Au fost văzute puține semne de progres după încheierea celei de-a cincea runde de negocieri dintre Iran și Statele Unite de la Roma, de la începutul acestei luni, privind programul nuclear al Teheranului.
Totuși, au apărut informații cu privire la noi propuneri care să ducă la ieșirea din impas, în condițiile în care Washingtonul insistă ca Iranul să renunțe la programul de îmbogățire a uraniului, dar Teheranul respinge cererea în totalitate.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, care conduce echipa de negociere a Teheranului, a declarat presei de stat că Iranul examinează propunerile mediatorilor din Oman, dar nu a dezvăluit detalii.
Propunerile Omanului
La scurt timp după încheierea ultimei runde de negocieri de la Roma, pe 25 mai, Araqchi a transmis o informare pentru Comisia parlamentară pentru securitate națională și politică externă.
Ahmad Bakhshayesh Ardestani, deputat și membru al comisiei, a declarat presei iraniene, după ședință, că omanezii au prezentat două propuneri.
Una dintre propuneri este ca Iranul să își suspende activitățile de îmbogățire a uraniului timp de șase luni și să le reia ulterior. Ardestani a declarat că Iranul „nu a acceptat” asta.
El a spus că Iranul se teme că, cedând cererii, va încuraja Statele Unite să ceară mai multe concesii.
O altă propunere este formarea unui consorțiu nuclear regional care ar consolida supravegherea activităților nucleare ale Iranului și ar asigura Occidentul că Iranul rămâne în limitele de îmbogățire convenite.
Inițial, media iraniană a relatat că propunerea a venit de la Teheran, însă purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a negat acest lucru.
„Aceasta nu a fost propunerea Iranului”, a declarat el reporterilor, deși a adăugat că Teheranul ar „saluta” ideea „atât timp cât nu înlocuiește dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu pe propriul său sol”.
Consorțiul ar putea include, eventual, implicarea SUA, iar șeful iranian pentru energie nucleară, Mohammad Eslami, a sugerat pe 28 mai că Teheranul ar fi deschis să acrediteze inspectori americani care lucrează sub egida Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
„Dacă există un acord, există posibilitatea ca inspectorilor americani să li se permită accesul la instalațiile nucleare iraniene”, a declarat el.
Criticii susțin că Teheranul se folosește de ofertă pentru a face presiuni asupra Washingtonului pentru a veni cu o ofertă mai avantajoasă în privința îmbogățirii uraniului.
„Pentru moment, decizia nu a fost luată. Nu știm dacă va exista sau nu un acord”, a declarat șeful AIEA, Rafael Grossi, în fața jurnaliștilor care au participat, pe 28 mai, la un seminar de o săptămână la agenția din Viena.
Flexibilitate cu privire la îmbogățirea uraniului?
Dezbaterea privind îmbogățirea uraniului a devenit o chestiune de mândrie și identitate națională pentru Iran.
Araqchi a susținut că republica islamică a plătit un preț prea mare – și anume pierderea mai multor oameni de știință în domeniul nuclear în urma asasinatelor – pentru a abandona pur și simplu programul de îmbogățire.
Administrația președintelui american Donald Trump susține că Iranul trebuie să înceteze toate activitățile de îmbogățire, o poziție pe care trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a susținut-o recent ca fiind esențială „deoarece îmbogățirea permite înarmarea”.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a susținut această poziție în timpul unei audieri recente în Senat și a declarat că „orice nivel de îmbogățire internă este inacceptabil și reprezintă o amenințare directă”.
Cu toate acestea, Iranul rămâne sfidător.
Liderul suprem Ayatollahul Ali Khamenei a respins cererile Washingtonului ca fiind „scandaloase” și „absurde”, în timp ce Araqchi a promis că Iranul va continua îmbogățirea uraniului „cu sau fără un acord”.
Alan Eyre, diplomat distins la Middle East Institute și fost purtător de cuvânt în limba persană al Departamentului de Stat al SUA, spune că administrația Trump are un model de a începe cu o poziție dură, dar în cele din urmă se mulțumește cu un compromis și „declară victoria”.
„Este posibil ca Statele Unite să își reconsidere liniile roșii”, a declarat el pentru Radio Farda de la RFE/RL.
De când Trump s-a retras din acordul nuclear, în 2015, în timpul primului său mandat, și a reimpus sancțiuni, republica islamică și-a extins semnificativ programul nuclear.
Iranul insistă că programul său nuclear este pașnic și neagă că urmărește să construiască o arme atomice.
Cu toate acestea, în prezent îmbogățește uraniu la o puritate de 60%, ceea ce depășește cu mult plafonul de 3,67% stabilit prin acordul din 2015 și se apropie de nivelul de armament.
În ciuda unei economii în declin și a unei monede slabe, președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a afirmat pe 26 mai că țara se va descurca chiar și fără un acord.
„Nu este ca și cum vom muri de foame dacă refuză să negocieze cu noi și ne impun sancțiuni. Vom găsi o cale”, a spus el.
Dar Iranul s-ar putea confrunta cu mai multe sancțiuni și chiar cu acțiuni militare în absența unui acord. Puterile europene au amenințat că vor reimpune sancțiunile ONU împotriva Teheranului dacă acesta nu va ajunge la un acord cu Washingtonul până la sfârșitul lunii iunie.
În același timp, serviciile de informații americane sugerează că Israelul se pregătește să lovească siturile nucleare iraniene.
Axios scrie că Trump l-a avertizat pe prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu să nu întreprindă nicio acțiune care ar submina diplomația cu Iranul, deși președintele american nu a exclus o acțiune militară în cazul în care negocierile eșuează.
În lipsa unei date stabilite pentru următoarea rundă de discuții, calea de urmat rămâne incertă – și cu cât impasul se prelungește, cu atât crește riscul ca diplomația să fie înlocuită de escaladare militară.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
