Curtea Constituțională a României (CCR) anula, pe 6 decembrie 2024, alegerile prezidențiale din noiembrie-decembrie anul trecut după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) clama un atac concertat al unei „entități statale străine” asupra opțiunilor electorale ale votanților români în favoarea unui candidat.
Atacul final asupra integrității și corectitudinii alegerilor fusese dat cu câteva zile înainte de turul întâi al prezidențialelor din noiembrie, spun rapoartele serviciilor secrete, făcute publice de CSAT, cu ajutorul platformelor de social media, în special al celei chinezești TikTok.
Beneficiarul? Candidatul independent Călin Georgescu, plasat pe prima poziție în preferințele electorale.
Cercetările penale ulterioare au scos la iveală date care au arătat că banii pentru cumpărarea publicității ar fi fost distribuiți pe TikTok prin intermediul utilizatorului bogpr (Bogdan Peșchir).
Acesta ar fi plătit sub formă de „gifturi” (cadouri - n.r.) pe aplicaţia TikTok, în timpul unor sesiuni live ale utilizatorilor prin oferirea de puncte care pot fi apoi convertite în bani.
În total, Peșchir ar fi oferit 879.521,13 USD prin Tiktok și 302.547,87 de lei şi 17.859,31 USD, prin transferuri efectuate prin Revolut în conturi bancare şi portofele de criptomonede, spun documentele din ancheta de Parchetul General la începutul acestui an.
Autoritățile au fost luate prin surprindere de atacul masiv în online.
Autoritatea Electorală Permanentă – condusă la acel moment de Toni Greblă – a cerut TikTok, cu câteva zile înainte de alegerile din 24 noiembrie eliminarea unor clipuri nemarcate electoral, dar platforma le-a scos cu întârziere
Ancheta declanșată de platforma chinezească ulterior incidentului electoral a dus la eliminarea de pe platformă a 10 milioane de conturi false, a susținut TikTok. Electoral, răul fusese făcut.
Ziua alegerilor a fost și ea ținta unor atacuri cibernetice, afirmă raportul descretizat al Serviciului de Telecomuncații Speciale (STS), care afirmă că a identificat atacuri cibernetice de tip DDoS (Distributed Denial-of-Service) îndreptate împotriva infrastructurii IT&C guvernamentale, inclusiv asupra sistemelor gestionate de STS.
Atacurile de tip DDoS presupun trimiterea unui volum foarte mare de trafic către servere, cu scopul de a le bloca funcționarea. Atacurile cibernetice nu au avut însă niciun efect în ziua alegerilor, iar toate sistemele de contabilizare a voturilor au funcționat normal.
Narativele ruse, nerelevante în contextul electoral
Timp de mai mulți ani, cu un apogeu în perioada pandemiei, propaganda rusă a fost considerată una dintre principalele probleme de distorsionare a societăților.
Experții avertizau înainte de alegerile din noiembrie 2024 că principalele motoare favorabile Kremlinului luaseră piciorul de pe accelerație în ceea ce privește propaganda clasică, neelectorală. Politicienii apropiați de Rusia și-au nuanțat și ei discursul și ajunseseră și ei să trimită chiar mesaje anti-Putin.
La cinci luni distanță, nici propaganda rusă, nici dezinformarea nu ies din tiparele obișnuite perioadelor electorale spune, pentru Europa Liberă, expertul în dezinformare Ciprian Cucu, profesor la Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia. Mesajele conspiraționiste din ultima vreme sunt teme reciclate în ultimii cinci ani.
„Strategia rămâne aceeași: evenimentele sunt trecute printr-un filtru conspiraționist în care cineva – de obicei Vestul sau Uniunea Europeană – vrea să ne facă rău”, explică Ciprian Cucu.
Aceste mesaje nu doar că se repetă, dar se reactivează ori de câte ori contextul permite. Cu două săptămâni înainte de alegeri revin teme legate de pandemie sau de moartea datorată, în viziunea conspirationistilor, vaccinului. Ambele teme au fost activate de evenimente la zi, precum moartea unor medici tineri din Iași și de anunțul privind un posibil tratat pandemic, negociat de statele membre ale Organizației Mondiale ale Sănătății.
Ciprian Ciucu a identificat, pentru Europa Liberă, cele mai importante narațiuni care servesc intereselor de destabilizare:
- Vestul ne vrea răul
O retorică omniprezentă, în care Uniunea Europeană și „globaliștii” sunt prezentați drept o forță ostilă, care complotează împotriva suveranității României. Se afirmă că „UE vrea să ne omoare”, „să ne fure copiii” sau „să ne închidă fermele”. Din narațiune ies Statele Unite prezentate acum ca un aliat.
- Dictatura sanitară și reactivarea fricii de COVID
Reapariția temei pandemice a alimentat zvonuri despre un tratat global al OMS, prezentat drept o nouă formă de dictatură medicală. În paralel, narațiunea despre „decesele subite” provocate de vaccinuri revine puternic, împinsă de site-uri conspiraționiste și conturi influente de Facebook.
- Buletinul cu cip și controlul populației
Teama față de digitalizare este canalizată în mesaje despre identitatea digitală, „cipurile din buletin” sau „urmărirea populației” de către elitele globaliste.
- Atac la exporturile românești – conspirația oilor
Înainte de Paște, suspendarea unor exporturi de ovine a fost interpretată ca o conspirație împotriva României, pentru ca „alții să vândă carne proastă în locul celei românești, cea mai bună din lume”.
- Cenzura și victimizarea influencerilor
Se vehiculează ideea că autoritățile, în complicitate cu UE, cenzurează conținutul online, deși multe conturi conspiraționiste au milioane de urmăritori. Orice regulă nouă în mediul digital e prezentată ca un „atac asupra libertății de exprimare”.
- Justiția paralelă și profeții confirmați
Cazuri precum cel al unui judecător din Ploiești sau demisia unui oficial dintr-un for internațional sunt transformate în „dovezi” că „noi am avut dreptate” și că sistemul „se prăbușește din interior”.
Ce fac autoritățile
Biroul Electoral Central (BEC) este una dintre instituțiile implicate activ în urmărirea comportamentului online în campanie electorală. În a treia săptămână de campanie, BEC a cerut eliminarea a 1.071 de materiale publicitare politice pe conturi a căror autenticitate nu a putut fi verificată și a 1.048 de materiale postate de actori politici.
Asta după ce, în perioada 13-20 aprilie 2025, BEC a emis 153 de decizii de admitere a plângerilor referitoare la campania electorală în mediul online, ceea ce a dus la eliminarea a peste 500 de materiale publicitare politice cu conținut ilegal.
Dintre acestea, 376 au fost postate pe conturi neasumate, 141 de către actori politici care nu au respectat obligațiile legale de etichetare, iar 17 de persoane fizice cu potențial de influențare a electoratului.
BEC acționează doar la plângerea persoanelor interesate și nu se sesizează din oficiu.
De asemenea, opiniile exprimate de persoane fizice care nu sunt actori politici nu sunt considerate materiale de publicitate politică și nu fac obiectul înlăturării de pe platformele online .
Ordonanța de Urgență nr. 1/2025, impune ca toate materialele publicitare politice să includă mențiuni clare despre natura lor, identitatea sponsorului, sursa finanțării și, dacă este cazul, utilizarea tehnicilor de vizare a publicului. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage amenzi între 15.000 și 50.000 de lei.
Fake news electoral
În ultima săptămână de campanie electorală, un afiș fals distribuit în cartiere din București și în județul Ilfov a stârnit controverse și acuzații de manipulare. Afișul îl prezenta pe primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, candidat independent la Președinția României alături de fostul președinte Klaus Iohannis, care ar fi îndemnat la un vot pentru Nicușor Dan.
Nicușor Dan a negat – chiar în una din dezbaterile televizate programate înainte de finalizarea campaniei electorale – autenticitatea afișului distribuit.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Biroul Electoral Central (BEC) au fost sesizate în legătură cu acest incident, însă până în prezent nu au emis un comunicat oficial privind măsurile luate. În contextul în care legislația electorală interzice propaganda electorală neasumată și dezinformarea, este de așteptat ca autoritățile să investigheze originea și scopul distribuirii acestui afiș fals.
STS și DNSC
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) sunt cele două instituții care au asigurat integritatea sistemului de votare și numărare, precum și a site-urilor implicate în asigurarea procesului electoral.
Cele două instituții au transmis Europei Libere că, până la publicarea acestui material, nu au existat incidente majore sau atacuri cibernetice asupra sistemului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
