Planul de economisire cu care Guvernul vrea să meargă la Bruxelles: 30 de miliarde de lei în 2025 – din TVA majorat, impozite, concedieri

Actualizare 2 iulie - Premierul a anunțat miercuri după-amiază măsurile prin care vrea să reducă deficitul.

Articol inițial

La reuniunea de marți, 8 iulie, miniștrii de Finanțe ai UE au pe agenda oficială, între altele, adoptarea unor recomandări privind planurile fiscal-structurale pe termen mediu ale anumitor state membre cu probleme financiare și adoptarea unor decizii privind cererile unor state membre de modificăre a PNRR.

România se află printre aceste state.

Zilele următoare, premierul Ilie Bolojan ar putea discuta personal, la Bruxelles, cu reprezentanții Comisiei Europene planul de disciplinare fiscal bugetară a României, a declarat o sursă guvernamentală pentru Europa Liberă.

La ședința anterioară a Consiliului miniștrilor de Finanțe – ECOFIN, de pe 20 iunie, reprezentanții economici ai statelor membre ale Uniunii au cerut României să adopte o reformă fiscală care să aducă venituri suplimentare la buget „semnificativ peste 1,7% din PIB” – adică în jur de 30 de miliarde de lei (șase miliarde de euro).

Față de alte țări membre cu deficit bugetar excesiv, precum Belgia și Slovacia, România este la un pas de a fi retrogradată de către agențiile de rating la cel mai jos nivel – junk, adică nerecomandată investițiilor.

În plus, Comisia a început complicatul proces de suspendare a fondurilor europene pentru România pentru că nu respectă obligația de a-și reduce deficitul bugetar la 3% din produsul intern brut (PIB).

Comisia anticipează că, la final de 2025, România va avea o datorie publică de aproximativ 59% din PIB și un deficit de peste 8,5% din PIB, după cel de 9,3% în 2024.

Pe 20 iunie, imediat după alegerile prezidențiale din România, câștigate de Nicușor Dan, Consiliul ECOFIN a explicat din nou, că „România continuă să înregistreze deficite publice ridicate” și „nu a luat măsuri eficiente în urma recomandărilor anterioare.

Decizia deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu acționează rapid pentru a reduce dezechilibrele bugetare.

„Măsuri suplimentare” se poate traduce prin reducerea fondurilor alocate României cu sume care pot ajunge la cel puțin zece miliarde de euro.

Iar dacă se va ajunge într-o asemenea sitiuație, investitorii privați pot să nu mai împrumute România, care în acest moment își finanțează deficitul uriaș din împrumuturi luate cu dobânzi record în UE, de peste 7 și chiar 8%.

Pe 4 iunie, Comisia Europeană anunțase oficial că cere Consiliului European să constate încă o dată că România nu a făcut pași „relevanți” pentru reducerea deficitului bugetar uriaș: 9,3% din PIB în 2024 și că nu a depus planul de reformă fiscală până pe 30 aprilie 2025, termen convenit încă din luna ianuarie între guvernele Romîniei și al UE.

Cum va economisi Guvernul 30 de miliarde de lei

Între timp, în țară, Guvernul aproape a creionat un pachet de măsuri fiscal bugetare ce ar trebui să aducă economii de 30 de miliarde de lei până la sfârșitul acestui an, au precizat mai multe surse guvernamentale pentru Europa Liberă.

Acestea spun că, miercuri dimineață, premierul Ilie Bolojan a discutat la Palatul Victoria cu miniștrii portofoliilor care au legătură cu economia planul de creștere a încasărilor și reducerea cheltuielilor bugetare. Cei târziu mâine, joi, 3 iulie, prim-ministrul va prezenta public măsurile.

Anterior, marți seara, vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat la Digi24 cum are de gând Guvernul să reducă deficitul bugetar în 2025 cu aproximativ 2% din produsul intern brut.

„10 miliarde economisim din regândirea și reprioritizare a investițiilor [...]. 10 miliarde din ajustarea taxelor și 10 miliarde din reducerea de cheltuieli – și cheltuielile alea pe care noi le-am denumit de fiecare dată «nesimțite»”, a explicat vicepremierul.

Anterior, pe 27 iunie, premierul Ilie Bolojan declarase schimbarea cotelor de TVA, taxă plătită de orice cumpărător din România pentru aproape price produs.

„Foarte probabil TVA va fi reașezată la două praguri, azi avem trei. Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem creșterea accizelor care țin de alcool și combustibil”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Potrivit unui document de lucru al Guvernului – care poate fi modificat –, consultat de Europa Liberă, TVA ar putea avea de la 1 august două cote, de 11% și de 21 %.

Astfel, ar urma să crească TVA la alimente, medicamente și apă la 11%.

Sumele pe care Guvernul preconizează să le încaseze prin creșterea TVA sunt de aproximativ 4,4 miliarde de lei (900 de milioane de euro) în 2025 și peste 14 miliarde de lei în 2026.

Anul acesta, 3,6 miliarde de lei ar urma să vină din creșterea cotei de TVA standard la 21%, iar alte 800 de milioane de lei din creșterea TVA de la 9% la 11%, reiese din calculul făcut la Guvern.

Potrivit aceluiași document de lucru al Guvernului – care conține lista de măsuri economice pe care Guvernul le va adopta în următoarele zile – pensionarii care au indemnizații de peste 3.000 de lei ar urma să plătească contribuții la asigurările de sănătate (CASS). Taxa de 10% se va aplica pe suma ce depășește 3.000 de lei.

Totodată, taxa de drum pentru un an – rovinieta, ar urma să crească până la 250 de lei pentru un autoturism, adică prețul s-ar dubla.

În plus, Executivul urmărește taxarea suplimentară a băncilor și a jocurilor de noroc.

În ceea ce privește investițiile publice cu fonduri de la buget, Guvernul ar urma să taie de pe lista obiectivelor sute de obiective finanțate prin două programe majore – Programul Național de Dezvoltare Locală și Anghel Saligny.

O analiză a organizației Expert Forum publicată miercuri, 2 iulie, arată că între iunie 2024 și martie 2025, valoarea totală a proiectelor aprobate prin „Anghel Saligny” a crescut de la 52,2 miliarde de lei la 53 de miliarde de lei.

Programul „Anghel Saligny” se derulează prin Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice și prevede construirea de mii de obiective de utilitate publică, între care 811 proiecte de rețele de gaze, în valoare de 12,9 miliarde de lei.

Expert Forum arată că pentru aceste rețele de gaze autoritățile locale au contractat 5,5 miliarde de lei și au decontat 1,3 miliarde de lei.

Organizația subliniază că „între firmele care au primit cei mai mulți bani din contracte de la primării și consilii județene se mențin mai mulți câștigători cu profil politic sau care au figurat în investigații penale”.

Organizația conchide că după alegerile locale din vara lui 2024, „la primăriile și consiliile județene deținute de PSD se regăsesc proiecte însumând 54% din valoarea totală, PNL 37%, și UDMR 6%”.

Pe de altă parte, și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ar urma să fie supusă unor schimbări.

Președinta ANAF, Nicoleta Cîrciumaru, a explicat miercuri, 2 iulie, la final de mandat, că instituția responsabilă de colectarea şi administrarea impozitelor, taxelor și contribuţiilor sociale a avut în 2025 un prim semestru mai bun decât anul trecut.

Astfel, între ianuarie și martie, ANAF a încasat venituri brute cu peste 30 de miliarde de lei mai mari decât în aceeași perioadă din 2024, adică peste 266 de miliarde de lei.

ANAF primise ca obiectiv de la Guvern să încaseze în primul trimestru cel puțin 249 de miliarde de lei, potrivit președintei instituției.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI