Informația privind discuția telefonică a fost dezvăluită de președintele Statelor Unite într-o postare făcută pe rețeaua sa socială.
„Apelul a durat aproximativ o oră și 15 minute. Am discutat despre atacul asupra avioanelor andocate ale Rusiei, de către Ucraina, precum și despre diverse alte atacuri care au avut loc de ambele părți. A fost o conversație bună, dar nu o conversație care să ducă la pace imediată”, a scris liderul american pe Truth Social.
„Președintele Putin a spus, și foarte apăsat, că va trebui să răspundă la recentul atac asupra aerodromurilor”, a avertizat Donald Trump.
El a menționat că discutat cu președintele Rusiei și „despre Iran și despre faptul că timpul se scurge pentru decizia Iranului cu privire la armele nucleare, care trebuie luată rapid!”
„I-am spus președintelui Putin că Iranul nu poate avea o armă nucleară și, în această privință, cred că am fost de acord”, a completat Trump.
„Președintele Putin a sugerat că va participa la discuțiile cu Iranul și că ar putea, poate, să fie de ajutor în încheierea rapidă a acestui lucru. Părerea mea este că Iranul a încetinit decizia sa cu privire la această chestiune foarte importantă și vom avea nevoie de un răspuns definitiv într-o perioadă foarte scurtă de timp!”, a mai spus președintele american.
Aceasta a fost A patra convorbire telefonică dintre Trump și Putin din martie până în prezent.
Îți mai recomandăm Peste 40 de bombardiere rusești ar fi fost lovite într-un atac cu drone, susțin serviciile de securitate din UcrainaLa rândul său, consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov a declarat că în centrul discuției dintre cei doi s-au aflat „atacurile asupra civililor ruși” și a doua rundă de discuții de la Istanbul, despre care Putin i-ar fi spus lui Trump că „au fost utile” și că speră că vor continua.
Potrivit oficialului rus, Trump i-ar fi dat asigurări lui Putin că SUA nu au fost avertizate de Ucraina cu privire la atacurile asupra aerodromurilor rusești și că i-ar fi recunoscător lui Putin dacă Rusia va lucra cu Iranul.
Totodată, spune Ușakov, o întâlnire între președintele rus și cel ucrainean nu a fost luată niciodată în considerare „în termeni practici”.
Pe 1 iunie, serviciile secrete ucrainene au lansat multiple atacuri asupra bazelor aeriene din Rusia, care au provocat distrugerea multora dintre aeronavele cu rază lungă de acțiune ale Kremlinului.
În atac au fost distruse peste 40 de bombardiere rusești, într-unul din cele mai îndrăznețe atacuri de până acum asupra aviației ruse.
Your browser doesn’t support HTML5
Analist: Atacul cu drone asupra Rusiei, „o prăbușire completă” a arhitecturii de securitate
Serviciul secret ucrainean (SBU) a anunțat că a lansat o „o operațiune specială” împotriva Rusiei, menită să distrugă avioanele bombardiere inamice, într-o parafrază ironică la „operațiunea specială” lansată de Rusia în februarie 2022, așa cum a intitulat Kremlinul invadarea totală a Ucrainei.
A fost prezentat și un videoclip despre care serviciile ucrainene de securitate susțin că ar arăta un atac cu drone la baza aeriană Belaia din regiunea Irkuțk, din Siberia. Alte avioane au fost atacate cu drone la baza aeriană Olenia, de lângă Murmansk.
La rândul său, Rusia a atacat sâmbătă seară Ucraina cu 472 de drone și șapte rachete balistice și de croazieră, într-unul din cele mai mari atacuri cu drone rusești de până acum.
De asemenea, Ucraina a atacat marți, pentru a treia oară, Podul Kerci din strâmtoarea cu același nume, care a fost construit din ordinul președintelui rus Vladimir Putin după anexarea ilegală a Crimeei în 2014.
Serviciul secret ucrainean a revendicat atacul, despre care a spus că a fost pregătit timp de câteva luni.
Your browser doesn’t support HTML5
Ucraina revendică atacul asupra podului Kerci, care leagă Rusia de Crimeea ocupată
Strâmtoarea Kerci face legătura dintre Marea Neagră și Marea Azov, separând Peninsula Crimeea din vest de Peninsula Taman din est.
La cinci ani de la anexarea Crimeei, președintele rus Vladimir Putin a inaugurat podul controversat peste strâmtoarea Kerci, care deschide traficul feroviar direct între Rusia și peninsula Crimeea ocupată de ruși în 2014.
Kievul, Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat construcția podului, despre care spun că a încălcat suveranitatea Ucrainei.
Puterile occidentale au impus sancțiuni firmelor implicate în construcție.
La ceremonia de inaugurare din 2019, Putin le-a mulțumit constructorilor pentru efortul depus la construcția în timp record a podului feroviar de 19 kilometri.
Ucraina a spus atunci că podul nu doar că îi încalcă suveranitatea și integritatea teritorială, dar împiedică și traficul maritim din Marea Azov în Marea Neagră.
Pentru traficul auto, podul a fost inaugurat de Putin în mai 2018.
Strâmtoarea Kerci este crucială pentru comerțul cu cereale care leagă Marea Azov de Marea Neagră și se află în zona exercițiilor militare pe care Moscova și Kiev le-au desfășurat simultan de-a lungul timpului, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie 2022.
Îți mai recomandăm Teheranul vrea să continue programul nuclear de îmbogățire a uraniului, Washingtonul amenință cu sancțiuniNegociatorii iranieni și americani au încheiat pe 23 mai a cincea rundă de discuții de la Roma, mediatorul Oman declarând că au existat progrese, dar limitate, în negocierile care vizează soluționarea unei dispute de decenii privind ambițiile nucleare ale Teheranului.
Atât Washingtonul, cât și Teheranul au adoptat o poziție fermă în public înaintea discuțiilor privind îmbogățirea uraniului de către Iran.
Președintele Donald Trump vrea să limiteze potențialul Teheranului de a produce o armă nucleară care ar putea declanșa o cursă regională a înarmărilor nucleare și, eventual, ar putea amenința Israelul.
Republica Islamică, la rândul său, vrea să scape de sancțiunile devastatoare asupra economiei sale bazate pe petrol.
Ministrul omanez de externe, Badr Albusaidi, a declarat că discuțiile dintre Araqchi și trimisul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, s-au încheiat „cu unele progrese, dar nu concludente”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI