Actualizare ora 17:45 - Președintele AUR, George Simion, s-a plâns de la tribuna plenului reunit că nu a primit forma finală a raportului decât cu 20-25 de minute înainte și și-a exprimat speranța că se va ține cont de cele 230 de amendamente depuse de grupurile AUR.
El a spus că este de acord cu tăierea la jumătate a sumei forfetare pentru parlamentari.
Actualizare ora 17:15- Premierul Ilie Bolojan prezintă în fața Parlamentului proiectul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar pentru care Guvernul își angajează răspunderea.
„Vin astăzi în fața dumneavoastră și a tuturor românilor care ne urmăresc pentru angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale și bugetare.
Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiți să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un gest ușor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, înțelegând greutățile care vor apărea ca urmare a acestui pachet pentru cetățenii țării noastre.
Este, însă, o urgență națională și un act de responsabilitate. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul.
Așa cum am afirmat la preluarea mandatului, direcțiile de acțiune rămân neschimbate: ordine în finanțele țării, buna guvernare și respectul pentru cetățeni. Iar respectul începe de la a le spune adevărul și a îmi asuma responsabilitatea.
Premierul Ilie Bolojan: „Vreau să asigur pe toți românii de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru”
România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB. Așa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132 lei, iar pentru asta România s-a împrumutat și se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcționa. Acest lucru trebuie să se oprească, altfel ne așteaptă așa numitul „Junk”, respectiv titlul de „țară nerecomandată pentru investiții”, așa cum este definit de agențiile de rating.
Cum se traduce acest „Junk” pe înțelesul fiecărui român: Dacă România ajunge în această situație, vom avea cu siguranță următoarele consecințe:
● taxe mult mai mari,
● prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică,
● dobânzi la credite mai mari atât pentru stat, cât și cetățeni,
● o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar,
● fonduri europene blocate.
România ar deveni o țară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni. Pe scurt, țara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una din cele mai grele situații de instabilitate economică și politică de după decembrie 89.
Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul țării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi, personal? Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecințe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri și pe seniori, pe angajații de la stat și de la privat, pe micii întreprinzători și marile companii, fiecare familie.
Acest lucru poate fi evitat. Încă. Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem însă la limită. Și suntem aici să evităm acest scenariu, pentru ca România să renască economic și să prospere în următorii ani.
Știu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și înțelegere.
Vreau să le transmit că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea, există speranță.
Dacă facem ce trebuie în următoarele luni vom fi într-o altă situație la sfârșitul anului viitor.
Până la a ne atinge dezideratul de prosperitate, rațiunea și pragmatismul ne îndeamnă să vedem urgențele noastre.
Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condițiile în care avem deja cheltuieli cu salariile în sectorul public raportat la cei care contribuie la ele, peste media Uniunii Europene.
Suntem, pe de altă parte, printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE (sub 30% din PIB față de aproximativ 40% în vestul Europei).
Avem cote de TVA și taxe pe dividende printre cele mai reduse. Eu nu spun că nu e bine să ne dorim să le ținem cât mai jos, dar trebuie să fim și realiști.
În primul rând, trebuie să le încasăm, combătând evaziunea fiscală și fraudarea banului public. Dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta.
Or, fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul cu dezvoltarea și ordinea cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja.
Pentru a evita acest scenariu vin astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea.
Acest pachet vizează, în principal, următoarele aspecte:
1. Reorganizarea TVA: Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică și HoReCa – temporar, cel puțin);
2. Creșterea necesară a unor accize. Vor crește accizele cu 10% la alcool și carburanți. De asemenea, vor crește accizele și pentru tutun;
3. Introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag. Obiectivul este creșterea numărului de contribuabili la sănătate. Azi avem puțin peste 6 milioane de contribuiabili și peste 16 milioane de beneficiari. Sistemul nu poate funcționa în aceste condiții.
4. Taxarea capitalurilor mari
● Impozitul pe dividende din 1 ianuarie 2026 va ajunge la 16%.
● Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câștigurile companiilor de jocuri de noroc vor fi suprataxate;
5. Înghețarea unor cheltuieli bugetare
● În anul 2026 nu mai putem majora salariile și pensiile din sistemul public. Nu mai există capacitatea de finanțare pentru acest lucru.
● de asemenea, se limitează angajările și sporurile nejustificate.
Stimați colegi, în afara acestor măsuri aș vrea să fac și unele clarificări legate de educație.
Aș vrea să fie limpede: titularii din Educație nu-și pierd locurile de muncă și nu li se taie din salarii. Da, e adevărat, vor fi mai puține plăți cu ora și câștigurile suplimentare din această activitate se vor reduce. Acesta este adevărul.
Iar bursele nu dispar, dar sistemul se reorganizează pentru a deveni sustenabil și meritocratic.
● Bursele vor fi acordate doar pentru merit real (minim nota 9, max. 15% dintr-o clasă), iar bursele sociale pentru nevoi reale. Se elimină, așadar, anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea bursă de merit fără performanță. Gândiți-vă că am avut clase la bacalaureat în care, o bună parte, erau cu burse de merit, dar unii dintre cei care au dat bacalaureatul, au căzut la bacalaureat. Se pune problema: când a fost evaluarea corectă?
● Gândiți-vă, de exemplu, o altă anomalie, trebuie s-o recunoaștem și pe asta, a fost că de trei ani de zile valoarea burselor pentru elevi a crescut de peste 25 de ori, de la 188 de milioane la 4,7 miliarde.
● Norma didactică va crește cu 2 ore, ajungând în felul acesta aproape de norma medie europeană.
În spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii. Vreau să asigur pe toți românii de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru.
Îi rog pe cei îngrijorați de ordinea în care luăm măsurile să urmărească pașii pe care îi facem și vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis. Dar nu putem să facem totul în câteva zile.
Toate măsurile despre care am vorbit în programul de guvernare și poate mai multe decât atât, vor aduce echitate și dreptate. Promisiunea mea este că vom face ordine în finanțele țării noastre. Dorința mea este să demonstrez că putem avea o bună guvernare cu respect pentru cetățeni.
Atunci când am spus că e nevoie de un nou început, m-am gândit și la măsuri concrete de restabilire a bunului simț în administrația centrală și locală. Unele vin prin educație, dar unele vin și prin reguli. Și cu aceste reguli se ocupă acum Guvernul pe care îl conduc.
Din acest motiv, vreau să vă vorbesc și despre cel de-al doilea pachet pe care îl avem în pregătire la Guvern. El va veni în completarea acestor prime măsuri.
Vreau să asigur pe toți românii de un lucru foarte clar: sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru.
Astfel, până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului României cu al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate și eficiență. Vorbim despre:
1. Reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea la pensie la vârsta generală.
2. Reforma companiilor de stat și a autorităților autonome. Vom restructura autoritățile autonome de tip ASF, ANCOM și ANRE. Vom reduce numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație și vom transparentiza activitățile și contractele.
3. Reforma administrației locale și centrale, prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare și digitalizare.
4. Combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public, prin modificări legislative și prin acțiunea pe care trebuie s-o vedeți la ANAF în lunile următoare.
5. Urgentarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare.
Vreau să închei cu un apel adresat nu doar clasei politice, ci și fiecărui român, din țară sau străinătate: România are o șansă reală să devină mai puternică în Europa și în regiune, dacă trece cu bine de acest moment dificil.
Dar acest lucru este posibil dacă suntem toți responsabili, implicați și onești.
Premierul Ilie Bolojan
Apelul meu pentru colegii parlamentari din Coaliție este acesta: Vă rog să vă susțineți colegii pe care i-ați trimis în guvern să facă reforme, ajutați-i, de aici din Parlament cu soluții mai bune.
Nu ne ajută nici dublul limbaj și nici căutarea unor vinovați sau explicații și justificări care nu folosesc nimănui. Situația actuală nu este despre orgolii personale, imagine și nici măcar competiție electorală. Oamenii se uită la noi și așteaptă maturitate și responsabilitate.
Apelul meu pentru colegii din opoziție este acesta: Participați la îmbunătățirea deciziilor, nu la blocarea lor. Iar cultivarea dezbinării nu poate mări salariile și pensiile.
Iar o țară dezbinată va fi o țară mai slabă. Dacă țineți la România, și cred asta, spuneți-le românilor adevărul, chiar dacă e neprofitabil politic. Acesta este singurul patriotism economic real, nu cel pus în pliantele electorale.
Veți avea în mine un interlocutor, un om deschis la dialog onest și civilizat. Dar, în același timp, voi taxa propunerile populiste, voi combate minciunile și dezinformarea, dacă va fi cazul.
Închei cu apelul către toți românii din țară și străinătate: Suntem conștienți că aceste măsuri se vor resimți în viața de zi cu zi a unui număr foarte mare de concetățeni.
Privim cu responsabilitate și solidaritate efectele ce vor urma și lucrăm cu toată energia pentru a atenua aceste efecte.
Muncim, zi de zi, pentru a scurta, cât mai mult, perioada dificilă prin care România va trece și pentru ca aceste măsuri să fie drepte.
Nu cerem confirmări. Înțelegem că pe bună dreptate că aveți o încredere scăzută în guvernanți. Vă cerem însă o corectă evaluare și răbdarea de a înțelege că lucrurile nu pot fi realizate de pe o zi pe alta. Iar timpul va confirma sau nu acest lucru.
România nu mai poate funcționa cu improvizații și populism. România are nevoie de reguli aplicate pentru toată lumea și de drepturi respectate pentru fiecare român în parte.
Astăzi, ca să fim cât se poate de onești, facem ceea ce trebuia făcut de ieri. Dar facem ceea ce trebuie, chiar și mai târziu decât niciodată.
Și eu, și colegii mei avem convingerea că împreună vom aduce țara noastră pe linia de dezvoltare corectă ce poate genera în următorii ani prosperitate și siguranță pentru cât mai mulți dintre români.
Dumnezeu să ne ajute!”
PROIECT DE LEGE privind unele măsuri fiscal-bugetare
Guvernul a adoptat forma finală a proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare după analizarea și aprobarea unor amendamente depuse de senatori și deputați în procedura de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.
Principalele amendamente aprobate vizează:
1. Introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar, se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Pentru categoriile de persoane pentru care s-a eliminat excepția de la plata CASS, această contribuție se va reține la sursă de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fără a fi nevoie de depunerea declarațiilor de venit.
În cazul coasiguraților (soț, soție, părinți fără venituri proprii), pentru dobândirea calității de asigurat, se propune ca plata CASS prin depunerea unei declarații de venit prin care se exercită opțiunea, cu plata contribuției în două tranșe după cum urmează:
a) 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
b) 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.
2. Reducerea finanțării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024.
3. În ceea ce privește domeniul educației, au fost adoptate următoarele amendamente:
a. Mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ vor beneficia în continuare de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.
b. Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control va putea fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:
i. Personalul didactic de conducere al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență, cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
ii. Personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu până la 50% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu aceleași norme metodologice
iii. Parțial, pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ. Numărul persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum și atribuţiile acestora se stabilesc prin hotărâre de guvern.
c) În contextul obligației Guvernului de a asigura dreptul constituțional privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase și principiile de egalitate şi de nediscriminare, numărul de copii pentru formațiunile de studiu (grupe sau clase) în ceea ce privește învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației se organizează astfel:
i. unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul standard;
ii. formaţiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreșcolari/ preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul standard.
4. Majorarea cotelor de impunere asupra veniturilor obținute din jocuri de noroc cu procente cuprinse între 30% și 40%:
a) Impozitarea pentru operatori va crește de la 21% la 30%;
b) Impozitarea pentru jucători va crește de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor);
c) Crește cu 30% taxa pe aparat;
d) Se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele.
Impactul bugetar estimat ca urmare a aplicării modificărilor operate în domeniul jocurilor de noroc este de aproximativ 500 de milioane lei în anul 2025 și de peste 1 miliard de lei în anul 2026.
Măsurile incluse în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare are ca scop stabilizarea finanțelor publice în 2025–2026, creșterea credibilității macroeconomice și reformarea structurii fiscale.
Ora 17.00: Ședința plenului reunit a început cu intonarea imnului de stat.
Guvernul Bolojan, în Parlament
Actualizare ora 14:30 - Președintele Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, a anunțat „moțiuni de cenzură săptămâna aceasta în Parlamentele” român și european, fără a da mai multe detalii.
„Nu reușim singuri, fiți și voi, POPORUL, alături de noi!”, a scris Simion fără a detalia și modalitatea prin care i-ar putea fi acordată această susținere.
Potrivit Constituţiei, opoziţia are la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură, care trebuie inițiată de cel puțin un sfert din parlamentari.
România are 466 de parlamentari: 136 de senatori și 330 de deputați.
Opoziția are 153 de parlamentari: 90 la AUR, 17 la SOS și 14 la POT și 32 de neafiliați.
În paralel cu moțiunea de cenzură ce va fi depusă la București, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a anunțat că luni, începând cu ora 19:00 (ora României), va susține în plenul Parlamentului European moțiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Actualizare ora 13:30. Guvernul se întrunește de la ora 13:30 pentru a discuta amendamentele aduse de parlamentari la pachetul fiscal.
Ședința Parlamentului în care se va prezenta pachetul de măsuri și va avea loc votul este programată să înceapă de la ora 15:00.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că pachetul de măsuri pentru care își asumă răspunderea Guvernul are scopul de a menține libertatea economică și accesul la finanțare pe piețele internaționale. O amânare ar fi avut „un impact devastator în toamnă”, a spus Nazare.
„Este vorba, practic, de un demers de recredibilizare a României. E un semnal foarte puternic pe care îl dăm noi, că vrem să avem o abordare complet diferită în modul în care ne gestionăm finanțele publice”.
Alexandru Nazare a recunoscut că măsurile adoptate nu sunt perfecte, dar nu existau alternative reale, având în vedere presiunile bugetare și creșterea deficitului din ultimii ani. El a pledat pentru o schimbare de ritm în administrație și o colaborare mai eficientă cu mediul privat: „Trebuie să schimbăm viteza cu care facem lucrurile”.
În sectorul agricol, ministrul a promis măsuri pentru relansarea creditării și pentru dezvoltarea de noi mecanisme de finanțare: „Nu mai putem cheltui bani fără să știm exact ce impact au”.
Ministrul Agriculturii, Alexandru Nazare.
Actualizare ora 11:45 - Ședință de Guvern pentru analizarea amendamentelor
Guvernul se reunește luni, de la ora 12:30, în ședință, pentru a analiza amendamentele depuse la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare și a stabili forma finală a actului normativ.
„Ședința este dedicată aprobării formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament, după analizarea amendamentelor depuse de parlamentari”, anunță Biroul de presă al Guvernului.
Noi proteste luni dimineață
Angajații din Casele de Pensii, din Administrația Națională Apele Române și din Ministerul Agriculturii protestează luni față de noul pachet fiscal.
Potrivit Blocului Național Sindical, la Casele de Pensii, protestele au început luni dimineața la ora 8:30.
De asemenea, în fața Ministerului Agriculturii protestează membrii Federației Naționale AgroStar.
Îți mai recomandăm VIDEO | Profesorii sunt nemulțumiți că vor preda două ore în plus pe același salariu. Câteva mii de dascăli au protestat la ParlamentȘi reprezentanți ai Sindicatului Mureșul din Apele Române protestează în toate sistemele de gospodărire a apelor din țară.
Principalele nemulțumiri ale angajaților sunt:
- Tăierea și plafonarea sporurilor și primelor pentru bugetari, cum ar fi sporul pentru condiții vătămătoare redus de la 1.500 lei brut la 300 lei brut lunar.
- Reducerea unor drepturi salariale acordate angajaților din sectorul public.
Sindicatele din Educație protestează în Parcul Izvor din Capitală față de pachetul de măsuri fiscale pentru care își va asuma răspunderea Guvernul.
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) solicită Guvernului să refacă toate calculele care au stat la baza programului de guvernare cu măsurile de austeritate, pentru a nu distruge România în următoarele 6 luni.
„Transporturile și domeniile conexe aduc 16% din Produsul Intern Brut. La discuțiile cu Ministrul Transporturilor, COTAR a acceptat majorarea Rovinietei, dar ne opunem categoric setului de măsuri nocive pentru economia României. Creșterea simultană a accizelor la carburanți, a prețului poliței RCA, a TVA, a facturilor la utilități vor genera o creștere semnificativă a costurilor transportatorilor”, transmite COTAR.
Confederația susține că salariile șoferilor nu vor putea rămâne la nivelul actual și angajații vor migra către țările în care vor primi salarii mai mari. Acest fenomen, avertizează COTAR, ar urma să cauzeze falimentul multor firme de transport din România.
La rândul lor, sindicatele angajaților de la Senat afirmă că impactul pachetului de măsuri economice pentru care Guvernul îşi asumă luni răspunderea este „un atac ilegal şi cinic”.
„Reducerea brutală a sporurilor pentru condiţii vătămătoare, fără niciun temei legal sau consultare, reprezintă un abuz grav de putere şi o sfidare a principiilor statului de drept”, transmit sindicaliștii, avertizând că vor iniţia toate demersurile legale care pot ajunge în final la un blocaj instituţional.
Sporurile legale, de până la 15% din salariul de bază, au fost reduse la 300 lei brut.
„Salariile personalului din Parlament sunt printre cele mai mici din administrația publică centrală în ciuda nivelului ridicat de responsabilitate, iar scăderea sporurilor, inclusiv indemnizaţia de hrană, ne-ar situa la cele mai mici salarii din sistemul public”, arată sindicaliștii de la Senat, potrivit News.ro.
Măsurile propuse de guvernul Bolojan
Pachetul fiscal pentru care guvernul Bolojan își asumă răspunderea include următoarele măsuri:
- Reaşezarea TVA pe două praguri:
- cota generală crește de la 19% la 21%,
- cota redusă de 11% - se aplică pentru medicamente, alimente și HoReCa.
- Creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%.
- Majorarea accizelor la alcool, tutun și combustibil cu 10%.
- Înghețarea majorărilor pensiilor și salariilor din sectorul public în 2026.
- Introducerea contribuției la sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei.
- Impozit suplimentar pe profiturile băncilor. Acesta ar urma să crească de la 2% la 4%.
- Majorarea impozitului pe veniturile din jocuri de noroc. Inițial s-a avansat o cotă de 10%, dar ulterior au apărut pubic informații că nivelul final încă se negociază.
- Plata a 2.430 de lei anual pentru asigurarea de sănătate pentru coasigurați sau asigurați din oficiu.
Potrivit Guvernului, aceste măsuri ar genera venituri suplimentare de 9,5 miliarde de lei și ar reduce cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei în 2025. Pentru jocurile de noroc, statul ar putea încasa 1,3-1,5 miliarde de lei suplimentar față de cele 5 miliarde colectate anul trecut.
Ședința de vot în parlament va începe la ora 15:00.
Principalele măsuri anunțate de premierul Ilie Bolojan:
Creșterea veniturilor:
- TVA va fi reașezat la două cote: 21% și 11% (aici vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publică de apă și canalizare, apa, cărți, lemnele de foc și industria termică);
- creșterea accizelor cu 10% la alcool, combustibil, tutun;
- creșterea numărului de contributori la Casa Națională de Sănătate. Vor plăti CASS de 10% și la pensiile de peste 3.000 de lei. De asemenea, se vor elimina unele excepții de la plata CASS. De la puțin peste șase milioane, numărul de contributori ar trebui să ajungă la opt milioane de contributori
*toate de mai sus se vor aplica de la 1 august
- taxarea suplimentară a capitalului. Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% (asta de la 1 ianuarie 2025);
- taxarea suplimentarea a băncilor;
- suprataxare a tuturor câștigurilor din jocurile de noroc: creștere cu 30% a încasărilor statului.
Reducerea cheltuielilor:
- măsură temporară: în 2026: pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate;
- creșterea normei didactice cu două ore pentru cadre didactice;
- reforma burselor: vor rămâne burse de merit într-un număr limitat și cele sociale doar pt familii defavorizate
Procedura parlamentară
Potrivit Constituției, asumarea răspunderii permite adoptarea rapidă a legii, fără dezbatere sau vot în Parlament. Opoziția are trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură și ar avea nevoie de 233 de voturi din 465 pentru a demite Guvernul și a respinge proiectul.
Dacă moțiunea împotriva guvernului este respinsă, legea se consideră adoptată, dar poate fi contestată la CCR sau trimisă spre reexaminare de președinte.
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea, mai prevede Constituția.
Parlamentarii au avut termen până luni, ora 8:00, pentru a depune amendamente, analizate într-o ședință de Guvern înainte de asumarea răspunderii.
Coaliția guvernamentală (PSD-PNL-USR-UDMR) are 294 de voturi în Parlament, plus 17 deputați ai minorităților naționale, asigurând o majoritate matematică clară.
Opoziția (AUR, SOS România, POT) are, în total, 134 de voturi. De asemenea, există trei senatori SOS România și 18 parlamentari neafiliați, insuficienți pentru a influența rezultatul.
Îți mai recomandăm Sindicatele și patronatele, nemulțumite de pachetul fiscal. Guvernul le cere reprezentanți în grupurile de lucru pentru următoarele măsuriSindicatele protestează și fac propuneri
Sindicaliștii de la Sanitas, dar și cei din Educație vor protesta luni în fața Parlamentului, nemulțumiți de măsurile fiscale propuse de Guvern în pachetul pe care își angajează răspunderea.
„Federația Sanitas va fi luni, în intervalul 11:00 - 13:00, în Parcul Izvor, alături de alte federații sindicale din sistemul bugetar! Protestăm față de măsurile de austeritate care lovesc în membrii noștri! Acesta este doar începutul”, au anunțat reprezentanții Federației Sanitas.
La rândul lor, sindicaliștii din Educație vor manifesta luni la Parlament împotriva măsurilor propuse de Guvern.
„După cum văd că stau lucrurile, este foarte probabil ca în 8 septembrie deschiderea anului școlar să fie în stradă în București și în toate orașele din România. În premieră în ultimii 35 de ani facem o altă deschidere. Profesorii sunt cu elevii în stradă”, afirma vinerea trecută președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu.
Protestele sindicale vin după ce Blocul Național Sindical a cerut introducerea unor amendamente la proiectul guvernului, despre care consideră că vine cu măsuri excesive, în special pentru categoriile vulnerabile:
- Majorarea TVA limitată la 20%, în loc de 21%.
- Păstrarea asigurărilor de sănătate pentru șomeri și beneficiarii de venit minim garantat.
- Reducerea subvențiilor pentru partidele politice și a sumelor forfetare acordate parlamentarilor.
De asemenea, studenții au organizat proteste față de reducerea fondurilor pentru bursele școlare și limitarea facilităților de transport.
În 2026, reducerile de 90% la transportul interurban vor fi acordate doar între localitatea de domiciliu și cea a universității, iar reducerile la transportul local se vor aplica doar în orașul instituției de învățământ.
De cealaltă parte, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că după anunțarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar, dobânzile la care se împrumută România au început s scadă, ceea ce sugerează o creștere a încrederii investitorilor în capacitatea guvernului de a a-și gestiona datoria.
Miza pachetului fiscal
Adoptarea măsurilor fiscale și supunerea lor votului în Parlament prin asumarea răspunderii vine în contextul în care România riscă declanșarea unor proceduri care conduc la tăierea unor fonduri europene de coeziune și din PNRR, esențiale mai ales pentru proiectele de investiții.
Pe 8 iulie 2025 are loc o ședință a Consiliului ECOFIN, care poate aproba declanșarea unor proceduri de sancționare a României pentru deficit bugetar excesiv.
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a lăsat un deficit bugetar record de 9,3%
Măsurile fiscale pentru care guvernul Bolojan își asumă răspunderea în Parlament fac parte dintr-un prim pachet de măsuri dintr-o serie de trei anunțată de Executiv.
Al doilea pachet, care ar urma să fie adoptat până la toamnă, tot prin asumarea răspunderii, ar viza reforma pensiilor speciale, reorganizarea companiilor de stat și a administrației locale.
De asemenea, ar exista și un al treilea pachet de măsuri care să completeze primele două și va include o combinație de măsuri care să crească veniturile la buget, să reducă cheltuielile și să reeșaloneze unele investiții.
Detalii concrete despre conținutul exact al celui de-al treilea pachet nu au fost încă publicate.
Îți mai recomandăm A treia zi de proteste ale angajaților de la stat după ce Guvernul a plafonat sporul pentru condiții vătămătoareEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.