Partenerii sociali au analizat soluțiile cuprinse în proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare și efectul economic și social al aplicării acestora, a transmis Guvernul la finalul întrevederii.
„Promovăm, în prima etapă și în perioada imediat următoare, o serie de măsuri structurale pentru reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor. Este extrem de important să câștigăm credibilitatea în relația cu Comisia Europeană, cu investitorii și cu finanțatorii noștri. Acest prim pachet de măsuri va fi discutat în ședința ECOFIN din 8 iulie. Este esențial să stabilizăm într-un timp cât mai scurt relația cu piețele, iar până la sfârșitul lunii iulie să venim cu al doilea pachet de soluții, care va însemna îndeplinirea jaloanelor din PNRR și ne va permite accesarea fondurilor europene aferente cererii de plată numărul 4”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Reprezentanții patronatelor au subliniat importanța stabilității și predictibilității fiscale, a consolidării măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a eficienței cheltuirii banilor publici, a debirocratizării și a promovării turismului românesc.
Reprezentanții sindicatelor au prezentat propriile analize privind impactul aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, cu accent asupra modificărilor referitoare la domeniul educației.
Reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor și patronatelor vor continua dialogul social, în contextul actual, care impune aplicarea unor măsuri structurale de reducere a cheltuielilor publice și de creștere a veniturilor, în scopul îmbunătățirii credibilității economice a României și asigurării stabilității economice, transmite Executivul.
„Vreau să avem o colaborare bazată pe respect pentru a lua decizii bune pentru România”, a afirmat prim-ministrul.
Guvernul le-a propus partenerilor sociali să-și desemneze reprezentanți în grupurile de lucru pentru elaborarea următoarelor două pachete de măsuri ce vor fi promovate în scopul reducerii deficitului bugetar.
Sindicatele critică pachetul de măsuri fiscale
Primul pachet de măsuri fiscale propus de Guvern prevede, printre altele, creșterea cotei generale de TVA de la 19 la 21%, dar și o serie de taxe noi și reduceri de cheltuieli care ar urma să se aplice până la finalul anului 2026.
Înainte de ședință, Blocul Național Sindical (BNS), una dintre cele mai importante confederații sindicale din România, a transmis un comunicat de presă în care precizează că nu este de acord cu măsurile propuse de Executiv.
BNS susține că Guvernul a ales calea cea mai ușoară de a crește taxele și că multe dintre măsurile propuse nu sunt echitabile.
„Majorarea TVA de la 5 şi 9% la 11%, respectiv cota standard de TVA de la 19 la 21%, îi afectează pe toţi, dar în cea mai mare măsură pe cei cu veniturile cele mai mici. La fel în privinţa accizelor (în special la carburanţi)”, menţionează BNS.
BNS a propus ca TVA să nu fie majorat – sau să crească cu cel mult 1% –iar creșterea acestei cote să nu se aplice pe facturile la energie pentru populație.
De asemenea, BNS mai cere ca trecerea HORECA, a locuinţelor şi a îngrăşămintelor la cota standard de TVA să se facă de la 1 ianuarie 2026, ca șomerii și asistații social să beneficieze în continuare de asigurare de sănătate sau să se facă controale extinse în privința evaziunii fiscale și a muncii la negru.
„Reducerea fiscalităţii pe muncă şi reaşezarea sarcinii fiscale între angajat şi angajator trebuie să fie o prioritate. Constituirea unui grup de lucru pentru a analiza fiscalizarea pieţei muncii, precum şi efectele produse de unele măsuri adoptate în trecut, ca de exemplu capcana salariilor mici generată de deductibilitatea sumei de 300 de lei pentru cei ce sunt încadraţi cu salariul minim”, a mai transmis BNS.
Ședința de guvern la care ar urma să fie discutat pachetul fiscal este programată pentru ora 15:00.
Principalele măsuri din pachetul fiscal
Declarații ale premierului Ilie Bolojan despre principalele măsuri ale pachetului fiscal
- Vom reașeza TVA la 2 cote. Astăzi avem 3 cote de 5%, 11% și 19%. Cele două cote propuse sunt de 11% și 21%. La cota redusă rămân medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Propunem ca și HoReCa să rămână la acest nivel. În octombrie se va face o analiză pentru a vedea dacă au crescut încasările. Dacă nu vor crește, și această industrie are șanse mare ca de la sfârșitul anului să intre la cota indicată.
- Accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%
- Vor crește contributorii la CNAS.
- Măsurile înseamnă două direcții: aplicare contribuții la pensiile de peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem de la puțin peste 6 milioane la 8 milioane de contribuabili. La o pensie de 4.000 de lei, se va plăti diferența de la 4.000 la 3.000, adică 100 de lei.
- De la 1 ianuarie, va creștere impozitul pe dividente de la 10 la 16%. Toate celelalte de la 1 august.
- Vom taxa profiturile băncilor. Consider că pot contribui cu sumă mai mari la veniturile bugetului de stat.
- Vom suprataxa toate câștigurile din jocuri de noroc.
- Vom propune o măsură temporată. Ca și anul viitor pensii și salarii să rămâne plafonate. Este o măsură strict pentru anul următor.
- Vom propune creșterea normei didactive cu 2 ore față de ce avem acum în preuniversitar și universitar.
- Reforma burselor. Știu că nu e o chestiune populară, dar trebuie să fim corecți. A fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi. Aveam acum 3 ani o sumă de 188 milioane lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei. Este o creștere de zeci de ori și în afara că este o sumă foarte mare am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, dar care la BAC iau note de 5 sau 7 sau mai rău nu-și iau bacalaureatul. Nu mai știm ce înseamnă meritul.
- Vom rămâne cu cele două burse: bursele de merit, acordate în număr limitat, iar cele sociale vor fi acordate pentru sprijinirea copiilor din familiile defavorizate
Patronatele: Cuvântul de ordine trebuie să fie eficientizarea activității sectorului public, nu taxarea suplimentară a contribuabililor și a sectorului privat
Confederația patronală Concordia spune că susține luarea unor măsuri rapide pentru corectarea deficitului bugetar, dar cere ca această echilibrare să se realizeze prin reducerea cheltuielilor și nu prin măsuri de creșteri a taxelor.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin.
„Cuvântul de ordine trebuie să fie eficientizarea activității sectorului public, nu taxarea suplimentară a contribuabililor și a sectorului privat”, spune Concordia într-un comunicat remis presei vineri.
„Majorările succesive de taxe și impozite din ultimii doi ani, care au condus la creșterea substanțială a veniturilor statului, au fost introduse sub justificarea că vor conduce la scăderea deficitului bugetar, aflat deja la un nivel îngrijorător. Cu toate acestea, am experimentat un dezmăț al cheltuielilor care a condus la o creștere a deficitului, în locul scăderii promise”, amintește confederația.
„Ne opunem categoric majorărilor de taxe și considerăm profund nedrept ca sectorul privat să plătească din nou pentru iresponsabilitatea guvernelor din ultimii ani”, punctează aceasta.
„Este profund nedrept când știm că România pierde enorm la colectarea TVA - o treime din acest impozit nu ajunge în bugetul de stat. Știm că există rețele sofisticate de eludare a TVA-ului, susținute de demnitari care ar trebui să apere interesele publice. Și, cu toate acestea, noi discutăm despre creșterea TVA exact pentru cei care îl plătesc onest.
Sunt industrii care se confruntă în acest moment cu dificultăți majore. Multe firme care și-au plătit la timp și corect impozitele, timp de decenii, sunt acum în situații limită. Aceste companii au acum nevoie de ajutor pentru a supraviețui, nu de taxe suplimentare care să le împingă spre faliment. Vorbim de zeci de mii de angajați care ar pleca în șomaj și de mii de antreprenori, în mare parte români, care și-ar vedea visurile zdrobite”, arată sursa citată.
Invocând „responsabilitatea și eficiența în administrarea banului public” demonstrate de actualul premier cât a fost primar al Oradiei, Concordia îi cere „să aplice aceeași abordare riguroasă” și să dimensioneze cheltuielile bugetare în conformitate cu resursele reale.
„Somăm guvernul să înceteze transmiterea ineficienței și proastei gestiuni, specifice zonei publice, către firmele private și cetățeni. Această nouă criză, pornită de clasa politică, nu se rezolvă prin majorări de taxe, ci printr-o bună gospodărire a banului public.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
