CCR amână decizia legată de pensiile magistraților, dar respinge contestația privind legea de reformă în autoritățile autonome

Actualizare ora 12:45 - Într-un comunicat, Curtea Constituțională a motivat respingerea sesizării depuse de AUR, S.O.S. România și POT privind legea care prevede reforme în autoritățile autonome.

Curtea Constituțională arată că asumarea răspunderii Guvernului este o procedură prevăzută de Constituție, justificată de nevoia de sustenabilitatea financiară a României.

În ceea ce privește conținutul legii, Curtea subliniază că reîncadrarea personalului după reorganizare se face prin acte administrative contestabile pe alte căi, nu prin control constituțional.

De asemenea, Curtea arată că reducerea de 30% a salariilor ține de aplicarea legii, nu de constituționalitate și că, de asemenea, legea propusă de Guvern stabilește criterii obiective și garanții pentru angajații afectați de reorganizare.

Legea vizează reorganizarea și eficientizarea activității a trei instituții:

• ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
• ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară
• ANCOM – Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații

Actualizare ora 11:45 - Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie discutarea sesizării ÎCCJ legate de legea pensiilor magistraților.

De asemenea, au fost amânate pentru aceeași dată discuțiile legate de măsurile prevăzute pentru domeniul sănătății, administrației și guvernanță corporativă.

În schimb, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate pentru legea care prevede eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.

Măsuri prevăzute în această lege pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament:

• Până la data de 30 octombrie 2025, conducerea executivă a unor autorități autonome importante, printre care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, trebuie să prezinte în fața Comisiilor parlamentare un raport care să includă o nouă organigramă a autorităților în condițiile actuale, precum și o notă informativă către Guvern.
• Se impune o reducere a numărului de posturi cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile din serviciile suport.
• Se stabilesc norme clare privind structura personalului, inclusiv limitarea posturilor din serviciile suport la maximum 20% din totalul posturilor și interzicerea posturilor care nu au corespondent în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).
• Conducerea autorităților trebuie să prezinte și o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului în statele de funcții.

Știrea inițială

Curtea Constituțională a României (CCR) examinează, miercuri, 24 septembrie 2025, nouă sesizări privind cele cinci legi din al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, adoptate la începutul lunii septembrie, prin angajarea răspunderii, de către guvernul Bolojan.

Opt dintre contestații au fost depuse de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), critică lipsa dezbaterilor parlamentare și impactul negativ asupra economiei.

O a noua sesizare este depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și vizează modificările aduse condițiilor de pensionare pentru magistrați.

Legile contestate de AUR, SOS România și POT:

1. Legea privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice.
2. Legea pentru optimizarea activității autorităților administrative autonome.
3. Legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
4. Legea care aduce schimbări în domeniul sănătății.

Formațiunile politice acuză Guvernul că, prin asumarea răspunderii, a eliminat Parlamentul din procesul legislativ, încălcând principiile statului de drept.

AUR susține că utilizarea procedurii de urgență este nejustificată, invocând că probleme precum deficitul bugetar sau criza din sănătate sunt de lungă durată și ar fi trebuit abordate prin dezbateri parlamentare democratice.

„Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, a transmis AUR, într-un comunicat de presă.

AUR a încercat, de altfel, să blocheze pachetele de măsuri prin patru moțiuni de cenzură, dar toate au picat la votul din Parlament.

Contestația Înaltei Curți de Casație și Justiție vizează pensiile speciale

Cea de-a noua sesizare, depusă de ÎCCJ pe 4 septembrie 2025, vizează legea care modifică regimul de pensionare al magistraților.

Înalta Curte e de părere că legea adoptată de guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii subminează independența justiției și încalcă numeroase principii constituționale.

Noua lege introduce schimbări semnificative în regimul pensiilor de serviciu ale magistraților:

• Vârsta de pensionare crește treptat la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani.
• Vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, aliniindu-se la cerințele pentru ceilalți cetățeni.
• Valoarea pensiei este plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de 100% în prezent.

ÎCCJ susține că această lege încalcă zeci de decizii anterioare ale CCR și principii fundamentale precum statul de drept, independența justiției, securitatea juridică, neretroactivitatea legii și încrederea legitimă.

Premierul Ilie Bolojan a sugerat însă că, în cazul în care legea privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților nu va trece de Curtea Constituțională, ar putea să își dea demisia.

Motivul invocat de premier a fost că această lege este o condiție importantă (jalon) pentru deblocarea a sute de milioane de euro din programul PNRR.

În plus, a spus premierul, dacă legea nu va fi validată de Curtea Constituțională, guvernul său și-ar pierde legitimitatea de a continua cu alte reforme.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.