Atac concertat de dezinformare în prima săptămână după alegeri. Armata, una dintre țintele preferate ale celor care propagă fake news

Dezinformările – apărute în spațiul onlineși distribuite în toate social media – fac parte din narativele false atribuite Rusiei în ultimii ani, după atacul asupra Ucrainei.

Ele au ca scop „de a întreține o stare de teamă și confuzie în rândul opiniei publice din România”, spune Ministerul Apărării Naționale (MApN). Temele abordate sunt aceleași vehiculate de la începutul războiului: abandonarea României de către NATO, restrângerea drepturilor de circulație, trimiterea trupelor românești combatante în Ucraina.

Document fals clonat după unul al MApN cu presupuse restricții de circulație

Un mesaj care a circulat rapid, duminică, pe 25 mai, pe grupurile de WhatsApp avertiza asupra unor „restricții de deplasare” la care ar fi supuși bărbații cu vârste între 18 și 65 de ani. Motivul? O presupusă decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) care ar fi intrat în vigoare imediat.

Documentul care s-a propagat cu repeziciune părea oficial - avea copiat întocmai antetul Ministerului Apărării Naționale și făcea referire la ultima întrunire a CSAT, care ar fi avut loc în ultimele zile de mandat ale președintelui interimar Ilie Bolojan.

În realitate, ultima ședință a CSAT la care a participat Ilie Bolojan a avut loc înainte de alegeri, pe 30 aprilie, iar temele acesteia au fost summitul NATO de la Haga, legile apărării și hidrocentralele din România.

Dezinformarea care vorbește despre restricțiile de circulație pentru bărbați este ultima dintr-o serie de trei care se referă la armata României sau la relațiile cu partenerii strategici.

Mesajul a fost distribuit inclusiv pe alte rețele sociale decât WhatsApp, iar cei care l-au trimis afirmau că își fac griji pentru libertatea lor de mișcare. Zvonurile s-au răspândit cu o viteză uluitoare. Intenția creatorului mesajului părea clară: să alimenteze frica și nesiguranța.

Ministerul Apărării Naționale a reacționat prompt, dezmințind categoric autenticitatea comunicatului. E un fals, o capcană menită să destabilizeze climatul social.

„(...) nu a fost emis de Ministerul Apărării Naționale și conține informații false și alarmiste, menite să creeze panică și confuzie în rândul populației”, explică MApN.

Ministerul spune că toate comunicatele instituției pot fi consultate pe pagina oficială de internet a instituției și arată că a identificat comunicatul original folosit de falsificatori pentru a distorsiona adevărărul – Comunicatul cu numărul 46, emis de Biroul de presă al MApN pe 19 februarie, care se referă la un cu totul alt subiect decât cel conținut de documentul falsificat, mai exact la o întrevedere a ministrului Apărării, Angel Tîlvăr cu omologul său turc.

Scutul care nu dispare: mitul retragerii trupelor americane și a sistemului Aegis Ashore

În paralel cu această poveste, pe rețelele sociale precum TikTok și Facebook a luat amploare, tot duminică, pe 25 mai, o altă dezinformare.

Postări video și mesaje alarmiste susțineau că Statele Unite ar fi decis să-și retragă toți militarii din România și să demonteze sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu. România ar rămâne, în viziunea celor care au trimis astfel de informații, vulnerabilă în fața unor potențiale amenințări.

Însă realitatea este cu totul alta.

Ministerul Apărării Naționale spune că prezența militarilor americani și funcționarea sistemului Aegis Ashore sunt parte integrantă a strategiei NATO de apărare a flancului estic. Aceste elemente nu doar că nu sunt retrase, ci rămân piloni esențiali ai securității regionale.

MApN adaugă că, la rândul său, Ambasada SUA la București a transmis recent un mesaj prin care se subliniază că instalarea acestui sistem „a sporit securitatea și capacitatea de descurajare pe flancul estic al NATO. Colaborarea dintre forțele americane și române la Deveselu demonstrează puterea alianței noastre și angajamentul nostru comun față de stabilitatea regională. Prin prezența sa în România, Aegis Ashore contribuie nu numai la protejarea aliaților noștri, ci și la consolidarea puterii și a securității Americii”.

Mobilizarea rezerviștilor sau o simplă procedură administrativă?

Ultimul exemplu de dezinformare care a circulat în ultimele zile vine dintr-un domeniu care nu ar avea legătură directă cu armata, dar care a fost exploatat cu abilitate pentru a alimenta teoriile conspirației.

O așa-zisă adresă internă a Metrorex, legată de evidența salariaților cu obligații militare, a fost prezentată pe platforma X (fostul Twitter) ca o „dovadă” a unei mobilizări secrete a rezerviștilor și a unei implicări militare directe în conflictul din Ucraina.

În spatele dezinformării stătea un document emis de o structură a Metrorex S.A. pentru punerea în aplicare a procedurilor legale în ceea ce privește evidența salariaților cu obligații militare. „Aceste proceduri au caracter de rutină, se desfășoară anual și nu au nicio legătură cu contextul de securitate generat de invazia Federației Ruse în Ucraina”.

Ministerul Apărăroo reamintește că „executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, așa cum prevede Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat”.

Revenirea la serviciul militar obligatoriu și recrutarea cetățenilor încorporabili se poate face doar în condițiile legii, respectiv în situația instituirii stării de război, stării de mobilizare sau stării de asediu. „Procesul de recrutare-încorporare a cetățenilor care îndeplinesc condițiile legale pentru a putea fi încorporați va avea loc doar în situația în care în România va fi instituită una dintre cele trei stări prevăzute de lege”.

Dezinformarea a apărut în contextul în care MApN anunțase organizarea unui exercițiu de antrenament pentru evaluarea rezervei de mobilizare, MOBEX OT-GR-TR-25, care se desfășoară în perioada 26-31 mai 2025, în județele Olt, Giurgiu și Teleorman. MApN susține că exercițiul are caracter de rutină și nu implică trimiterea cetățenilor români în zona de conflict din Ucraina.

Ministerul avertiza chiar de la momentul emiterii acelui comunicat asupra „posibilității răspândirii de informaţii false pe acest subiect”.

Luni, pe 26 mai, Ministerul Apărării anunța că rezerviștii din județele Olt, Giurgiu și Teleorman urmează să primească, în aceste zile, un document similar pentru același exercițiu MOBEX OT-GR-TR-25. Cu această ocazie, MApN îi avertizează pe utilizatori că există riscul propagării unor dezinformăti noi în mediul online.

Armata, una dintre temele preferate ale propagandei ruse

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, experții au segmentat temele propagandei ruse pe două categorii. În fiecare, există narative legate de rolul armatei sau apartenența ei la Alianța Nord-Atlantică.

Au existat narațiuni care pot fi catalogate ca fiind generale, transnaționale, propagate în întreaga lume, și care au promovat aceleași idei principale, și cele cu iz local. În România, principalele trei teme de ordin general au fost:

1. democrația de tip vestic a eșuat;
2. NATO și/sau UE sunt slabe și nu pot opune rezistență relevantă Rusiei;
3. NATO a provocat Rusia și a declanșat astfel criza din Ucraina.

În privința narativelor locale, topul primelor trei arată astfel:

1. orice român care susține Ucraina este trădător de neam și țară;
2. România este o colonie a Vestului;
3. decidenții români nu servesc interesele propriilor cetățeni în contextul războiului.

Cum ne ferim de propagandă

Cum informațiile se propagă cu repeziciune pentru că majoritatea celor care le distribuie sunt animați de bune intenții, specialiștii în dezinformare spun că, mai ales în cazul unor știri cu impact major, este bine să parcurgi câțiva pași pentru a te asigura că nu ajungi să crezi informații false:

• caută informația în mai multe surse independente;
• caută informația pe site-uri oficiale;
• dacă este o știre preluată din presa străină, încearcă să găsești știrea inițială;
• încearcă să vezi părerile experților în domeniu legat de subiect.

Numai de la începutul lui 2025, Ministerul Apărării a dezmințit 13 știri false. Iar în ultimul an, o parte dintre temele propagandei ruse au fost reluate constant, unele în momente în care s-au petrecut evenimente importante în societatea românească, după cum reiese din analiza Europei Libere:

• 25 mai 2025 - false restricții în privința circulației cetățenilor de sex masculin cu vârste între 18 și 65 de ani.
• 25 mai 2025 - așa-zise „decizii” oficiale ale autoritățile SUA despre retragerea militarilor americani dislocați în România.
• 23 mai 2025 - așa-zise „dovezi” ale unei decizii de a trimite trupe în Ucraina.
• 22 mai 2025 - o „dovadă” falsă a așa-ziselor pregătiri pentru mobilizarea rezerviștilor în Ucraina.
• 18 mai 2025 (în ziua turul II de scurtin pentru alegerea președintelui)-știre falsă despre militarii francezi NATO care ar fi pregătiți pentru declanșarea unui război civil în țara noastră.
• 10 mai 2025 (în timpul campaniei electorale) -așa-zisa suspendare a unor măsuri de reținere și atragerea personalului din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.
• 5 mai 2025 (a doua zi după începerea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale) - dezinformare care prezintă un convoi militar în deplasare.
• 28 martie 2025 (în aceeași zi a fost ședință a CSAT, în care s-au discutat, printre altele rezultatele discuțiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei) - dezinformări despre presupuse demersuri pe care autoritățile statului român le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor.
• 19 februarie 2025 (ziua în care Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege prin care se reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român)-informații false despre două proiecte de lege care privesc legile apărării naționale.
• 22 ianuarie 2025 - dezinformare rusă pe subiectul atacurilor cu drone din noaptea 16 ianuarie spre 17 ianuarie, executate de forțele Federației Ruse, în apropierea graniței cu România.
• 17 ianuarie 2025 - dezinformare despre o presupusă dronă deasupra municipiului Galați. În realitate, aparatul era o aeronavă de tip ultra-ușor.
• 17 ianuarie 2025 - utilizatori online se prezentau ca fiind rezerviști și postau dezinformări pe rețelele sociale.
• 16 ianuarie 2025 - dezinformări cu privire la procesul de extindere și modernizare a Bazei Aeriane de la Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța.
• 15 decembrie 2024 - dezinformare cu privire la spațiul aerian, prin care, spune MApN, se încerca „discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune”.
• 14 decembrie 2024 - Ambasada Federației Ruse a acuzat Ministerul Apărării Naționale din România de „acuzații nefondate” împotriva Rusiei.
• 13 decembrie 2024 - Dezinformări legate de transmiterea către Parlamentul României a două proiecte legislative inițiate de Ministerul Apărării Naționale. (temă care apare și după votarea pachetului de legi, în 19 februarie 2025)
• 8 decembrie 2024 (la 48 de ore după anularea alegerilor prezidențiale, în ziua în care era programat turul II de scrutin)- dezinformările identificate acreditează în mod fals ideea că granițele României vor fi închise și securizate cu efective militare. O a doua informație falsă prezintă, fără nicio legătură cu realitatea, tehnică militară, care nu se află în dotarea Armatei României, ca fiind concentrată în Portul Constanța. (temă reluată și pe 16 ianuarie 2025)
• 7 decembrie 2024 (a doua zi după anularea alegerilor prezidențiale din 2024)- dezinformări prin care diferite înregistrări ale unor deplasări de tehnică militară sunt prezentate în mod fals ca fiind făcute pe 7 decembrie. (temă reluată pe 05 mai 2025).
• 6 decembrie 2024 (ziua anularii de către Curtea Constituțională a alegerilor prezidențiale) - dezinformări referitoare la așa-zise „pregătiri” făcute în mod netransparent de Ministerul Apărării Naționale pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau mobilizarea rezerviștilor pentru trimiterea lor pe frontul din Ucraina. (temă reluată pe 25 mai 2025)
• 5 august 2024 - se propagă o dezinformare promovată de un așa-zis centru de studii ale războiului care pretinde că un depozit de carburanți din Bragadiru, jud. Ilfov, ar fi fost incendiat de un grup de persoane necunoscute.
• 2 august 2024 - apare un așa-zis „Raport despre activitățile MApN despre antrenarea piloților ucraineni în anul 2024”.
• 26 iulie 2024 - se propagă o știre falsă că România ar fi fost vizată de atacurile cu drone ale Federației Ruse executate în ultimele zile și că mijloacele de apărare antiaeriană ale Armatei României dislocate la frontieră ar fi executat foc asupra acestora (temă reluată pe 22 ianuarie 2025).
• 25 iulie 2024 - dezinformare promovată pe platformele social media, referitoare la așa-zise comenzi-gigant de rații individuale de luptă produse de o firmă din Germania pentru Ministerul Apărării Naționale.
• 15 iulie 2024 -încercare de dezinformare pornită de canalele de propagandă asociate Federației Ruse cu privire la o serie de misiuni de zbor executate de aeronave F-16 în spațiul aerian ucrainean, în regiunea Odessa (temă reluată pe 22 ianuarie 2025 și pe 26 iulie 2024).
• 10 iulie 2024 - temă falsă care prezintă o adresă trimisă de Serviciul Asistență Medicală și Programe de Sănătate al Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București către medicii de familie din Municipiul București și care ar fi „dovada” atragerii României în războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
• 12 iunie 2024 - știre falsă conform căreia analiștii militari ruși susțin că „au fost deja efectuate de mai multe ori zboruri de probă, în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor, cu aeronave F-16 transferate Ucrainei de țări din NATO, de la baza aeriană Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați”.
  

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.