care erau în curs de execuție sau demarcate anterior acestei date.

Legea modifică astfel limitele ariilor protejate din România astfel încât cel puțin șapte hidrocentrale – majoritatea aprobate și începute în comunism – să fie finalizate, chiar dacă ar putea afecta unele zone protejate.

Principala prevedere a noului proiect de lege este că autoritățile de mediu vor trebui să modifice în maxim 60 de zile limitele ariilor naturale protejate, dacă acestea au fost aprobate prin acte mai vechi de 29 iunie 2007.

Legea – care merge la promulgare la președintele Nicușor Dan – se aplică inclusiv pentru decretele emise în perioada comunistă.

România are mai multe hidrocentrale în lucru, începute înainte de 1989, și care au ridicat unele probleme de mediu în ultimii ani.

Data de 29 iunie 2007 a fost aleasă pentru că atunci a fost publicată în Monitorul Oficial o Ordonanță de Urgență care stabilește regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale și a faunei sălbatice.

Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetică, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și rețelelor de transport și distribuție aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate.

Prevederile legii nu se aplică proiectelor care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională desemnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și nici capacităților de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate asupra cărora se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

OUG stabilește tipurile de arii naturale protejate:

1. de interes național (peste 900, din care 13 parcuri naționale și 16 naturale)
2. internațional (16, în frunte cu rezervația biosferei Delta Dunării)
3. și comunitar (situri din rețeaua Natura 2000, reglementată la nivel european - peste 500)

Plenul Camerei Deputaților a adoptat astfel propunerea legislativă pentru completarea articolului 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și pentru modificarea articolului 5 alineatul (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Anterior, Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a respins propunerea.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI