De ce este obligat viitorul Guvern să ia măsuri economice drastice

Cel puțin două mari probleme economice ale României sunt pe lista de urgențe care trebuie rezolvatede viitorul Guvern, indiferent cine îl va conduce și din cine va fi format el.

Iar urgențe înseamnă că ele trebuie soluționate până la finalul lunii iunie.

Prima este adoptarea unui pachet de măsuri care să ducă la reducerea deficitului bugetar la cel mult 7% din produsul intern brut (PIB) al țării în 2025, de la 9,3% în 2024.

Deficitul bugetar al României după primele trei luni din 2025 este de 2,3% din PIB, adică de 44 de miliarde de lei, iar Comisia Europeană anticipează că la finalul anului va fi de 8,6% din PIB.

În 2024, PIB ul României a fost de peste 1.760 de miliarde de lei, adică 352 de miliarde de euro.

Un deficit de peste 9% echivalează cu un minus de peste 160 de miliarde de lei, adică peste 30 de miliarde de euro.

Iar o bună parte din acest minus este acoperit din împrumuturi pe care România le ia cu cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, chiar și de 8% pe an.

Planul de reformă fiscală trebuie depus la Comisia Europeană cel târziu până pe 30 iunie, așa cum a anunțat președintele Nicușor Dan.

Dacă acest plan nu este depus până la sfârșitul lunii, Comisia Europeană și Consiliul European pot avansa în procesul, abia inițiat, de sancționare financiară a României cu reducerea banilor europeni disponibili.

În cazul în care se va ajunge la sancțiuni, ele s-ar aplica cel mai devreme din 2026.

Asta ar echivala cu blocarea unor șantiere de autostrăzi, cu blocarea construcției unor creșe, spitale, în valoare de miliarde de euro, precum și cu plata unor amenzi de către România pentru încălcarea tratatelor și a altor documente europene asumate de guvernul român.

Aceste documente prevăd obligația statelor membre de a se încadra într-un deficit bugetar de 3% din PIB și o datorie publică de cel mult 60% din PIB.

România se află în procedură de deficit bugetar excesiv din 2021 și nici unul dintre guvernele care s-au succedat de atunci nu a reușit să scadă deficitul. Din contră.

Comisia Europeană a anunțat pe 4 iunie, în raportul trimestrial, că în România „raportul datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9% la sfârșitul anului 2023 la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024 și este proiectat de Comisie să crească la 59,4% până la sfârșitul anului 2025, determinată de deficitele publice ridicate”.

Uniunea Europeană este principalul finanțator al României.

Numai pentru perioada 2021 și 2027, Comisia Europeană, adică guvernul blocului comunitar, a pus la dispoziția României 90 de miliarde de euro – împrumuturi și granturi.

Dacă România nu accesează acești bani, Bucureștiul poate fi sancționat întrucât Comisia stă cu banii disponibili blocați, iar o parte din sume au fost împrumutate de Bruxelles de pe piețele financiare și pentru care plătește dobânzi.

Potrivit președintelui Nicușor Dan, pentru ca reducerea deficitului bugetar să se întâmple, trebui găsite metode pentru a aduce în plus la buget cel puțin 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro) numai în acest an.

Reprezentanții partidelor politice care negociază formarea guvernării – Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – au încercat timp de o săptămână, mai exact de pe 29 mai, să întocmească lista de măsuri ecomice care ar aduce bani necesari la buget.

Surse politice au precizat pentru Europa Liberă că lista propusă de reprezentanții partidelor a ajuns la președintele țării, joi, 5 iunie.

Dată la care s-au poticnit în schimb, negocierile între partide pentru un consens asupra potențialului premier.

Prin urmare, anunțarea măsurilor economice presupus a fi convenite de reprezentanții partidelor a fost amânată până luni, 9 iunie.

Între timp, vineri, 6 iunie, Fondul Monetar Internațional (FMI), instituție financiară de la care România s-ar putea împumuta dacă nu mai are soluții alternative, a propus viitorului Guvern să adopte măsuri dure.

Printre acestea:

• creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21% (aproape de media UE, de 22%);
• trecerea de la o cotă unică de impozitare a veniturilor din muncă de la 10% la un sistem cu două cote: 15% și 25%;
• reducerea sau eliminarea contribuției de asigurări de sănătate;
• fie contribuțiile la pensii să fie nedeductibile, fie veniturile din pensii să fie impozitate.

Suprinzător, FMI a publicat în documentul cu propuneri și măsuri adoptate deja de Guvernul României încă din decembrie 2024.

Două exemple: creșterea impozitului pe dividendele distribuite persoanelor fizice de la 8% la 10%, și micșorarea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi.

Renegocierea PNRR cu Guvernul Uniunii, a doua mare urgență a Guvernului

Printre marile programe de finanțare a României de către Comisia Europeană se află și Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).

Este un program de redresare economică, creat ca urmare a pandemiei Covid, prin care România are la dispoziție peste 28 de miliarde de euro până în 2026, dar numai dacă face peste 500 de reforme și investiții.

Până acum, în cei patru ani de când funcționează PNRR, ministerele și alte instituții au îndeplinit doar 14% dintre obiective. Asta echivalează cu primirea a aproape 11 miliarde de euro de către România până la 1 iulie 2025.

Banii se dau în tranșe, iar, din cele opt accesabile, România a primit doar două. Fondurile din tranșa numărul trei ajung în țară săptămâna viitoare.

Este vorba de 1,3 miliarde de euro din cele aproape 2,2 miliarde de euro disponibile.

Comisia a blocat livrarea către România a 869 de milioane de euro din tranșa a treia din cauza neîndeplinirii a trei obiective de către Guvern și Parlament:

• operaționalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
• desemnarea unor administrator profesioniști în companiile din energie;
• modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a scris recent pe contul său de Facebook că aceste trei jaloane trebuie îndeplinite până pe 28 noiembrie 2025 „pentru ca România să primească toți banii, responsabilitatea fiind distribuită instituțional, așa cum prevede mecanismul PNRR”.

În luna iulie, noul guvern ar trebui să depună, după peste un an și jumătate de pauză, o nouă cerere de plată din PNRR, a patra.

Dar pasul este condiționat de adoptarea reformei fiscale, care este prima urgență a Executivului.

Ministrul Marcel Boloș a explicat pe 30 mai că „cererea de plată numărul patru ar putea aduce României 5,7 miliarde euro – o sumă aproape dublă față de valoarea inițială prevăzută”.

Cum s-ar putea întâmpla așa ceva?

A explicat tot ministrul Marcel Boloș – care nu este exclus să rămână pe același post și în viitorul Guvern: „Am propus devansarea unor jaloane deja îndeplinite și includerea unor reforme importante. Cererea 4 vine cu reforme importante precum: codul urbanismului și platforma aferentă, codul silvic, strategia pentru hidrogen, strategia biodiversității, legea energiei, reforma fiscală, taxa pentru poluare, precum și legile justiției”.

De la începutul anului, Marcel Boloș negociază cu Comisia Europeană schimbarea PNRR-ului românesc.

Ministrul le-a cerut experților de la Bruxelles să accepte ca din PNRR să fie scoase investiții asumate de România în 2021 care acum sunt imposibil de început sau finalizat până în 2026 și să fie înlocuite cu obiective care pot fi duse la capăt în următoarele 14 luni.

E vorba, de pildă, despre construirea unor spitale sau despre reabilitarea unor porțiuni de căi ferate.

Negocierea este încă în curs, iar noul Guvern ar trebui să o finalizeze.

Fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada adoptării PNRR (2021), Marius Vasiliu explică pentru Europa Liberă că noul Guvern, dacă va avea forța și voința politică necesare, ar putea încerca să depună două cereri de plată din PNRR la Comisia Europeană până la finalul anului.

Adică să facă în jumătate de an ceea ce au făcut ultimele trei guverne ale României în trei ani.

„În acest moment, la Banca Națională mai sunt 2 miliarde de euro (livrate de Comisia Europeană României prin PNRR, n.red.) și, cu cele 1,3 pe care le-ar mai lua acum Guvernul din cererea trei, să zicem că se adună vreo trei miliarde și ceva. Dar noi, pentru anul acesta, avem bugetate cheltuieli, plăți practic, pe proiectele PNRR, aproape 10 miliarde de euro – 47 de miliarde de lei – în buget. Știu că există tendința de a exagera nivelul de implementare, de execuție a ce înseamnă proiecte, doar că de data asta eu nu cred că estimarea e greșită”, spune fostul secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Altfel spus, s-au făcut investiții, iar acum ele trebuie achitate.

Iar cum de la bugetul național Guvernul nu are banii necesari, este forțat să atragă urgent cel puțin 7-8 miliarde de euro din banii europeni disponibili în PNRR.

În caz contrar, sute de șantiere de drumuri, canalizări, creșe și alte mari proiecte pot rămâne de izbeliște. În plus, bani dați ca avans de Comisie pentru asemenea proiecte ar trebui returnați.

A atrage 8 miliarde de euro numai în 2025 ar echivala cu depunerea și aprobarea a trei cereri de plată la Comisia Europeană.

Iar cererile trebuie să conțină obiective îndeplinite impecabil, așa încât Comisia să nu aibă motive să ceară refacerea unor investiții, așa cum s-a întâmplat până acum.

„Exact aici e practic urgența renegocierii PNRR – pentru că, pentru prima dată, s-ar da posibilitatea depunerii rapid a cererii numărul patru de finanțare, curățată de jaloanele care nu pot fi îndeplinite”, completează fostul demnitar.

Toate investițiile și reformele aduc direct și indirect bani la buget.

Pot ele duce la reducerea imediată a deficitului bugetar?

Fostul secretar de stat Marius Vasiliu explică:

„Finanțiștii de la Ministerul de Finanțe spun că intrările de valută se duc la Banca Națională (BNR), nu sunt cuantificate direct în buget, ele au statut diferit. Doar că aceste intrări de bani din fondurile europene ajută BNR în formularea rezervei, în a face alte plăți, bani pe care altfel ar trebui să-i ia din altă parte, din împrumuturi.

Direct, nu au impact pe ce înseamnă reducerea deficitului bugetar, dar indirect au impact în susținerea plăților și facturilor pe care trebuie să le plătească țara noastră pentru investiții. Si atunci, se cuantifică acolo”.

În tot acest context, doi dintre europarlamentarii români, Victor Negrescu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL), responsabili de implementarea PNRR-urilor în toată Uniunea, au propus în legislativul UE prelungirea cu 18 luni a termenelor de finalizare a investițiilor care la 31 august 2026 sunt în linie dreaptă.

PNRR-ul se închide oficial pe 31 august 2026.

Comisia Europeană nu concepe în acest moment o amânare a închiderii PNRR, dar încă există loc de negociere.

Din cauza găurii uriașe din buget, România ratează șansa de a crește bugetul Apărării fară ca majorarea să intre în calculul deficitului

Victor Negrescu a anunțat deja că Guvernul Uniunii a propus deja „o primă prelungire tehnică care ar permite depunerea cererilor de plată din PNRR până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor pentru lucrări până la finalul anului viitor.

„Este o măsură esențială pentru toată Europa, mai ales că, până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite”, a explicat eurodeputatul român.

Votul în Parlamentul European de la Strasbourg la cererea de prelungire a PNRR se va da în cursul săptămânii 16-20 iunie.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.